Page 1 - Activitatea_1901_08_34
P. 1
Anul I. O răsti e, 29 August n. 1901. Nr. 34.
Redacţia: Administraţia:
S tra d a B e riu lu i N r. 2. S tr a d a B e riu lu i N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe l/a de an
Se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară Inserţiunile se acordează conform
Un n u m f r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF-RKDACTOR : R E D A C TO R R E S PO N SA B IL :
Apare în fiecare Joi.
Dr. A urel M untean L auri an B erci an
Interpretând fals mişcarea şi în A urmat apoi seceta politică singură a ajuns şi ea la bancruta ge
Tinerimea şi rolul ei. sufleţirea tinerimii de pe vremile con- de după procesul memorandului, criza nerală. Crezând că chemarea ei e să
ferenţelor naţionale şi procesul memo fatală în sinul comitetului naţional şi «ţină ridicat stindardul chestiei naţio
randului, considerând o de o mişcare în urmă bancruta noastră politică, ban nale» şi se „apere prestigiul ei prin
E un semn îmbucurător că înce neatîrnătoare şi conştie, am impus, şi crută cu atât mai fatală, că nu voiam mişcări naţionale'1, şi convingându-se
dupâ-ce vremile acele au trecut, şi s’o recunoaştem şi ne consideram încă că pentru asta îi lipsesc şi puterile şi
pem a reveni dela optimismul nostru
tinerimii ce-a urmat acelaşi rol, am tot de acieaşi idealişti însufleţiţi, cari mijloacele, nu mai face nimic.
înăscut, cu care priviam mai eri-alal-
cerut şi dela această tinerime să ne puseseră la cale mişcările de mai nainte Tinerimea a rămas aceeaşi: Tine
tăeri tot ce era «românesc» şi mai
dee dovezi de aceeaşi însufleţire şi probe şi aşteptam din nou semne viguroase rimea de azi are tot aceleaşi vederi
vrând-nevrând cu gură de jumătate
recunoaştem, că n’am fost nici-odată de aceleaşi simţeminte naţionale, şi am de vieaţă, pe când în adevăr eram româneşti ca tinerimea de pe vremea
şi nu suntem nici acum atât de bine rămas neplăcut surprinşi când tine deja de mult desamăgiţi şi politiciani conferenţelor naţionale, cel mult în câtva
rimea n’a fost în stare să satisfacă sceptici. Semnele de vieaţă nu se mai cristalizate, numai vremile s’au
organizaţi, atât de conştii de ceea-ce
aşteptărilor. arătau. Tot ce se putea simţi erau schimbat! Tinerimea de azi e tot atât
vrem şi atât de stăpâni peste mijloa
cele prin cari ne-am putea ajunge ţin Aici ni-se impune o mică expli numai nişte svîrcoliri nervoase, convul- de naţională, tot atât de iubitoare a
tele, pe cât ne-a plăcut se credem. care. Am zis mai sus, că am conside siuni bolnave... tot ce-’i românesc, tot atât de dornică
Dorul de a ne vedea la ţintă ne-a rat mişcarea tinerimii de o mişcare Şi atunci ne-am adus aminte de să muncească pentru propăşirea popo
neatîrnătoare şi conştie şi că am gre tinerime, am apelat la idealismul ei, rului din sinul căruia a eşit, numai
indus să credem, eă suntem pe calea
ce duce la isbândă sigură, iubirea a şit. Am înţeles şi trebue înţeles: că i-am adus aminte de rolul ce l’a în vremile s’au schimbat, numai «bătrânii»
n’a fost o mişcare şi însufleţire spon deplinit în vremile de mai nainte şi nu mai sunt aceiaşi.
tot ce-’i românesc ne-a făcut se vedem
tană şi de sine stătătoare, ci numai i-am cerut se «ridice din nou stindar Tinerimea e aceeaşi, numai în
în toate mişcările noastre, mişcări pline
de putere şi corespunzătoare aspiraţii efluxul însufleţirii, mişcai ii generale, a dul chestiei naţionale». privinţa rolului ce are se-’l ducă începe
lor noastre... ne-a făcut nedrepţi faţă fost numai ecoul însufleţirii ce resim- Resultatul inse a fost un nou revas j a avea vederi mai noue. Din caosul de
de noi înşine şi orbi pentru greşelile ţeau atunci toate păturile poporului lângă seria lungă a decepţiilor. concepţii nepriincioase începe a se des
român. prinde hotărît şi lămurit concepţia
şi păcatele noastre. Mişcările tinerimii de pe vremea
E dară un semn bnn, când în Că asta a fost aşa, că a fost nu conferenţelor şi procesului memoran corespunzătoare: rolul cultural şi social
al tinerimii.
cepem a reveni dela acest optimism mai cjlnx, ecou, ne-au dovedit-o vre dului fuseseră ecoul mişcării generale,
stricăcios, când începam a recu mile d’apoi. încetând însufleţirea şi miş dovadă, a unei mişcări a poporului
noaşte că trebile noastre naţionale nu cările naţionale ale corpului politic, în întreg, mişcarea ee se cerea inse tine
stau atât de strălucit cum ne siliam mod fatal a trebuit se încete şi a şi rimii de după criză, avea de scop s£ PASIVITATE sau ACTIVITATE?
să credem, când începem în urmă se încetat şi însufleţirea şi mişcarea poli ascundă lipsa însufleţirii şi mişcării
de
discutăm modurile cum s’ar putea tică a tinerimii. generale, avea de scop, se îmbete Dr Eugen de Lem^nyi.
lecui această stare de lucruri. Şi-acum se revenim. lumea cu apă rece, s’o facă să creadă
Optimismul nostru mai ales în ce Noi însă am fost interpretat fals că norii ce se zăresc sunt nori de XI.
priveşte tinerimea noastră şi rolul ei această mişcare şi însufleţire, am fost fum, cari dau dovadă că undeva e
Cinstea şi omenia ar fi deci o armă în
în luptele noastre, ne-a dus în eroare tăcut deosebire între mişcările corpului foc, pe când n’au fost decât nişte
lupta purtată din partea noastră în contra
şi în cursul vremilor a adus zizanie în politic al poporului şi mişcările tine norişori de prav ridicaţi şi spulberaţi partidului liberal.
ideile şi vederile reteritoare la acest rol. rimii, deşi stăteau în raport de causă apoi de vânturi. A doua armă va trebui să o căutăm în
înainte de toate greşală mare a şi efect, sunet şi răsunet, am fost împinsă astfel pe'o cale de acti cercurile noastre electorale, din cari se aleg
nu mai puţin de câte 85 deputaţi liberali, şi
fost că am taxat peste măsură puterea considerat ambele de sine stătătoare vitate incompetentă, activitate, căreia
în cari zace puterea cea mai mare a parti
tinerimii şi în consecuenţâ i-am arătat impunând tinerimii din toate vremile puterile ei nu erau în stare se cores
dului liberal ; şi dacă parlamentul ungar ar fi
o chiemare sub povara căreia a tre rolul «să ţină ridicat stindardul chestiei pundă, tinerimea a trebuit se ajungă
compus astfel, ca să poată fi considerat diepl:
buit să cadă... naţionale». unde a ajuns şi corpul politic, lăsată icoană fidelă a raporturilor etnice din aceasta
F O I Ş O A . R A Femeilor noastre. tocmai că, pe când cea dintâi era meşteră turile societăţii, au adus în urmă-le o sume
minunată în ale lucrului manual şi gospodă
denie de plăgi sociale.
rie, cea de-a doua prin educaţia ce o pri Femeia din starea mijlocie, şi ca posi-
Ori-ce muncă îşi are foloasele ei, dar’ meşte şi mediul în care trăe.şte, s’a desde- ţie socială şi ca intelect, care de bine de
nici una nu e mai proprie feme.ei, nu e mai prins încetul cu încetul de acele folositoare rău are cu ce trăi, cu ce să-şi cheltuească
folositoare, ca munca manuală. Şi când zic şi imperioase ocupaţii, cărora le-a luat locul: forţele nervoase când a munci pe lângă casă,
aceasta, o clipă măcar nu voiu înceta de a
In marca azurie jocul de cărţi, limbuţia fără rost, intrigile şi a gospodări, în înţelesul idea! al cuvântului,
fi convinsă că şi în largul domeniu al artelor calomnia, visitele convenţionale şi fără nici
A cerului senin n’a deprins, n’a învăţat, n’a simţit această
ş i a ş t i i n ţ e i , temeia a făeut şi va fanp pro nici uda Ccisci părinţilorT CJu ce?
A soarelui lumină UI! p i c flf* c o n ţ i m u i t ) oi t-ât-c cillo i n o Y a j . i l a -
grese uimitoare. Cum însă pentru ţara duse odată cu civilisaţia, ori stîrnite din pri E trist, dar’ aşa e. îşi trece vremea, sau mai
Să scaldă ’n tremur lin.
noastră avântul civilisaţiei a croit societăţii cina ei. bine îşi pierde vieaţa cu fapte cu totul ne
Zefirul cald sărută o greşită cale în chipul de a lupta pentru Şi nu zimbiţi nepăsătoare. Da, civilisa potrivite cu firea ei delicată şi blândă.
vieaţă, şi cum femeia, tactor atât de princi Şi asta înseamnă că suntem civilisate!
Al floarei dulce sin ţia ne-a adus pânză ieftină, broderii, împleti
Ş'a lene să ascunde pal în vîeaţa noastră socială, ea însăşi a turi, haine gata, ba slavă Domnului, avem Că nu sunt în toate stările sociale fe
In umbra de arin. apucat pe această cale, ar fi de dorit o acum şi mâncare gata şi albituri spălate, tot mei ideale, femei, ce prin virtutea, faptele şi
tracţiune, un curent sănătos şi folositor, care nobleţea sufletului lor, pot sta alături de
gata.
Pe flori încet adoarme se spulbere noianul de prejudiţii ce ne aco mama Grahilor, ori de nevasta Iui Plautius,
Aşa fiind lucrurile, vă întreb şi eu, ce
Al umbrelor covor peră şi ne slule.şte în îmbrăţişarea lui peri cine s’ar putea o clipă îndoi? Dar’ acest mic
are azi o gospodină modernă de făcut ? Doar
In tainica şoplire culoasă. Şi chiar eu risicul de a fi luată număr de femei sublime, se perde în marele
de şters praful de pe obiecte. Dar estetica
A micului isvor. drept o refractară ci vilisaţiei, chiar cu ri număr, în grosul lumii aceştia femenine, ce
secolului al XX-lea cere, ba pretinde chiar,
sicul de a fi crezută că am rămas, cu gân trece şi se perde fără s’aducă societăţei ma
unei dame de familie ca să se respecte, să
Din tainica tăcere, direa, cugetarea .şi felul meu de a vedea, rele folos ce numai ele îl pot aduce. Şi, când
aibă unghii amigdalate şi lungi. Colbul e
Din farmecul divin, în urmă, măcar cu o jumătate de veac, vin azi şi spun, că dacă pe lângă cultura şi
ştiut că strică mânile şi mai ales frumoasele
O şoaptă să desprinde totuşi voiu îndrăsni să admir şi să ador civilisaţia, cărea i-am deschis graniţele ţării
In umbra de arin. amintirea femeii ce a trăit cu secole în unghii. Să nădăjduim însă că vecinicile in noastre, primind’o cu braţele deschise, am fi
venţii, întru aplicarea electricităţii, ne vor da
urmă prin aceste locuri, deşi ea nu era nici căutat a cultiva paralel cu apucăturile, apti
Şi gândul mi-’l vrăjeşte la lumină un aparat, prin mijlocul căiuia col
cultă şi nici aşa de pretenţioasă ca cele mai tudinile şi gusturile nou-încetăţenite şi pe
Un chip ce îmi apare bul se va şterge singur de pe boclucuri. cele rămase nouă moştenire, dacă femeia
multe din contemporanele noastre.
Feeric, plin de farmec Şi, mai mult, îndrăsnesc a crede că Mai bine ce mai vreţi! română ar fi căutat să nu omoare în ea ap
In tremurai din zare.
pricina deosebirei ce e între femeia din tre Ei, dar vedeţi că aceste înlesniri mo titudinile ce au făcut, şi ar fi făcut fala nea
Sebaatlan. cut a ţării noastre şi cea din present, este derne prinzând rădăcini adânci în toate stra mului ei, nu ştiu dacă din acest punct de
