Page 1 - Activitatea_1901_03_09
P. 1
Anul I. Orăştie, 7 Martie n. 1901. Nr. 9
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eriului N r. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/, de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi strâinâtat*:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
poale politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Coiferef naţională. lege, drept şi dreptate, va îtnpedeca parodie de conferenţe, care s’ar ţinea o fac aceasta, fiind că ceea-ce fac, fără în
Nu ne supărăm de loc dacă Ungurii
Lucrul e urgent, nu e nevoe de o
ţinerea unei astfel de conferenţe.
Această presupunere şi după de cu 5—6 zile înainte de alegeri, când doială că e un lucru patriotic.
Alta e ce în noi Românii produce o
claraţiunile mai noue, semioficioase, ni apoi în lipsă de timp de acţiune, eşti justă şi legitimă întristare şi indignare. Aceea
se pare basată, deşi o astfel de împe- silit a — dormi mai departe. e, că organele statului ungar în loc de a se
Din multe părţi s’a pretins că în Noi altcum accentuăm, că ţinem îngriji ca să putem exercia cu deplină liber
decare absolut nu se poate aduce în
lupta noastră numai aşa putem ajunge ceea-ce a ţinut şi G. Bariţiu, că: „mij tate, lucră şi făţiş şi în ascuns şi cu cele
consonanţă cu principiile devisei guver
la resultate mai însemnate, dacă vom fi loacele pot f i mai multe după timp şi mai neiertate mijloace într’acolo, ca să nu
nului, cu principiile legii, dreptului şi
toţi solidari. împrejurări. Scopul este unull“ putem exercia liber foarte puţinele drepturi
a dreptăţii. pe care le avem.
Solidaritatea, referitor la preten- Dreptul de întrunire este un drept Nu amintesc caşuri speciale spre a do
siunile noastre naţionale, nu o poate natural al cetăţenilor, şi drepturile na vedi adevărătatea acestei afirmaţiuni în ade
nimenea contesta. turale nu se pot curma prin disposi- Despre datorinţele şi văr grave, ci spre acest scop, crezând că
e destul, constat ceea-ce ştiu şi înşişi Un
Şi acesta e lucru principal. ţiuni positive, decât numai atunci, dacă drepturile cetăţeneşti. gurii şi ceea-ce nu pot tăgădui fără risicul
ar fi periclitată siguranţa statului.
Ce se ţine de modul realisăni, de a se expune judecăţii, că ei sunt oameni
de tactica prin care dorim eluptarea Noi într’o astfel de conferenţă nici cari nu se genează a lovi adevărul în faţă,
Poporul nostru ca popor aflător în ţară tăgăduindu-1. Constat adecă, că la alegerile
constituţională a cerinţelor noastre na pe departe nu ne-am ocupa cu lucruri
civilisată, are datorinţe şi are şi drepturi. municipale toţi slujbaşii, începând dela juraţi
ţionale, în privinţa aceasta, azi nu sun periculoase pentru stat; din contră, o Ca iubitor cu înfocare al pământului pe care până la fisolgăbirae să duc la acel loc de
tem solidari. atare conferenţă ar contribui mult la au trăit şi au murit părinţii, moşii şi stră alegere, pe care îl socoteşte de mai expus
liniştirea şi mulţumirea spiritelor, ceea-ce moşii lui, şi care îi dă şi lui cele de lipsă fisolgăbirăul, unde apoi lucră cu toţii din
Ba referitor la modul realisării nici
nu numai că nu-’i pericol, ba e o ga- pentru trai, al nostru popor împlineşte cu răsputeri într’acolo, ca Românii pe cari obş
n’a existat nici când solidaritate în drag datorinţele ce le are ţaţă de ţară şi tea românească i-ar vrea, să nu devină aleşi
ranţâ puternică a întăririi reale a
tre noi. de tron. de membrii la municipiu. E şi şod şi e şi
statului nostru.
De o parte banii ce incurg în vistieria întristător a vedea, că la asemenea ocasiuni
Totdeauna a fost şi este o grupă
Ori-care va fi însă ţinuta guvernu ţerii şi dela poporul nostru, de altă parte cum slujbaşii cei superiori veghiază, contro
de bărbaţi, cari au luptat pentru aban
lui, datorinţa bărbaţilor noştri, cari se vitejia pe care au arătat-o feciorii noştri în lează şi influenţează asupra subalternilor şi
donarea pasivităţii şi a pretins ca se răsboaiele, pe care monarchia noastră le-a cum subalternii să trudesc a împlini voia şi
cred de competenţi a conduce causa noas
păşim în activitate, să intrăm în parla avut cu vecinii sei în apropiatul sau mai în porunca mai marilor. Birăului care nu îm
tră, este, că: să facă toţi papi de lipsă,
ment, şi acolo să predăm toate plân depărtatul trecut, sunt cele mai eclatante do plineşte voia şi porunca notarului, sau pen-
ca acuma în faţa campaniei electorale,
gerile, toate nedreptăţile ce ni-s’au în vezi în această privinţă. tru-că nu vrea, sau pentru-că nu poate, ii
să m-se dee posibilitatea a delibera Ca toate celea în lumea asta, aşa şi
tâmplat şi ni-se întâmplă zilnic. sunt numărate zilele de birâire, şi e mai mult
asupra tacticei ce ar fi să se observe. datorinţele faţă de ţară se schimbă, înlo- ca posibil ca notarul, dacă nu-şi împlineşte
Ar fi de dorit în interesul causei cuindu-se cu alte noue şi la vreme de tre «datorinţa* şi mai ales dacă e Român să
Să stâruiască din toate puterile
mari, ca şi în chestia tacticei să fim buinţă să şi înmulţesc. capete ca «meritată* răsplată privirile crunte,
pentru ţinerea unei conferenţe naţionale, Ungurii ca stăpânitori ai ţerii, fac po ocările aspre şi disgraţia ominoasă a fisol-
solidari.
ori apoi se afle altă modalitate, ca să porului nostru cunoscută schimbarea şi în gâbirăului. Aşa să întâmplă la alegerile mu
Precum vedem din declaraţiunile se manifesteze opiniunea adevărată a mulţirea drepturilor cetăţeneşti? îngrijesc ei, nicipale.
prea venerabilului nostru bărbat V. A. majorităţii ori a românismului întreg. ca poporul nostru să-şi împlinească acele da La alegerile dietale, pe lângă droaia
Urechiâ şi ale mai multor ziare de-ale Pasivitatea susţinută cu terorism torinţe ? slujbaşilor aflători la disposiţia celor dela pu
Ar fi un păcat neiertat a răspunde ne tere, mai lucră şi ademenitoarele uşi deschise
noastre, nimenea n’ar fi strein de de ziaristic, ori din lipsă de bărbăţie, nu gativ la întrebări ca acestea, fiind-că toată ale crâşmelor, mirosul seducător al cazanelor
cretarea activităţii, dacă aceasta s’ar poate să se mai respecteze în faţa de- lumea ştie că Ungurii cu tot sufletul, cu de «paprikâs* şi greu invingibila putere a
hotărî întro conferenţâ naţională. sastrelor colosale ce au urmat după toată inima, cu toată puterea de care dispun banului, şi dacă atâta nu e destul spre ajun
După tristele experienţe şi după atâta nelucrare; repetăm şi aci că nici şi cu cea mai posibilă grăbire încunoştiinţează gerea «măreţului* scop de a trânti pe con
disposiţiile fostului ministru de interne n’a existat şi nu există. pe al nostru popor despre schimbarea sau tracandidaţi, atunci cei cu puterea în mână,
înmulţirea datorinţelor cetăţeneşti şi poartă sub masca de a face ordine, folosesc gen-
Hieronimy, e verosimil, că şi guvernul S’a schimbat situaţia, trebue să se grije, ca el, al nostru popor, să împlinească darmeria şi miliţia, aşa precum dictează in
actual, care altcum ar avea devisa de: schimbe şi tactica / cu acurateţă acele datorinţe. teresele naţionale maghiare.
pra acestei întrebări, au fost angajate multe pe insula Balcanică ca păstori şi ca oameni „VIah“, „01âh“ din diplomele, documentele
F O I Ş O A R A capacităţi europene, dintre cari cei mai ex fără nici o ocupaţiune. şi crisoavele cele vechi înseamnă: bulgar,
celenţi istorici, Thierry, Gibbon, Romke, Mom- Spre a aduce numai o mică dovadă: slav ori păstor simplu, ear’ acolo, unde cro
sen şi alţii au pledat cu date necontestate cum să îngloadă cestiunea şi cum se aduce nicarii vorbesc de turci, sunt a se Înţelege
SP IC U IR I IST O R IC E istorice pentru părerea lui Bonfinius, ear’ în rătăcire publicul interesat, amintesc din totdeauna „Maghiarii**.
Kopitar, Miklosich, Sulzer, Roesler, Hunfalvy tre limbişti numai pe Alexi şi Rethi, cari or După toate aceste convingerea noastră
şi alţii au tras la îndoială atât romanitatea, tografia limbei române astfel au schimono este, că pe lângă ştiinţele istorice, hmbistice,
A trecut un secol întreg, de când în cât şi descendenţa directă a poporului român. sit-o în mod arbitrar, cât nici chiar Româ etnografice şi archeologice mai există încă un
văţaţii lumii civilisate, dar’ mai vârtos, de Căţră aceştia a mai venit Cihac cu dicţiona nul adevărat literat nu e în stare a cunoaşte, ram al studiului, care până astăzi foarte pu
când cronica notarului anonim al regelui rul seu ethimologic daco-român, apoi Inug, că cuvintele scrise de acei învăţaţi ar fi cu ţin, ori nici de cât nu s’a cultivat. Şi acesta
Bela s’a descoperit in biblioteca împărătească Pic, Râthy, etc. vinte din limba română şi din graiu româ e studiul datinelor, ce să observă la poporul
din Viena, se ocupă cu deslegarea întrebării: Urmat-au aceşti învăţaţi în tractarea nesc. Care dintre noi ar crede, că cuvântul, român la nuntă şi Ia înmormântare, acelora
dacă Românii din Ungaria, Transilvania, Bu cestiunei diferite moduri şi mijloace. Unii serios după ortografia lor, „â r b ă“ însemnează datine, cari se află descrise ori numai indi
covina şi România sunt ori nu descendenţi s’au pus pur numai pe terenul istoric, pro earbă, „s â r e“=soare, „n â p t e“=noapte, cate în scrierile anticilor latini de pe tim
adevăraţi ai coloniilor îomane aduse de ducând documente de prin timpii cei mai „t ze r“—cer, „m â r â“=moara, „âmi n i“= pul păgânismului, când învăţătura creşti
Traian în Dacia? Sunt ei ori nu de rassă la vechi pro şi contra, ear’ alţii s’au ocupat de oameni. nească nu şi-a revărsat încă soarele binefă
tină ? vorbesc ei o limbă mestecată din lim archeologie începând dela Agatirşi, Daci, Străinul, care cunoaşte limba latină şi cător asupra omenimii, dar’ la Români se află
bile dacică, slaveană, albaneză, maghiară, tur dela coloniile romane şi dela popoarele bar limbile romantice, în cuvintele aceste va afla şi astăzi în toată originalitatea lor.
cească şi grecească ? bare, cari au nimicit cultura dacilor şi a ro poate limba turcească, tatară ori maghiară, Dacă voim deci a cerceta cu deamânun-
Istoricul Bonfinius, care a trăit în cur manilor şi mai alţii au făcut studiu ethno- numai cea adevărată nu o află. tul originea cutărui popor: aflăm, că este o
tea regelui Ungariei Mateiu Corvin, a fost grafic, în urmă: s’au aflat şi de aceia, cari Din urmarea unui metod ca acesta, în lipsă neîncunjurabilă a lua în privire nu nu
primul dintre toţi învăţaţii, cari în opul seu au făcut studiu limbistic asămănând limba pertractarea ştiinţifică a limbei române, tre mai limba, istoria şi archeologia, ci caracterul,
renumit «Decades quinque verum Hungarica- română cu limba latină şi cu celelalte limbe bue să venim la convingerea, că aceşti lite fisonomia, dar’ mai pe sus de toate: dati
rum* a constatat, că Românii sunt descen romanice. Cu toate aceste insă cestiunea su- raţi nici nu ştiu vorbi bine româneşte, ori nile sale moştenite dela moşi-strâmoşi şi păs
denţi adevăraţi ai coloniilor traiane şi că ei levată încă până astăzi n’a ajuns la clesle- dacă ştiu, au schimonosit limba cu intenţiu- trate până la timpul cel mai nou, cu un cu
sunt prin urmare un popor de viţă latină, în gare definitivă, din contră ea s’a înglodat şi nea rea, de a seduce pe scrutători şi astfel vânt: este de lipsă a cunoaşte viaţa poporu
tocmai, ca italienii, francezii, spaniolii şi por- mai tare şi unii vreau chiar să dovedească, în loc de lumină aduc întunerec în scrutarea lui, şi apoi a face o asămânare între aceste
tugezii. că prin părţile locuite astăzi de Români, abia latinităţii limbei române. şi între datinele romanilor antici. Ştiinţa Folk-
In lupta cea mare ştienţifică, care s’a pe la finea veacului XIII. şi pe la începutul Tot asemenea aberaţiuni aflăm şi la lorică este încă în leagăn la toate popoarele.
încins mai vârtos de un secol încoace asu veacului XIV au emigrat mereu Românii de unii istorici, cari afirmă, că numele „Valach“ Datele observate la popor la diterite
