Page 1 - Activitatea_1901_06_23
P. 1

Anul  I                                                  Orăştie,  14  Iunie  n.  1901.                                                                Nr.  23.


                  Redacţa:                                                                                                                                    Admnstraţa  :
         S trad a  B eriului  Nr.  2.                                                                                                                   S trad a  B eriului  Nr.  2.


                                                                                                                                                           Preţul de abonament:
         Toate  manuscriptele  ce  pri­
         vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1ja  de  an
             se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                        P entru  Rom ânia  şi  străinătate
         Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an20  franci.
              nefrancaîe  nu se  primesc.

         Un  n u m ă r   costă  16  bani.         f o a ie   p o litică,  e c o n o m ic ă ,  s o c ia lă   ş i  lite ra ră .                           Inserţiunile  se  acordează  conform
                                                                                                                                                              tarifului  obicinuit.

            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A urel  M untean                                                                                                              L aurian      B ercia n



                                                    telea  ceriu!  constatându-se,  că  ce  stea  postulatele  „legii,  dreptîilui  şi  ale  drep­ lea  pus!  până-ce  nu  dai  semne  reso-
                                                    splendidă  a  resărit  pe  orizontul  »naţio-  tăţii",  şi  că  această  sfântă  devisă  alor  lute  de  energie/
                                                    nal-politic!«                             trei principii  noi  nu  o  purtăm  numai       Schimbaţi-vâ  numai  la  faţă, că  ini­

              Păşind  în  faţa  obştei  române  cu       Fireşte,  că  „steaua,"  aceasta,  când   pe  buze,  nu o folosim  de  mijloc  de amă­  mile  şi  azi  sunt  activiste/
         dorinţa,  ca  s6  părăsim  tactica  dovedită   e  vorbă  sâ  dee piept  cu  adversarii  po­  gire,  ci  este  adânc  înfiptă  în  inimile
         atât  de  desastruoasă  şi  să  intrăm  în   litici  faţă  în  faţă,  apoi  tace  ca  peştele,   noastre!  şi  pretindem  realisarea  ei!
         lupta  parlamentară, am  ştiut  că  ne  ridi­  ce  sâ-şi  rischeze  laurii  seceraţi  în  clu­  Această  luptă  măreaţă,  înălţătoare,   Pasivitate  —   pentru  bani?
         căm  glasul  în  contra  unui principiu,  care   bul  seu  confidenţial  al  prietinilor?!  numai  în  parlamentul  ţerii,  faţă  în
         avend  deja  putere  tradiţională,  comba­      Dacă  careva  îşi  face  cât  de  cât   faţă  cu  ocârmuitorii  puterii,  se  poate
                                                                                                                                              «Budapesti  Hirlap*  în  nrul  seu  din  6
         terea  aceluia  va  întimpina  greutăţi  cu  datorinţa  în  vre-o  congregaţie,  făcând   purta  cu  prospecte  de  resultat.
                                                                                                                                         Iunie  a.  c.  vesteşte,  că  între  deputaţii  actuali
         atât  mai  mari,  pentru-că  precum am de­ acolo  din  când  în  când  şi  politică  mare,   Avem  o  bucurie  nespusă  vâzând  din  Transilvania  e  mare  bucurie  de când  s’a
         clarat  deja  de-atâtea  ori:  aşa  numita  şi  apoi  el  însuşi  face  şi  pe  raportorul   cum  străbat  razele  redeşteptării  prin  răspândit  faima,  că  Românii  nu  numai  că
         pasivitate,  n’a  fost  altceva  decât  o  per­ publicist,  publicând  apoi  nişte  vorbiri   ceaţa  deasă  a  negrului  trecut,  cum  se   nu  vor  părăsi  activitatea,  ba  prin  polemii
         fectă  nelucrare.                          puternice  de  ale  sale,  însă  vorbite  de   emancipează  din  zi  în  zi  mai  mulţi băr­  ziaristice  şi  apeluri  cătră  popor  vor  fi  tim­
              A  te  retrage  dela  actele  sgomo-  alţii:  aceştia  sunt  stele  de  clasă  su­  baţi  adeverat  valoroşi,  de  sub  teroris­  braţi  de  trădători  de  neam  acei  Români,
                                                                                                                                         cari  vor să se candideze la alegerile de deputat.
         toase  ba  eventual  şi  chiar  primejdioase  perlativă !                            mul  organelor  pasiviste,  şi  exclamă  din
         ale  alegerilor,  a  nu-ţi  mai  face  de  lu­                                                                                       Zice  mai  departe  semioficiosul  organ,
                                                         Noi  încă  recunoaştem  meritele  lup­ adâncul  inimii:  da,  şi  eu  simt  activistl
         cru  cu  poporul  luminându-1  cu  prile-                                                                                       că  pasivitatea  Românilor  are  şi  un  motiv
                                                    tătorilor  adevăraţi,  reali  şi  fără  re-  şi  eu  am  dorul  să  mă  lupt  cu  toată   mai  nou,  de  coloare  picantă,  şi  anume:
         giul  alegerilor  despre însemnătatea  aces­
                                                    olam,  din  congregaţiile  comitatense,  bărbăţia pentru drepturile neamului meu!         Pasiviştii  ar  fi  crezut,  că  guvernul  Szâll
         tor  acte,  despre  sfera  de  activitate  şi
                                                    dar’  susţinem  cu  toată  tăria,  că  aceste   Şi  acum  întrebăm,  că:  acest  pro­ va  permite  (!)  ca  Românii  să  se  organiseze
         datorinţele  unui  deputat  parlamentar,
                                                    lupte  nici  pe  departe  nu  sunt  îndestu-   gram  de  muncă,  consolidarea  tuturor   ca  partid  naţional,  şi  apoi  sub  acest  pretext
         a-1  clarifica  despre  drepturile  pentru                                                                                      vor  primi  spese  de  organisare  dela  Liga
                                                    litoare  pentru  a  ne  putea  promite  ceva   elementelor  apte, oare sincer  şi din  con­
         cari  să  poartă  lupta constituţională,  apoi                                                                                  română!  fiindcă  însă,  Buzău  a  defraudat
                                                    resultat  în  causa  noastră  adevărată,  în   vingere  îl  combat  pasiviştii?
         a  nu  te  expune  la  înfruntări  şi  fel  de                                                                                  banii  Ligei,  şi  aşa  nu-’s  prospecte  de  bani
                                                    cea  naţională.
         fel  de  atacuri  şi  alte  neplăceri  în  par­                                            Noi  nu  credem!                     de  cheltuială,  apoi  pasiviştii  şi-au  perdut  cu
                                                         Causa  noastră  naţională,  realisarea                                          desăvîrşire  potta  de  activitate I
         lament  etc.,  sunt  tot  atâtea  »lucruri«,                                               Ba  suntem  convinşi,  că într’o  bună
                                                    pretensiunilor  noastre  basate  în  parte   dimineaţă  toţi  ca  unul  vor  fi  răpiţi  de   Apoi  continuă  »Budapeşti  Hirlap*:  Pa­
         cari  de  minune  se  potrivesc  cu  nature-
                                                    pe  legi  sancţionate,  dar’  mai  cu  seamă                                         siviştii  nu  numai  au  permis  poporului să  vo­
         lul  oamenilor  noştri.               '■                                              iubirea  câtră  neam  şi  causă,  şi  vor
                                                    pe  dreptul  cel  mai  puternic  natural,                                            teze,  ba  dacă au simţit  prospecte  de  câştig
              Să  fim  sinceri,  să  ne  recunoaştem                                           striga:  activişti  suntem  cu  toţii!  toţi   material,  apoi  au  şi  îndrumat  poporul,  că
                                                    trece  departe  peste  competenţa  unei con-
         defectele,  dacă  voim  să  le  şi  vindecăm.                                         voim  se  ne  luptăm  pentru  drepturile   pentru  care  candidat  să  voteze!  (E  mare  ru­
                                                    gregaţiuni  comitatense /
         Aşteptările  noastre  faţă  de bărbaţii  noş­                                         neamului  nostru!                         şine  dar’  a  fost  caşuri de  aceste,  cari  le  vom
         tri  aşa  numiţi  »valoroşi«,  cari  poartă     E  foarte  bine  şi  de  lipsă,  că  tot­  Dorul  de  luptă,  dorul  de  a-şi  face  descoperi  la  timpul  cel  mai  potrivit,  arătând
         roluri  în  viaţa  noastră  publică  atât  de   deauna  când  se  aduc  astfel  de  chestii  datorinţa  faţă  de  neam,  îi  va  face  sâ   cum  sub  egida pasivităţii  şi  luptele  unor  »ae-
                                                                                                                                         vea  pasivişti*,  unii. bărbaţi  valoroşi cari  trăesc
         modestă,  sunt  pe  cât  se  poate  de  mi­  mai  mari  pe  tapet,  să  fie  representatâ  uite  de  forma,  că:  nu  conferenţa  a  de­
                                                                                                                                         şi  părinţii  lor,  de  tristă  amintire,  în  ale  na­
         nimale !                                   ideea  noastră fundamentală  cu toată  dig-  cretat  activitatea I                   ţionalismului,  au  primit  sume  de  bani,  cu
              Dacă  careva  într’un  cerc  confiden­ nitatea  şi  bărbăţia  deamnă  de  causă,      Atunci  nu-şi  vor  mai  putea  su­
                                                                                                                                         scop  de-a  corupe  alegătorii,  când  pentru
         ţial  restrîns  a  ţinut  o  vorbire  fulminantă  dar’  lupta,  lupta  cea  adevărată,  care  prima  simţămintele  cu  teoria,  că:  „nu  candidaţi  guvernamentali  şi când  pentru  opo-
         şi  din  întâmplare  a  fost  de  faţă  vre-un  are  măreţul  scop  de  a  înfrănge  vede­ ne  putem  lupta  pentru  drepturile  nea-  sifionali.  Adecă  care  dădea  mai  mult.  Acei
          »publicist«  ori  mai  bine zis  un  Sclireib-  rile  sinistre  şi  nedrepte  despre  inten-  mtdui,  până-ce  guvernul  ne  opreşte  ţi­  alegători  puritani  pasivişti,  începând  din  anii
                                                                                                                                         1872—1896  îşi  vor  aduce  aminte  de  alege­
         Moritz,  care  trâeşte  din  a  face  elogii  ţiunile  noastre  atât de juste,  şi  a  arăta  nerea  conferenţei  (r!)
                                                                                                                                         rile  candidaţilor:Tanâiki, Wodianer,  Apponyi,
         naţionale:  apoi  pe  respectivul  vorbitor  adversarilor  noştri  politici,  şi lumii  în­  Atunci  veţi  pricepe,  că  e  naivitate
                                                                                                                                         Micsisits,  £les,  Bercian,  Axente,  Dr.  Tincu,
         fulminant  îl  vezi  în  a  doua  zi  ridicat  tregi,  că ceea-ce  pretindem  noi  nu este  la culme,  să aştepţi  dela  adversarul  po­
                                                                                                                                         Balomiri, Schuller, Wagner, Leonhardt, Emich,
         în  careva  ziar  naţional  până  într’al şep- efluxul  unui  iridentism,  ci  sunt litic,  ca  el  să-ţi  delăture  pedecile  ce  ’ţi- Kun Istvân,  Rethi,  Teleki  şi  br. Nopcsa. Red.)
                                                    de,  cât  să  pliveşti,  scapă  câte-un  fir  de  ne­  Părintele  şi  »domnu»  nu  erau  însă  nu­  — Ştiţi  ce  una ?
               FOIŞOARA                             ghină  pe  ici  pe  colea...               mai  oameni  de  graiu...                      —  Ştim  dacă  ne-i  spune...
                                                         Vorba  este  că  lanul  cel  mare  se făcuse   Părintele  munci  fălciile  (pogoanele)  bi­  —  Ştiţi  minunea  gologanului  de  cinci?
                                                    tot  o  apă  de  bine  ce  se  alesese  grâul  sufle­ sericii,  cu  pricepere  şi  cu  rînduială;  »domnu*   —  Cum  adecă?
               Minunile  Ini „Cinci-parale".        tului,  fir  cu  fir...                    fâcfi  tot  aşa  cu  grădina şcoalei ;  amândoi  pu­  —  Apoi,  uite...  Nu-’i  aşa  că  nu  numai
                                                         Şi  erau  abia  doi  ani  de  când  cu  cu­ seră  legume  de  tot  felul,  şi  dacă  lucrară  în  odată  v’a  părut  nu  mare  lucru,  un  gologan
                                                    vântul  şi  cu  iapta  se  începuse  plivirea.  aşa  chip  pământul,  arătară  sătenilor  rostul  de  cinci  parale...
              Gemea  de  lume  bătătura  jităriei.  Vezi­
                                                         Se  nimeri,  uite,  să  vie  cam  tot  într’o  muncei  lor.                          —  Apoi,  că  nici  mare  lucru  nu  prea
         că  acolo  se  făcuse,  de  vr’o  doi  ani,  han
                                                    lună,  părintele  Gruntu,  preot  nou,  paroch  al   La  timp,  fapta  adeveri  vorba  şi  sătenii  este...
         mare  la  eşirea  din  sat şi se Înălţase  un  scrân­
                                                    bisericei  şi  învăţătorul  Cândea.        prinseră  a  cunoaşte, că  nu  pământu-i  rău,  că   —  Nu  te prinde Stane că-’i ziua  lungă...
         ciob  cu  douăsprezece  poliţe.
                                                         Amândoi  tineri,  amândoi  curăţei  la înfă­ nu  lui  Dumnezeu  nu-i  este  milă  de  sătean,  vorba  ceea...
              Fiindcă era mândru  la  vedere,  scrâncio­
                                                    ţişare,  cum  se văzură,  fraţi  se  făcură  şi  cum  ci  săteanul  nu  ştie  cum  să  caute  de pământ.  Hai  că  am  să  vă  dovedesc  ce  minuni
         bul,  şi  fiindcă  hangiul,  om  din  sat,  era  gu­
                                                    dădură  din  pinteni  graiului,  tot  un  drum   Şi  iacă  se  însufleţiră  sătenii de pilda cea  poateface  «cinci-parale...*
         reş,  pe  lângă  că  avea  un  puişor  de  vin  eftin
                                                    pricepură  că  aveau  să  apuce.           bună  şi  începură  a  cere  sfaturi pentru  munca   —  Apoi  a  fi...  că  multe  ştii  d-ta...
         şi  bun,  la  zile  mari  acoieă  se  stringeau
                                                         Numai  sătenilor  le  venia,  nu  ştiu  cum,  de  toamnă,  pentru  munca  de  primăvară.
         sătenii.                                                                                                                             —  »Cinci-parale«,  măre  fraţilor...  are
                                                    peste  mână,  să caute la  ei  cu crezământ:  prea   Şi fiind-câ  se  văzură  toţi  cu  grâu  şi  cu
              De-oparte  a  hanului  sclipia  bătătura                                                                                   tot  atâta  putere  cât  un  leu,  cu  toate că unu-i
                                                    erau  băeţandri!..                         popuşoiu  bun,  toţi  cu  legume  trebuincioase
         pentru  joc,  de  curată  ce  era;  de  ceea-parte                                                                              de  aramă  şi  unu-i  de  argint,  cu  toate  că
                                                         Ei,  da  vezi-că  nu  după  mustaţă  sub­ casei,  de  nu  Ie  rămăsese  palmă  de  loc  necu­
         rîdea   un  umbrar  proaspăt,  împletit  din                                                                                    este  deosebire  de  preţ  între  ei...
                                                    ţirică  să  drămueşte  agerimea  minţii I  prinsă  şi  nefolositoare,  să  dădură  pe  clină
         crengi  de  salcie  cu  frunziş  primăvăratec.                                                                                       —  Bre,  da  cum  naiba I..
                                                         Părintele  Gruntu  şi  «domnu»  Cândea  spre  toată  învăţătura  vrednicilor  povăţuitori I
               Flăcăi  şi  fete,  însurăţei  şi  neveste  se   dacă-şi  dădură  samă  de  gândul  ce  fierbea                                 —  Uite  cum:  cinci  parale  e  bucăţică
         legănau  trăgănat  în  horă,  ori  se  dedeau huţa   în  obşte,  se  sfătuiră  cum  să  facă,  cum  să   Acuma,  uite-i  sub  umbrarul  primăvă­ din  leu;  singur,  dela  un  singur  om,  este  pu­
         în  scrânciobul  sprinten;  sub  umbiar,  cei   dereagă,  s’aducâ  apa  la  moara  lor,  întru  bi­ ratec,  curaţi  la  vestmânt,  curaţi  la  suflet,  cu  ţin  lucru  de  e l;  strîns  laolaltă  cu  «cinci-pa­
         mai  în  etate  stăteau  cu  păhărelul  dinainte,   nele  tuturora  însă.             adevărat  bucuroşi  de  zi  mare  şi  sfântă...  rale*  dela  mai  mulţi,  se  întăreşte,  ia  preţul
         ca  la  zi  mare,  dar’  ascultau  cu  luare  aminte.  Socotiţi  că  mică  le-a  fost  sătenilor   Părintele Gruntu şi  „domnu“ Cândea erau  leului  şi  ajunge  departe...
               Doamne)  par’că  fusese  o  poveste  din  mirarea  când  văzură  cu  mintea  şi  cu  ochii  la  mijlocul  mesei;  cinstiau  cu  obştia,  dar’  cu   — Mai pe  româneşte,  «domnule,*  adecă
          bătrâni,  pornirea  dobitocească  la  beţiei  Aşa  că  «bărţandrii*  erau  «oameni*  nu  şagă I  cumpătare  şi  grăiau  de  cele  priitoare  vieţii..  cum  s’ar  tălmăci?
         nu  mai  pătimea  nimeni  după  dtnsa.  Că  mai   Graiul,  drept  este,  înrîureşte;  de  multe-   După  multe şi  măiunte,  toate  cu  noima   —  Uite  cum:  puneţi  fiecare,  colea  pe
          era  câte  un  uitat  de  Dumnezeu,  care  călca  ori  însă  are  păcatul,  că  trece  ca  vântul,  se  lor,  ţesute  cu  câte-o  şagă  sănătoasă,  eacă  masă,  câte  cinci-parale...
         în  gura  lăcomiei  câte-odată,  era  el...  fiindcă pierde  ca  mirosul  florilor.   „domnu"  Cândea  că  grăi:                     Erau  treizeci  de  inşi...  scoaseră  pungile
   1   2   3   4