Page 1 - Activitatea_1902_03_11
P. 1
Anul II. O răştie, 27 Martie n. 1902. Nr. ii.
ABONAMENT:
INSERTIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna P e n tru R om ânia şi stră in ă ta te :
poiază. Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e
D r. A urel Muntean L a u r i a n B e r c i a n
partidului nostru, când poporul nostru cuţitul, că nu taie numai în ghiarele naţional-politic, această foaie nu o pu
Organisarea! trebue, că deja din numele partidului sale, ci poate face r6u causei mari. tem considera de foaie serioasă.
să ştie, că acest partid care apelează
încât priveşte organisarea, apoi noi Sfîrşim cu aceea, că comitetele mai
la sprijinul, la inima lui, e partid român?
credem, că organisarea noastrăde până sus amintite sunt factori morţi, dacă nu
Doar’ cine a percurs cu atenţiune
O discuţie lungă şi lată s’a încins mersul lucrurilor, a trebuit să priceapă, acuma, cu sistemul de-a alege deputaţi păşim în luptă parlamentară; că în-
prin toate ziarele noastre politice, că că peste ordinaţiunea lui Hieronymi, poporali români din fiecare cerc electoral, zădar ne vom tot aduna la conferenţă
oare care mod de organisare politică chiar şi obştea maghiară a trecut mult- pentru o conferenţă poporală română, ar noi între noi, dacă nu vom intra în
ar fi cel mai potrivit? puţin la ordinea zilei. trebui susţinută. parlament, ca acolo s6 ne facem dato-
Devisa noastră, că să nu jertfim Dacă-’i permis să existe partid po rinţele, cbspre cari din cea mai slântă
Numirea de deputaţi naţionali şerbi,
esenţa pentru formă, a acceptat-o »Li poral săsesc, apoi nu poate încape în convingere a scris deja atât de mult
slovaci, nu e mai mult teorie; ci e o
bertatea» şi pe basa aceasta, crede, că doială, că v’a putea exista şi partid acest modest ziar.
realitate, aceea există, se luptă deja în
e bine şi corespunzător cerinţelor noas poporal român. Aşa vedem însă, că părăsirea re-
parlament, şi
tre naţionale, ca numirea partidului nos Şi dacă există partid poporal ro sistenţei pasive, e un lucru mai mult
Să luptă sub numele de deputaţi
tru, s6 nu aibă nici un criteriu de na- mân, apoi nu poate fi vorbă, că cercu ca sigur; şi va fi o mare satisfacţie
naţionali slovaci, set bi!
ţional-român; că doar pentru aceea poate rile acestui partid doar ar fi oprite, ca pentru noi, că deşi am fost expuşi la
lucra în spirit românesc, poate mai ro Şi, cum să numeşte partidul Saşilor? se nu trimită delegaţii sei la o confe colosale atacuri j— icl-colea şi mali
mânesc decât cel de până acum! »Săchsische Volksparlei*, adecă, partid renţă generală. ţioase — dar’ totuşi a învins ideea
Că ce greşală oribilă, şi ce hiperloia- poporal s ă s e s c ; fără de-a mai întim- Fiind conferenţă generală, apoi e activităţii politice, propagată de vechiul
litate, ba ce lipsă de ambiţiune naţională pina pedeci în folosirea epitetului na- lucru firesc, că aceasta are tot dreptul »Telegraful Român« şi adusă în dis-
zace în vederile celor dela »Libertatea«, y tional- săsesc. de-a constitui un comitet central; fiind cusiune şi de modestul nostru ziar.
în privinţa aceasta, aşa credem că nu-’i Ştiindu-le toate acestea, apoi să nu preafireşte de lipsă1 ca se se înfiinţeze Am luptat şi sosind timpul potri
de lipsă s6 mai dovedim; ne mirăm de ideea sclintită şi peste şi comitete cercuale — nu comitatense — vit vom lupta totdeauna din perlectâ
E destul s6 amintim, că noi ca măsură nesocotită, că : haid să eliminăm în fiecare cerc electoral. bună credinţă ba din firmă convingere
naţionalitate pretindem s6 fim conside din numit ea partidului nostru ce-’i Aceasta ar fi o organisare perfectă şi în mod resolut, fără şovăire faţă de
raţi, drepturi pentru naţionalitatea noas românesc! după părerea noastră; şi nu ne costă ori şi ce fe l de terorizm.
tră voim să validităm. decât, că în loc de »partid naţional Noi considerăm motivarea păşirei
Dacă le este permis Saşilor să
Sforţările noastre politice doar nu român« să ne botezăm partidul nostru: noastre de exhauriată, scopul politic e
poarte partidul lor numele de: partid
urmăresc scopul, ca unul sau altul, sin ■hpartid poporal român*. \ prin aceasta asigurat, şi mai departe ne vom ocupa
poporal săsesc, apoi fără multe măes-
guratic, să ajungă la ceva favoruri. dispare adecă toată basa de a ne putea mai mult cu chestii sociale, economice
trituri sofistice să botezăm şi noi par
Dacă-’i aşa, apoi numele partidului pune pedeci, sub cuvent, că aici în ţara şi literare, unde încă avem mult, foarte
tidul nostru: Partid poporal român.
nostru trebue să aibă şi epitet român. noastră numai o naţiune unitară politică mult de-a lucra!
Ordinaţiunea lui Hieronymi nu Aşa nu se loveşte nici în cuvin există, şi aşa numirea de partid naţio
trebue doar că noi Românii cu forţa tele ordinaţiunii lui Hieronymi şi totuşi nal român ori sărb ar sta în contra
are numire românească.
să o punem în aplicare 1 zicere (?!) cu legea despre egala în
— Tîstta K â lm â n , conducătorul opo-
Pentru-ce să ciontăm noi epitetul Atât referitor la numirea partidu dreptăţire a naţionalităţilor (art. de lege
siţiei de odinioară, mai târziu trecut în par
român din numirea partidului nostru lui^ — repeţind, că până la ultima po 44 din 1888). tidul deakist— liberal, zdrobitorul naţionali
naţional, când cetim în toată ziua chiar sibilitate, nici când nu am putea con Recomandăm din toată inima noas tăţilor, fost ministru preşedinte şi conducă
şi în ziarele maghiare numirea de par simţi cu neşte încercări uşuratice de tră românească aceste vederi spre apre- torul guvernului în restimp de 15 ani, a
tid naţional, — vorbind ele de partidul schimonosiri eşite din explicarea confusă ţiarea »Telegrafului Român«, » Gazetei repausat Luni dimineaţa la 7 ore în Buda
pesta, după o agonie îndelungată. Abrudul
nostru naţional — ? a devisei: să nu jertfim esenţa pentru Transilvaniei«, » Tribunei* şi »Drape n’a avut fericirea a fi representat în dieta
Pentru-ce să îmbrăcăm noi, ne si forme. lului* — despre »Libertatea« nu mai ţării de alesul lor.
liţi de nimenăa caracter cosmopolit, eli Ar fi foarte de dorit, că cine nu amintim, că după astfel de sclintituri
minând caracterul român din numirea are dibăcia recerută, să nu se joace cu regretabile, noi din punct de vedere
tine nu există ; te gândeşti numai la viitor, idee te predominează: tericirea Ei cu ori-ce
F01Ş 0 ARA I u b i r e . dar’ nu ca să te pierzi în visări, ci ca în preţ, şi eul tău se pierde în idealul tău, —
— Idei resleţe privitoare la psihologia ei. * — fericirea ce-ţi lăgăduieşte ajungerea ţintei tale, în stadiul al doilea — de obicei eşti tînăr,
să găseşti îndemn nou, puteri noi spre luptă. mai păţit — pe lângă Ea Începe a se va-
III.
Stes ta ta ® .. Apa clocotea în ciainic. Petre, stăpânul Nu-ţi ţeşi nădejdi, a căror împlinire atîrnă lidita şi eul tău, — în stadiul al treilea —
casei, pregăti ciaiurile apoi se aşeză şi el la numai dela o fericită întâmplare, ci cum când de obicei ai ajuns deja om serios —
Avem o mândră ţeară — păneşti, judeci, luând în socotinţă numai
masă. Din filingeane eşiau nori deşi de aburi şi eul tău şi al ei se pierd într’o fiinţă nouă:
Prin timpi de jale-amară realitatea. în noi.
şi odaia întreagă se împlu de mirosul aro
Strămoşii se luptară Aşa aşezat te simţeşti când te gândeşti
matic al ciaiului. Vedeţi şi aici numărul magic? Ea —
S'o scape de stăpâni. la Ea. înţelegi acum rostul vieţii. Până aici Ea şi Eu — Noi,
— Ei, şi vei continua azi? — întreabă
Azi singuri noi Românii dibuiai numai în întunerec, acum însă vezi
Alexe între două sorbituri. — Mi-ar plăcea Şi ceilalţi numeri magici ? Simţeşti —
Suntem în ea stăpânii, scopul ei clar. Aţi fost creaţi unul pentru
Sus inima, Români I să aud şi sfîrşitul. altul, dar nu ca o parte să fie fericită pe ştii — judeci.... abzici — faci planuri —
Nicu făcu din cap şi golindu-şi filingeana, lupţi.... trăieşti în trecut— prezent— viitori...
conta celeialaile părţi, ci ca reciproc să vă
0 lege-avem străbună — i-o întinsă lui Petre s’o umple din nou, apoi Ori cum ai întoarce ajungi la numărul 3, la
Prin veacuri de furtună începu: fericiţi. Nu te mai gândeşti numai la Ea; numărul magic al vieţii întregi, căci în trei
Ea n’a putut s’apună — Va fi poate de ajuns să repet nu- eul tău ce-i drept dispare, dar nu în fiinţa întrebări se poate concentra analiza e i: de
Strivită de păgâni. merii magici ai iubirii, ca să ştiţi de ce era Ei, ci în o nouă fiinţă, în o fiinţă duplă, în unde? pentru-ce? unde?
Ne-a fost Cel-Sfânt tărie vorbă. La iubirea cu sufletul: trăeşti în trecut,— care se contopeşte şi eul Ei, în noi... Acest — Aţi dat de multe ori din cap, une
Si-’n veci o să ne fie : simţeşti, — abzici; la iubirea cu inima : trăeşti noi îţi dă puteri, te umple cu bucurie de ori în semn de aprobare, une ori în semn
1
Sus inima, Români? în prezent, — ştii, — faci planuri. viaţă, îţi alungă gândurile negre, îţi cristali de contrazicere. Multe observări vi-s’au părut
Deja din asta poţi ajunge — pe basa zează scopul vieţii în înţeles corăspunzăttor.... potrivite şi la loc, altele nepotrivite şi ilogice,
In ţeara românească combinării — la numărul magic al iubirii cu — E de prisos să mai continui. Şi din toate însă — paradoxe.
De-apururi să trăiască mintea: trăeşti în viitor — judeci — lupţi. abruptele caracterizări, din fragmentara ana
Credinţa strămoşească — Iubeşti cu mintea! Eşti deja om matur, liză de până aici a trebuit se zăreşti isbitoare M'aşi şi fi mirat dacă ar fi lost alt
Şi graiul din bătrâni. ai trecut peste anii primejdioşi ai tinereţii, regularitate, ce există între toate trei felurile minteri; aşi fi şi fost surprins peste aşteptare
Spre Domnul ţării gândul sau împrejurările, păţăniile te-au copt încă de iubire şi manifestările acestor iubiri şi dacă teoria mea paradoxă ar fi fost primită
De-apururi noi avându-1, înainte de vremea asta. Trecut, present pentru asemănarea între cele trei iubiri însele. din partea voastră fără ori-ce obiecţionare.
Sus inima, Români. Veţi fi nutrit când-va faţă d’o femeie şi stm-
Q. Cofbuc, *) Lucrarea de faţă e schiţa unei lucrări mai Pe când în stadiul întâiu — de obicei ţeminte — după voi de iubire, dar de o
lungi, d’aceea forma-cam abruptă. eşti copil şi Ea ţi-e amorul întâiu — o singură iubire ce nici cum nu-şi găseşte loc cotă$-
