Page 1 - Activitatea_1901_04_15
P. 1
Anul I. O răştie, 18 Aprilie n. 1901. Nr. 15.
Redacţia: Administraţia:
Strada B eriului Nr. 2. S trad a B eriului N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe l/t de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi strâinitata
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaje nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Insertiunil. a# acordaaaâ conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r o i a n
Activitate în toate pârtile. se desvoalte situaţia aşa precum se cât au fost desvoltat la începutul con cum va fi, noi trebue să ne facem da
Dar’ fie ţinuta altor naţionalităţi
poate aştepta dela vitalitatea poporului ducerii lor, în comitet;
, nostru. dacă s’ar fi încercat să se validi- tori nţele, trebue să reclamăm dreptu
»Conducătorii» de azi, dacă ar fi teze în serviciul causei faţă în faţă cu rile noastre pe cale constituţională, tre
Nici cei mai tenaci aderenţi ai pa
cei din comitetul central, apoi şi-au per- adversarii noştri politici: apoi azi n’ar bue să arătăm acolo In parlament, că
sivităţii, mai bine zis ai principiului „dolce dut nimbul şi trecerea; o mare parte sta aci desperaţi de isprăvurile nega ceea-ce pretindem noi, stă în strictă
far niente“ nu s’au lăpădat necondiţionat a naţiunii nu-i mai cunoaşte de con tive, ce arată urma trudei lor deşerte! consonanţă cu interesele patriei comune,
de idea schimbării tacticei dovedită de ducătorii sei, şi nici nu dau aceşti dni Nu căutaţi, domnilor, că aceste ba sunt postulatul binelui comun, şi
peste mesură desastruoasă; ci voind a absolut semne de viaţă, de când s’au constatări vin dela oameni »mai tineri«, aşa sunt neadevăruri flagrante afirmă
scăpa de răspunderea, ce li-se impune
certat ei de ei în mod atât de com «fără trecut sgomotos politic!» rile, că noi reclamând drepturile noas
pentru urmările din ce în ce mai du promiţător. tre, am fi trădători de patrie!
reroase, s’au folosit faţă de păşirea noas Căutaţi, domnilor, că oare este ceva
Dar’ dacă pătrundem în analisarea adevăr în aserţiunile noastre?
tră de-o apucătură cam diplomatică, zi
chestiei, trebue să constatăm un lucru
când, că: fânâ nu se va declara opinia Dacă veţi coborî de pe piedesta
foarte însemnat: lul grozav, am putea zice ridicul de
publică română, nu pot părăsi pasi Din regulamentul
Va recunoaşte ori şi cine, că în înalt, ce ocupă ziarul D-voastre, şi veţi
vitatea. Comitetului bulgar din Sofia.
tre domnii din comitetul naţional sunt gândi serios zi şi noapte asupra cău
Ei bine, stând acum în faţa alege
bărbaţi cu toate calităţile de lipsă spre şelor şi urmărilor logice, trebue să re
rilor dietale, întrebăm, că: D-niicondu
a putea purta o luptă naţional-poli- cunoaşteţi, că aserţiunile noastre sunt
cători ai causei noastre oare făcut-au ba Să ştie, că bandiţii Comitetului bul
tică, cu succes. logice, sunt drepte.
rem vre-o încercare cât de neînsemnată, gar câte crime îngrozitoare a comis,
Naţiunea i-a ascultai întru toate; Desperaţia D-voastre va înceta, să ştie de existenţa unui comitet, ca
ca si cunoască dorinţa adevărată a
ba şi faţă de greşeala lor oribilă, visita pentru-că cunoscând boala, veţi şti, că racterul acestuia neîndoios s’a con
Românismului în chestia aceasta de statat, deşi în toate caşurile comitetul
de mulţumită la Br. Bânffy, a fost to un singur mijloc vă poate şi ne poate
existenţă ? declina dela sine ori-ce tovărăşie cu
lerată. scăpa de moartea morală, şi acesta e:
După cât ştim noi, n‘a făcut ni ucigaşii prinşi.
meni nici un pas. Ce poate fi dar’ causa, că aceşti delăturarea causei stricăcioase, a tacti Azi e cunosuut deja şi cuprinsul
bărbaţi nu numai, că n’au ajuns nici la cei dovedită de rea, şi decretarea unei
Nu ştim, că oare uşurinţa ori ne regulamentului acestui comitet, un co
un resultat, ba sub conducerea lor a lupte reale parlamentare cu toată băr respondent special din Constantinppol
păsarea, va se zică lipsa de cunoştinţă
mers causa îndărăt? băţia. a ziarului grecesc «Patris» l’a dat pu
e mai mare într’o astfel de conducere?, blicităţii.
— dacă în genere s’ar putea numi de Ce poate fi causa că însuşi dl Dr. Ca pasivişti aţi eşit din luptă, cu
Ioan Raţiu declară în intervievul seu reputaţie sdruncinată, nu puteţi nega! Iată în extras cuprinsul acelui re
conducere. gulament :
din «România Uustrată«, că numai dela Decretaţi, pe basa experienţei
Dacă d-nii cari afirmă, că sunt sin Bandele se compun din Bulgări
D-zeu putem aştepta schimbarea lucru triste, dar' necontestabile schimbarea tac
guri competenţi a purta cârma luptei indigeni înzestraţi cu arme de cătră
rilor, va să zică: altcum e causa per- ticei, şi veţi vedea cum vă urmează Ro comitet. Sunt formate de cătră comite
noastre constituţionale, voesc, ca lumea
dută, o conducere cu ceva speranţă de mânismul întreg, cu inimile pline de tele revoluţionare din fiecare district
să nu-i timbreze de nişte oameni, cari
re sul taie ar fi imposibilă?? ceea-ce ar nădăjduire întrun viitor mai buni sau sat şi primesc instrucţiunea mili
au neglijat justele noastre pretensiuni
fi recunoaşterea lipsei de capabilitate. tară necesară, după cum află acelea
naţionale, şi cari cu nepăsarea lor fa La o parte cu desperaţia nebărbâ- cu cale. Sunt independente de comi
tală au adus causa mare la ruină, apoi: Ce poate fi causa, că pe lângă o tească, şi să întrăm cu toţii în luptă! tete şi Împart la rândul lor arme ace
armonie perfectă, până în timpurile din
poftească şi afle modalitatea, că o- Tactica nu-i punct de program, lora pe cari li înrolează ori li câştigi
piniunea publică adevărată a Românis urmă, între conducători şi conduşi, re- nici forma conferenţială nu vă leagă, pentru causa lor.
mului să se manifesteze; ori apoi pof sultatul totuşi e atât de regretabil ? şi apoi nu forma, ci esenţa e lucru prim! Sunt însărcinate de-a provedea cu
tească şi declare în public, că deoare Să vă spunem noi causa: Cu un motiv mai mult pentru arme, de-a lua armamentele dela cei-
ce desertează, în districtele lor, de-a
ce nu sunt capaci a se orienta, şi şi Tactica greşită, pasivitatea e causa I acest pas, aflăm în activitatea Saşilor, face provisiuni de arme şi de p ra f de
mai puţin sunt capaci a conduce lucru^ Dacă dnii din comitet ar fi des- a Slovacilor şi a Sârbilor, activitate în puşcă, ca să le ţină ascunse, in fine
rile: se retrag dela »conducere«, ca să voltat atâta zel şi bărbăţie în parlament, toate părţile! de-a asculta de presidenţii comitetelor
Petki, Bânffy, Rhedey, Bethlen, Mikes etc. şi fani şi de văduve, cari l’au rugat, ca să le soţi de arme, de pildă în pădurea roşie (după
F O I Ş O A R A cu vre-o câţiva călăreţi s’au luat la tugă mai răscumpere părinţii şi bărbaţii din robia tătă scriitori poloni) la Vama, pe câmpul mirlei
întâiu cătră Lemberg, apoi s’au întors cătră rească. El la început nici n’a voit să audă de şi al pânei, la Şelimbăr etc., ba chiar fi la
Maramurăş şi au fugit acasă. aceasta, dar’ mai târziu totuşi a trimis pe Mohâcs să zice că Românii*) de faţă cari cu
Expediţia nordică a Transilvănenilor El nici acum nu şi-a băgat sieşi de vină, Balog Mâtyâs la Tătari, ear’ pe Sebessy Fe- noşteau mai bine datina de luptă a Turcilor,
ci Svezilor, Cazacilor şi Românilor pentru de- rencz la Constantinopol în afaceri de răscum ar fl făcut propunerea, că să facă şanţuri şi
din suta a XVII.
sastrul acesta ne mai auzit. părare şi de pace. să nu să angajeze la luptă In câmp deschis;
Armata a rămas sub comanda lui Ke- E interesant a şti cam cât să plătea a- 2) că nu de voie bună, sau simpatic, ci
. .{Urmare şi fine.) «?»*. «î> > •>> mânyi Jânos. »Nem sereg volt mâr ez, csak tunci pentru un rob şi ce geschăft bun au constrînşi de împrejurări erau avisaţi unii la
tftmeg, âldozat az arulâs kezâben»x) alţii şi în urma aceasta adeseori să năşteau
In 25 Iulie Polonii, nu cumva să so făcut Tătarii. Pentru Kemănyi Jânos care a
Toată armata au prins’o Polonii şi Tatarii. certe Intre ei, parte din cfusa prepotenţei
sească mai de timpuriu Tătarii, au aflat de fost comandantul Ardelenilor a plătit de pildă maghiare, parte In urma disposiţiunilor de
bine să-i jetuească ei singuri mai întâiu. »Az Tocmai pe când a ajuns Râkoczy acasă, 116.000 de taleri, pentru Kornis Ferencz luptă cu cari Românii nu să Invoiau, de pil
nagy sok tigris- âs pârduczbOroket, nagy sok în 31 Iulie, armata ardeleană o duceau Ta 60.000, pentru Apafly Mihâly 30.000, pentru
aranyos zâszlokat, fris selyem lobogokat,drâga tarii în Crimea. Bâidi Pâl 25.000, pentru Domokos Tamâs dă pe Câmpul-mirlei, la Vama şi In expe
kirâlyi ruhâkat sok kincscsel elraboltâk» *) Armata a perit, zice cronicarul, dar’ prin 12.000, pentru Mikola Zsigmond 14.000, pen diţia asta. Românii atunci de comun îi lăsau
să tânguieşte cronicarul. cipele trăeşte, pentru-că fuga a tost ruşinoasă tru Sebessy Miklos 10.000, pentru Huszâr acolo şi se duceau acasă. Urmarea era o
dar’ sănătoasă ; Ardealul a devenit valea la- Păter 9000, pentru Foldvâri Ferencz 8000. înfrângere.
In 26 Iulie i-au pornit ca pe o turmă Elaborarea luptelor comune ar fi un
crămilor, în care sbieretele şi tânguirile vă Pentru un om de rând să plăteau câte
cătră ţara Tătarilor, dar’ auzind Râkoczy că obiect interesant pentru foştii stipendişti pbilo-
duvelor şi a orfanilor s’auziau până la cer. 50—100 de taleri.
aceştia stau în lagăr lângă Kamienicz şi ob sofi istorici ai noştri, cari acum stau leneşi la
servând intenţiunea Polonilor, iute a ţinut sfat, Numai acum au văzut perderile cele mari Banii i-au luat mai toţi de pe la Saşi, o parte şi nu prelucră mai departe istoria
şi nu-i mirare, dacă toată opiniunea publică cari In schimb au căpătat o mulţime de moşii
in care s’a hotărît: >urunk 6 nagysâga sze- patriei, cum a făcut-o mai pe urmă fericitul
mâlye szabaduljon»1 2) şi aşa el cu Gyulaffy, s’a întors în contra lui Râkoczy. erariale şi de privilegiuri. Bariţiu.
Râkoczy în 21 August a sosit la Dej şi Se zice că lui Bâldi, după-ce a ajuns Reghinul-Săsăsc,în Martie 1901.
a conchemat pentru 3 Septembre o adunare acasă, aşa i-a plăcut de tare negoţul acesta,
1) „Peile cele multe de tigru şi de panteră, L avin iu .
steagurile cele multe aurite, stindardele de mătăsii, mare, care s’a şi ţinut într’o şură din apro de el răscumpăra la oameni dela Tătari şi pe
hainele cele multe crăeşti cu tesaure cu tot ni-le-au piere. Aci s’au presentat o mulţime de or cari nu-i puteau plăti înapoi şi-i băga de jobag *) Am cetit într’o carte de cetire care era
răpit". A fost pus oala la foc şi iepurile încă în pe vecie. Noi şi din expediţia asta vedem 1) introdusă în gimnasiile ungureşti pe la anii 1875.
pădure. 1) Asta rt’a mai fost oaste, ci numai o grămadă că în toate luptele mai mari Românii şi cu
2) Măria Sa Domnul nostru să scape. o jertfă în mâna trădătoare. , Maghiarii (Săcui) au fost în evul mediu
