Page 1 - Activitatea_1902_04_15
P. 1
Anul II Orăştie, 24 Aprilie n. 1902. Nr. 15
INSERŢIUNI! ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 c )roane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu s6 îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Până când vom adera la punga aş avea de lucru cu oameni obiectivi, şi Acum să trec la durerile de care
Curiosităti. nici-odată! Oameni de aceştia sunt de tor, altul biet sărac se va insinua, Durerea cea mare ar fi, că de ce i-am
plină, starea nostră nu se va îmbunătăţi de nu m’aş teme, că nu adevăratul scrii e cuprins articolul din «Tribuna« Nr. 41.
daţi a lucra numai în interesul lor dela care nici spese de proces nu voiu numit pene plătite, şi, că scriu la po
propriu, ear' aderenţii lor vor produce fi în stare să încassez, apoi întemniţarea, runcă, eatâ cum înţeleg şi eată de ce
Să nu lucri nici tu, nici neam de numai CUFiosităţi I! ce-mi ajută mie, preot cu trei fete de m’am exprimat aşa: singur D-Ta recu
neamul tău, absolute nimic, în ale po purtat la şcoală, să iau bani din gura noşti, că pentru munca spirituală ce o
liticei; lor să plătesc procesul, Domnul îl va dai »Tribunei«, eşti vrednic de remune
judeca fără bani de proces, înaintea raţie, apoi vezi D-Ta, eu ca popă fără
Să încunjuri tot ce se ţine de vieaţa
Merişor, Aprilie 1902.
politică, în comună, în municipiu şi în cărui for nu va mai putea muta pe studiu academic, şi pe la munte, nu mi-a
altul, nici suci cu spirit academic. plesnit prin cap, ca să zic şi eu, ca D-Ta,
ale ţerii, pentru tigna proprie; Onorată Redacţiune !
Articolul din «Tribuna« Nr. 41 remuneraţie, ci am zis plată.
Ba să te sub tragi anume f i intero- Rogu-Vă a-mi da voie, ca în coloanele
ţionat dela ori şi care mişcare mai de foii D-Voastră »Activitatea», să răspund la nimic nu răspunde la articolul meu A doua durere e, că de ce am
articolul apărut în >Tribuna< Nr. 41 din 3/16 apărut în »Activitatea« Nr. 9 «Comite scris, aşa e interesul com. naţional, aşa
ceva însămnătate;
Martie 1902, sub titula de: „Satumii noştri". tul naţional, solidaritatea, Activitatea, le suflă văntul din Pesta, Bucureşti, am
Să exploatezi toate prilegiurile po
Eram hotărît a nu răspunde nimica, Libertatea«, care articol nu isvoreşte zis’o! dar’ cetiţi numai bine finea arti
litice electorale în favorul tiu fi al
dacă prietinii mei cu ocasiunea ţinerii din răutate, precum susţine dl cu studii colului meu şi veţi afla următoarele:
neamului tiu ;
adunării protopopeşti din Livadia la 7 academice, cari zilnic îşi depune munca Dacă comitetul naţional român, în sta
Se numeşti pe luptătorii adevăraţi,
Aprilie 1902, nu o pretindeau aceasta, spirituală în coloanele «Tribunei«, cu rea lui de azi — ajuns în impas — nu
de oameni fără rost şi să bîrfeşti asu causa pentru care eram de părerea a chemare nu ca să combată cinstit pe are atare angajamente secrete, sau dacă
pra lor în mod îngâmfat şi fudul, basat nu răspunde era simplă, dar’ adevărată, popa Saturn, ci ca să mi-se facă anar- nu ştie cum să iese din încurcătură,
pe averea agonisită pe căi p iezife; nu ştiam cu-’i să răspund! chist şi călău, sau doară cuvintele proprii apoi abzică după toată formă, şi lase
Să joci rolă »cu 2 bani în 3 pungi« Să răspund oare d-lui din tufă— r, se-’l calci în picioare până şi sufletul locul altora, pentru-că stările de faţă
(zicala »Tribunei«) pe contul unui pu dar’ eu nu prea aveam datina a sta de nu sunt cuvinte anarchiste?! Săracă so sunt păgubitoare pentru neamul nostru.
blic orbit de lustrul talmic al celui vorbă cu oameni ascunşi, pentru-că pe lidaritate, de cine ai mai ajuns să te pro Le-am scris toate acestea din con
»căftănit<s. ; ataii îi socoteam şi socotesc de duhuri page în coloanele falnicei de odinioară vingere curată cu intenţiunea cea mai
Se faci posaune şi să cânţi în lăută necurate, cărora le trebue slujbă, ca D-zeu >■ Tribuna «. bună, şi cu scop vădit, de a contribui
şi chimvale bine sunătoare pe avarul, să ’i depărteze de mine în locuri deşerte. îmi place pasagiul de sentinţă al la o desvoltare sănătoasă a treburilor
care este refedinţa tuturor răutăţilor, Să răspund oare d-lui cu studii D-Tale, unde zici, că, cari sunt grupaţi noastre naţionale, din cuvănt în cuvănt.
despre care Horaţ a zis odinioară, »că academice? nu! căci cine se ocupă cu în jurul „Tribunei1* să fie huiduiţi şi scoşi Dacă comitetul naţional rotttân de azi
rău m ai infernal ca avariţia nu există«/ studii academice, ar trebui să ştie cum afară, dară nu toţi, ci numai D-Ta, dar’ nu are angajamente secrete, de ce se
Să contezi — la cas de lipsă — să se adreseze într’un jurnal public că- nu din societatea românească, ci din ţine orbiş de pasivitate, contra voinţii
pe atari hermofrodiţi politici, că doară tră un preot românesc de cinste şi de munca spirituală a »Tribunăi«, ca pe majorităţii, căci pasivitatea nu mână apa
ei vor promova căuşele poporului, din omenie cu caracter naţional, cu durere unul ce propagi anarchie contra mea la moara noastră naţională, ci la moara
a cărui sudoare s’au înavîiţit în mod de neam şi cu intenţiuni bune, cetească ca preot. ungurească, sau D-Voastră nu vedeţi,
vampiric ; numai tribuniştii bine, nepreocupaţi Dl din tufă—r se pune în rîndul cu câ-şi rid în pumni de bucurie, văzănd
până în capăt articolul meu din «Acti cei-ce este contra nedisciplinei în lupta că mâncă oala cu carne în tigneală,
Să aştepţi ajutor pentru tine şi
neamul tău strivit dela fu du lu l fi ava vitatea1» Nr. 9 şi se vor convinge, că noastră sau a-lor politică, şi în rîndul neconturbaţi de noi. Dacă D-Ta ceteai
rul, care nu are parte de odichnă, atunci, nu rele, ci bune intenţiuni am avut când acelora cari voi să meargă toţi Românii bine şi nepreocupat întreg articolul meu,
când ştiut este, că iubirea şi avariţia l-am scris, apoi, că am drept a mă numi laolaltă, uniţi, solidari, de aceea s’a ales ori îl publicai întreg în »Tribuna«, ai fi
nu încap lângă olaltă; preot cu caracterele de mine zise, voiu lucrarea în „Tribuna**, ca pe toţi să-i facă văzut singur, că n’ai dreptul să sai ca
dovedi altă-dată, dacă lipsa va cere. solidari cu bâta, dară numai pe drumul o dihanie contra mea.
Toate acestea sunt curiosităti pen
Să răspund oare cocişului, care mă D-lui, căci drumul altora, ca al d-lui Ca să-ţi dovedesc că n’am învred-
tru cei bine cugetători, cu inima şi ca
apostrofează de: răutăcios, prost, mârşav, Dr. Muntean, nu-’i bun, adevărate gre- uicit epitetele cu cari mă onorezi, în
pul la loc.
ticălos la suflet, imbecil, stupid, insani şele, calea bună e numai drumul care duce treabă protopopul meu districtual, la
După toate aceste simptoame triste,
tate morală, scroafă din copac, ori doară purcarul cu bâta la copacul cu scroafa. a cui stăruinţă s’a edificat biserica, ca
numai compătimi putem pe toţi acei
acestea nu sunt expresiuni cocişeşti?! Ţi-ai greşit locul de muncă, D-le! mai sele parochiale şi şcoala confes. rom.
lesne crezători, cari se folosesc de con
Cu cocişi nu poţi găta, numai pălmui, bine î Ţi alegeai munca la o redacţie din Merişor, la a cui stăruinţă i-s’a făcut
ţinutul unor zapise fă r ă rost f i măi-
dară eu sunt preot, nu mă pot dimite humoristică pe plată, ori cum zici D-Ta tond de 600 fl. şi o sută acţii la «Po
muţări, la cari apoi fac alusiune, că
la pălmuite, duele, mai bine acum în remuneraţie, unde se răcer chipuri cu porul» din Lugoj, la a cui stăruinţă s’a
numai aşa vom putea eşl din starea, în
postul mare pot să-’i zic Doamne iartă-’l, scroafe în copac, şi purcarul cu bâta ridicat salarul dela 160 fl. la 300 fl. fără
care ne-a băgat nefasta politică, octroatâ
că nu ştie, n’a ştiut ce-a scrie; cine eşti să le coboare. cuincuenal, şi toate acestea cu reparti
oare cândva în satul Mercurea.
D-Ta, D le?! din tufă— r, care ţi-i luat Drept ai şi în pasagiul unde-’mi ţia pe 96 familii şi fără datorie. între
Ne mirăm de naivitatea colosală,
dreptul altor toruri şi persoane luminate, zici, îmi poţi tot vorbi, că eu voiu rămâne baţi poporul din Merişor cine a ţinut
de care sunt cuprinşi atari bărbaţi, cari,
ca să mă numeşti aşa precum numai ca tunul şi pe mai departe, drept, că şcoală iarna dela 6 — 9 ore cu feciorii
ori şi cum, avut-au prilej a juca rol în
studiul D-Tale academic poate judeca, pe mine pe căile conduse de spiritul trecuţi de 20 ani până au învăţat bine
sărcinat la acel rost şi loc, unde celor
căci acele scăderi de le am, nu D-Ta D-Tale, nu mă vei duce de frica cu a socoti, ceti şi scrie. întrebaţi cine a
adoraţi şi slăviţi de el, abea li se vor
le ştii, ci cei din Valea-Jiului şi-a Ha care mă imbii, apoi, că rachiul, ori fie dfîdat poporul din Merişor la muncă
deschide uşile.
ţegului le ştiu, şi dacă le am, dă-le de ori-ce beutură, dela alegeri, fie ori şi dreaptă, cruţare, temere şi stimă cătră
Din modul cum s’a apreţiat o sim gol, cei-ce mă cunosc din părţile mele, de unde, nu ştiu în al cui cap şi-a aflat D zeu şi sete de carte. întrebaţi pretura
plă scrisoare hiroglifă, trebue să dedu ca forul meu competent bisericesc şi sau îşi află odichnă, una ştiu, că eu unul din Petroşeni, cine a conlucrat la stîr-
cem, că există oare-care nex mangraist ilustru să mi-le judece, şi nu D-Ta, vezi nu folosesc beuturi, nici dreptul de a pirea setei de beutură. întrebaţi percep-
între apreţiator şi bătrânul-tinăr politician. dacă cercai să-mi combaţi articolul meu participa la alegeri nu l’am folosit, nu toria din Haţeg cine, sub a- cui slujbă
Acum nu ne mai mirăm însă de într’un mod cinstit, şi să mă convingi pentru-că doară aprob pasivitatea, ori, de cassar al composesorilor din Merişor
ameninţările vechiului luptător din corn. de greşala mea, te declaram om de cinste, că doară pasivitatea ne-ar mai aduce s’a regulat restanţa cea mare de dare
Hunedoarei, care prin rostul «Gazetei dar’ aşa trebue să presupun, că eşti vre-un folos, ci simplaminte pentru-că a muntelui. întrebaţi „Asociaţiunea** des-
Transilvaniei« de Duminecătpromite, a nu jnai rău de cât apostrofările ce mi-le în cercul nostru n’a fost candidat de perţămentului Haţeg şi a învăţătorilorce
ceda locul cu una cu două unor poli- atribui mie. Român. membru e popa Saturnilor. întrebaţi pe
ticiani, cari nu au nici un trecut după Să le fi răspuns prin un proces Atâta la apostrofările cu cari mă dnii adv. Bontescu, Suciu, la a cui stă
spatele lor. de caliimnie publică?! Aş fi făcut’o, dacă onorează dl din tufă— r. ruinţă poartă spectat d-lor pîrîle Meri-
