Page 1 - Activitatea_1902_07_27
P. 1
Anul II. O răştie, 17 Iulie n. 1902. Nr. 27
ACTIVITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe l/a a*1 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel Muntean L a uri an B e r c i a n
mare de a merge însuşi la Blaj, spre a «Continuând călătoria am ajuns în Un sistem scandalos.
soarbe dela isvor lumina şi dragostea, vîrful »Hulii« (lângă Blaj). Intr’o mână
Euiibu şi Blajul. ce o vedea radiând din sufletul lui Pum ţinându-’şi notesul, cu cealaltă şi-a luat
nul. Cu atât mai amară îi va fi fost pălăria jos, strigând: » Te salut din inimă,
E vorbă, prea fireşte, de un sistem
— Cum a venit Emineseu în Blaj. — desilusia, când în toamna aceluiaşi an Roma mică. Iţi mulţumesc Dumnezeule, observat la institutul de bani „Ardeleana".
a trebuit să plângă cu amar şi să plece că mi-ai ajutat s’o pot vedea*.
Alte institute, ba şi privaţi, nu chi-
din Blaj cu sufletul amărît şi cu lacrămi «Am tras la Bugner Vasile, de unde
nuesc pe bieţii ţărani acum în preajma
în ochi. Eată scrisoarea din chestiune: după masă dînsul s’a dus pe la seminar, secerişului şi altor lucruri costişitoare
Intr’o serie de articoli, publicaţi în
* pe la gimnasiu şi nu s’a reîntors până sara. cu execuţii, că doar’ se ştie, că ţăranii
nrii 73— 83 ai «Tribunei* sub titlul: * *
«Tinărul Emineseu a stat în Blaj,
«Emineseu în Blaj*, am adunat şi re- Prea onorate d-le profesor, după cum mi-aduc aminte, aproape o noştri tocmai acuma nu prea pot plăti.
sumat tot ce se ştia şi ce am mai pu «Ardeleana* însă, — mai bine zis
«Primind epistola P. O. D-Tale din săptămână; (?— Dr. E. D.) în tot timpul noul ei «director şi advocat« Dr. A.
tut cu afla asupra petrecerei lui Emineseu
8 Maiu a. c. grăbesc a satisface pre acesta eu l-am provăzut cu mâncare; Vlad şi colaboratorii lui din cancelaria
ca student în Blaj. Din cercetările făcute
ţuitei recercări. Mi-aduc aminte, că în în urmă şi-a luat adio dela mine, săru- advocaţială, se vede, că nu vreau să ob
resultă, că Emineseu a petrecut în Blaj
anul 1866, luna Iulie (? — Dr. E. D.) tându-mi mâna. Unde şi încotro s’a dus, serve, că atât institutul, cât şi ei trâesc
cam 4— 5 luni, în anul 1866; în acest
ca primit la «teologia morală* (cursul nu ştiu; mi-a promis, câ îmi va scrie, numai din s u d o a r e a bietului ţ ă ra n
restimp, cam din Iunie până în Septem
teologic mai pe scurt. Dr. E. D.) dim atât mie cât şi fratelui Cojocariu. Şi rom ân.*)
vrie, el pare a se fi pregătit şi a fi în
preună cu patriotul Teodor Cojocariu într’adevăr, că în annl 1879 am şi pri Aceşti oameni, se vede, că nu vreau
cercat să facă un examen de pe clasele
— un om de o mărime extraoidinarâ — mit atât eu, cât şi Cojocariu epistolă,
III. şi IV., ca să se înscrie, la începutul să cunoască greutăţile poporului, cu cari
am plecat cu trăsura pe Murăş în jos, însă regret, că epistola s’a pierdut încă
anului şcolar 1866/67, ca elev ordi tocmai în acest restimp are să se lupte, ci:
cătră Blaj. Trecând prin Reghin, apoi de atunci, ear’ despre conţinutul epis
nar, dar’ n’a reuşit. Astfel el a trebuit Umblă scriitorii «cancelariei advo-
prin Petelia, Gurghiu şi celelalte, am tolei încă nu-mi aduc aminte. Toader
să plece iarăşi din Blaj, foarte desilusio- caţiale« a »Ardelenei« în ruptul capului
ajuns în Murăş-Oşorhei, unde am tras Cojocariu a murit încă înainte de asta
nat, şi ioarte amărît în sufletul seu. A fără nici o ruşine şi execueazâ, belesc
la otelul «Calul alb*. îmbrăcaţi fiind în cu 20 ani.
şi plecat la Sibiiu, de acolo la Răşinari la bieţii ţărani, de ţi mai mare scârba
costum naţional, ori cine cunoştea, că «Emineseu, pe timpul acela avea de procedeul acestei bănci române (!)
şi peste munţi, prin vama cucului, a
suntem fiii Carpaţilor şi Români. etate de 17— 18 ani, după a mea pă
trecut în România. rere. Era un tinăr de o construcţie so şi a uneltelor sale setoase de diurne,
«Pe când stăm la masă, întră în de comisii execuţionale.
Dela publicaţiunea din »Tribuna« lidă, gras, tare, negricios, tuns, ear’ în
odaia noastră un tinăr negricios şi se Ba execueazâ şi ţărani de aceia,
încoace am mai aflat asupra lui Emi- frunte avea păr bucliu, pe care mereu
recomandă »Eminescu«, student din Cer cari au plătit interesele datoriei lor până
nescu câteva mici detailuri interesante, şi-’l netezea; ochi ageri şi ţinută serioasă.
năuţi. Ocupând loc la masa noastră în în Septemvrie 1902!
graţie unor contimporani ai lui Emi-
dată mare începe a-şi povesti năcazurile, Acestea date, după cea mai bună Şi-i execueazâ pentru suma —
nescu, cari mi-au comunicat câte ceva
suferinţele şi lipsa de mijloace ce a avut a mea ştiinţă şi cunoştinţă, vi-le comunic. întreagă, şi pentru ceea-ce deja au plătitI
din amintirile lor. Astfel de comunica-
a îndura în desperata lui călătorie, con După cari... ş. c. 1. Inzadar să plânge muierea bietului
ţîuni mai de seamă mi-au făcut dl loan
dus de dorul ferbinte de a putea vedea Bicaz, la 16 Maiu 1902. ţăran, cătră sbirul exmis al »Ardelenei«,
German, catechet gr.-or. la gimnasiul
Blajul, după cum zise, »de unde a ră — ceva fost cismaş — că: rogu-te „Maria
din Brad şi părintele loan Cotta, preot lo a n Cotta,
sărit soarele românismului*. După-ce Ta", nu mă sără ci, că bărbatul meu
gr.-cat. în Bicaz. cooperator gr.-cat.
am folosit câte un pâhar de vin îndată doar’ de două-trei zile a plătit rata la
In deosebi interesantă mi-se pare
scoase un notes şi cu o profundă serio- * bancă, şi are termin până la toamnă, —
comunicaţiunea făcută de părintele Cotta,
sitate însemnă în dânsul. Ne-a povestit nu-’i graţie! îi execueazâ singura văcuţă,
de-aceea ţin să o public în »Familia«, Mărturisirile părintelui Cotta — fă
toată călătoria sa din Cernăuţi până în — cu călcarea legii — şi tot ce are
care mai întâi, a pomenit despre petre cute fără a fi cetit cele publicate de
Murăş-Oşorhei; mi-am uitat, că pe unde bietul om la casă! că „Măria-Sa“ — fos
cerea lui Emineseu în Blaj şi prin care mine in »Tribuna« — sunt aşa de sin
şi-a făcut călătoria până acolo, dar’ prin tul cismaş — nu cunoaşte milă, el taie
sper să ajung a afla şi alte amănunte cere, încât se ridică peste ori ce în
Bicaz el n’a fost. în viu, câ el lucră la porunca scriito
despre timpul cât Emineseu l-a petre doială. O singură reservă trebue să fac rului, care conduce (?) „cancelaria advo-
cut prin Transilvania şi special la Blaj. »învitându-’l în trăsură, i-am promis, faţă cu amintirile d-lui Cotta, anume
că îl voiu provedea cu de ale mâncării, în ce priveşte timpul, când s’ar fi pe calială" a «Ardelenei*.
Vorba e, că azi ştim cum anume Şi ca să nu creadă cineva, că caşul
etc. Mulţumindu-mi a ocupat loc în trecut cele spuse de d-sa. Zice anume,
a venit Emineseu la Blaj şi ce impre-
trăsură — asemenea şi noi — am con că era în Juna lui Iulie. Şi mi-se pare, acesta ar fi numai o invenţiune goală,
siune i-a făcut.
tinuat călătoria spre Blaj. Din Oşorhei că aci memoria îl înşală. Ce căuta d-sa apoi numim pe bietul ţăran cu numele:
M’am fost adresat părintelui Cotta este Alexandru Bătrîna din Balşa.
am trecut dealul cătră Târnava-micâ prin prin Iulie la Blaj ? Doar’ atunci erau
cu întrebări anume, în privinţa aceasta, Plătind sărmanul de el din capital
Dicio-Sân-Martin, cătră Blaj. vacanţele cele mari. Nu va fi lăcut că
pentru-că am aflat, că d-sa ca ascultă şi interesele până în Septemvrie 1902,
«In tot decursul călătoriei tinărul lătoria aceea mai curând, d. e. după
tor al cursului extraordinar de teologie din spese n’a putut plăti numai 14 cor.,
a vorbit foarte puţin, fără mereu îşi îm- Paşti, pe la Dumineca Tomii? Eu aşa
pe atunci, avuse din întâmplare noro rămânând cu 27 cor. 40 fileri, adecă
bogăţia notesul cu însemnări. In Sân- cred; şi sper, că şi aceasta se va pu
cirea de a aduce pe Emineseu la Blaj. 13 jl. 70 cr. în restanţă.
Martin iarăşi am stat împreună la masă; tea stator! precis.
Scrisoarea, prin care preotul din Bicaz
aici ’l-am întrebat, că ce scrie? N ea Interesant e datul despre scrisorile
mi-a răspuns, m’a surprins foarte plăcut. Pentru 13 jl. 70 cr. i-au făcut sbirii
răspuns: «Domnilor, eu sunt poet şi lui Emineseu din 1879, în cari probabil
Pentru-că nu numai verifică informaţia aceştia desbrăcaţi de tot simţul de om
vreau să-’mi adun material*. La auzul se va fi făcut vre-o reflexiune la călă
mea anterioară, ci ne dă şi unele pre
acestora ne-am interesat mai mult de toria din 1866. Pagubă, că părintele *) Aşa se vede, că cancelaria advoca
ţioase detailuri, după cari ne putem în
tinăr, ’l-am privit mai de aproape şi Cotta n’a păstrat acea scrisoare. Dar’ ţială nu cunoaşte sau nu voieşte a pricepe
chipui cu ce sentimente venia tinărul înţelesul primului §. al statutetor acestui in
mi-aduc bine aminte de costumul ce-’l oare nu se va fi păstrat cumva scri
Emineseu în spre Blaj. Din scrisoarea stitut »cu scop de a desvolta spiritul de eco
purta. Pe cap purta pălărie slăbuţă, pan soarea, adresată colegului d-sale, răpo nomie şi de a procura, cu d e o s e b i r e po
aceasta se vede, că Emineseu pierzen- p o r u l u i agr i col , c r e di t e l e , de car e
taloni, vestă neagră, slăbuţă, un căput satului Toader Cojocariu? Cei-ce ar pu
du-şi pe bunul seu patron Aron Pumnul, are t r e b u i n ţ ă * I Unde rămâne lauda de
a cărui moarte o deplânse în versuri mai scurt de vară şi altul ceva mai tea afla ceva în privinţa aceasta, nu se sine din raportul drecţiunii scris şi tipărit
lung de toamnă; amândouă negre şi simt oare îndemnaţi a cerceta? pentru adunarea gen. din ăst an? prin care
duioase, în Febr. 1866, şi-a fost pus se zice, că clientela a fost cruţată de spese ?l
slabe. La întrebarea:
toată nădejdea sa în Blaj, focularul din Blaj, Iunie 1902. Am înţeles, că dl d i r e c t o r - a d v o c a -
foarte puţin se ocupă cu cancelaria advocat
care a fost venit şi Bucovinei apostolul »— Fumaţi, domnule Emineseu? —
(„Familia“). D r. E . D ă ia n n . ţială, pentru-că acolo este »tot fac* Zseler,
seu de deşteptare naţională. Pierzând ne-a răspuns: «Aşi fuma, dar’ nu dispun dela care însuşi directorul cere desluşiri, in-
tuiţiuni şi altele. La discreţiunea acestuia
adecă pe Pumnul, care i-a fost ca un de parale«. I-am scos un floren, pentru
sunt expuşi bieţii clienţi al «Ardel enei *,
părinte, Emineseu avea dorinţa cea mai care mi-a mulţumit de mai multe-ori. Nota Rid:)
