Page 1 - Activitatea_1902_09_36
P. 1
Anul II. O r ă s t i e, 18 Septemvrie n. 1902. Nr. 36
IN SERŢIU N I: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a r e
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
La întrebarea, că asupra căror luc în cele din urmă trebue să aibă drep a sosit la biserica din Banpotoc, unde îm
ruri ar trebui să se extindă actvitatea tul de a-’şi spune cuventul, cum să fie preună cu menţionatul paroch şi cu parochul
locului Simeon Curiac, a servit cu solemni
politică a băncilor, răspunsul scurt este : politica industrială, spre scopurile căreia
tate sf. liturgie, în decursul căreia s’a făcut
asupra tuturor chestiunilor referitoare se cer bani dela dînsele. Câte o ca
şi chemarea duchului sfânt cu îngenunchiare;
la finanţele şi creditul, cum şi peste tot pacitate financiară, pe basa însuşirilor după acestea în baterea toacelor şi trasul
la activitatea economică internă şi ex sale eminente ajunge câte odată până clopotelor, cu procesiune solemnă, cu pra
ternă a ţării. Iar fiindcă desvoltarea acolo, că i-se ascultă, ba une ori i-se pori, cu sfeşnice, cu facle aprinse şi preoţii
Sub titlul acesta „Berliner Tagblatt"
creditului şi perfecţionarea instituţiunilor şi urmează părerea, dar’ aceasta nu este îmbrăcaţi în sf. odăjdii şi cântând imnul «îm
publică din peana Iui Dr. G. Tischert
economice ale ţării stau în strînsă le o manifestaţie a încrederii faţă de banca părate ceresc* a eşit din biserică şi cu tot
un interesant articol asupra rolului, ce poporul a venit la şcoala, care era frumos
gătură cu diferitele acţiuni politice şi representată printr’însul, ci ceva indi
compete băncilor în vieaţa politică a şi serbătoreşte gătită, şi în sala şcoalei, în
legile exerciază asupra lor o înrîurire vidual, şi în sanctuarul politicei nu sunt
ţărilor. bubuitul trascotelor, s’a făcut sfinţirea apei,
Eată după „M. P.“ cum este trac mai mare ori mai mică, activităţii poli admise băncile, ca atare, ci sunt ad s’au cetit molitvele de sfinţirea şcoalei, s’a
tată chestiunea aceasta. tice a băncilor nu li-se poate pune o mişi singuraticii representanţi ai acelora- dat spre sărutare st. cruce şi s’a stropit cu
înainte de toate se naşte întreba limită anumită. Drept exemplu Tischert Băncile să nu facă politică, se accen apă sfinţită tot poporul prin însuşi protopres
biterul şi astfel s’a terminat solemna sfinţire
rea: au băncile dreptul de a participa citează număroase creaţiuni pe cari tuează de multe-ori, şi pentru activi a acestei şcoale.
la vieaţa politică şi pe ce basă ? Legea le-au pus la cale băncile din Germania tatea lor politică li se face unor bănci După terminarea acestora, protopresbi
dă fiecărui cetăţean dreptul de a alege şi cărora are să mulţumească această adese-ori cele mai grave imputări. Şi terul a rostit poporului o covântare, lăudând
şi a fi ales, deci învesteşte pe fie-care ţară nu numai creditul său din străină ar trebui din contră să li-se facă im poporul şi pe conducătorii acestuia, cari pe
cu dreptul de a exercia o influenţă tate, ci şi vaza sa politică. In prima putări băncilor, dacă peste tot nu se lângă toate neajunsurile, au arătat în realitate
linie ar fi creditul statului, asupra că interesează de politică şi nu au în ve adevărul axiomei: «Voieşte şi vei putea, lu
oare-care asupra politicei. Dreptul acesta minează te şi vei fi* şi cum toate fiind mai
se basează pe obligămentul de a purta ruia băncile'mari exerciază nu numai dere decât interesele lor pur materiale, dinainte puse la cale, poporul adunat s’a con
o influenţă decizătoare, ci ale căreia şi observă o ţinută reservată în toate
sarcinile publice, cu alte cuvinte, cei-ce stituit în sinod parochial şi în urma concur
fire trec toate prin mânile acestor ins- chestiunile cari nu interesează deadrep-
au obligămente trebue să aibă şi drep sului publicat pentru această staţiune, fiind
turi. Cu ce sume enorme concurg băn tituţiuni. Băncile să fie numai mijloace tul întreprinderea. insinuat un individ cu cualificaţiunea rece-
cile la purtarea sarcinilor publice este ale guvernelor pentru finanţarea dato Va trebui deci să dispară ideea rută, anume: Sabin Bogdan din Brad, acesta
cunoscut, din care causă deja aceasta riilor de stat? Nu, ele trebue se fie greşită, care exchide băncile dela acti a şi fost ales învăţător cu totalitatea voturi
lor în cea mai bună ordine.
singură împrejurare le dă titlu deajuns factori şi în prima linie băncile sunt vitatea politică şi totuşi pretinde dela In fine parochul Simeon Curiac şi epi-
de a se putea amesteca în politică. chemate a da directiva în cele politice- ele sacrificii patriotice şi aşteaptă dela tropu! Nicolae Bembe în conţelegere cu ceia-
Deşi legea nu o spune apriat, cu toate economice şi a fixa timpul şi modali dînsele să-’şi deschidă necondiţionat lalţi epitropi şi cu câţiva membri mai însem
acestea este mai presus de ori-ce în tatea pentru contractarea de împru cassele pentru acordare de împrumu naţi au dat un prânz comun în casa epitro-
doială, că legea morală demandă fie muturi de stat. Acolo, unde aceasta turi de stat şi municipale, să fondeze pului Nicolae Bembe, unde împreună cu pro
căruia, de a promova din toate pute este altcum, unde între bănci şi guvern intreprinderei industriale şi să dea bani topresbiterul, cu preoţii asistenţi, cu cântăreţii,
cu epitropii şi cu câţiva membri mai însem
rile şi a conlucra cu toate mijloacele nu există în direcţiunea aceasta o le pentru construirea de astfel de căi fe naţi şi chiar şi cu notarul cercual, Bugyul
la binele, înflorirea, desvoltarea şi feri gătură organică, unde pentru contrac rate, canaluri etc. de interes local, cari Săndor, care anume a fost invitat de epitro-
cirea patriei. Şi oare nu şi ar putea tarea de împrumuturi de stat legislativa nu corăspund unei necesităţi publice şi pu! Nicolae Bembe — fiind acesta şi primar
împlini în măsură potenţată acest obli- ia hotărîri şi primeşte proiecte, fără a unei politice economice sănătoase. In comunal — am fost bine ospătaţi cu mâncări
găment băncile mari, cari în ce pri ţinea cont de părerea băncilor, acolo locul acestei idei ruginite trebue să se bune şi gustoase, pregătite şi servite la masă
veşte ridicarea creditululi ţerei în afară pentru satisfacerea trebuinţelor sale de înrădăcineze părerea modernă, că pe de d-na preoteasă Curiac şi de soţia epitro-
şi regularea relaţiunilor de credit înlă- credit statul este necisat a se folosi, de basa participării lor la sarcinile publice, pului Bembe.
Aci asemenea s’au vorbit multe lucruri
untru, pot face mult mai mult decât regulă, de grupuri de bănci din stră băncile sunt nu numai necondiţionat în bune şi folositoare şi a fost lăudat poporul
însuşi guvernul şi însăşi legislaţia. Din inătate, cari la împlinirea misiunii, ce dreptăţite, ci şi obligate a desvolta ac şi conducătorii acestuia pentru buna armo
motivul acesta ar fi în interesul legis î-i s’a încredinţat, au în vedere totdeauna tivitate pe terenul politic. nie şi înţelegere la îndeplinirea acestor în
lativei, de avea în sinul său pe repre- interesele lor proprii şi un astfel de 6 semnate acte.
Au fost acestea aşa zicând evenimente
sentanţii chemaţi ai băncilor mari şi a credit este nu numai scump, ci apasă îmbucurătoare, însemnate şi de toată lauda,
le asigura în cele politice-economice rol greu şi din alte puncte de vedere asupra Sfinţire de şcoală. atât pentru protopresbiteratul nostru şi vred
conducător. Dr. Tischert combate foarte ţării, pe care o face tributară stră nicul seu şef, cât şi pentru poporul din a-
inătăţii.
mult tendinţa de a eschide capacităţile ceste două comune, pentru comitetele şi epi-
financiare din cercul legislatorilor, pre Tot în modul acesta depinde de Din tractul Devei, în Aug. 1902. tropiile paroch:ale şi pentru parochul Simeon
Curiac, ca conducător al acestora, şi iată cum
cum timbrează de nefericită părerea, că conlucrarea băncilor şi succesul pe te
Onorată Redacţiune / şi pentru ce:
ajunşi în legislativă representanţii băn renul desvoltării industriei indigene şi
Când pe de o parte cil durere, ştim cum Zidirea acestei şcoale s’a iost început
cilor ar pune interesele băncilor lor mai a comerciului indigen, precum şi a căi
de maşter suntem trataţi cu educaţiunea prun cam prin 1886 şi abea prin 1888— 1889 s’a
presus de interesul public. O bancă — lor de comunicaţiune. Capitalurile re- cilor noştri şi în loc de a fi ajutoraţi ni-se putut aduce la atât, ca să se poată ţinea cu
zice Tischert — a căreia activitate se cerute pentru desvoltarea extraordinară pun tot felul de pedeci şi sub diferite pre năcaz prelegeri în sala de învăţământ. Din
basează pe instituţiunile naţional-econo- a întreprinderilor electrice, de fer şi texte şcoalele noastre declarându-se necores împrejurări nefavorabile şi parte şi din nein-
punzătoare, ba chiar scandaloase — cum ne teresarea celor chemaţ1, a rămas ne gata şi
mice ale patriei şi pe desvoltarea ace cărbuni de peatrâ din Germania le-au
zice inspectorul regesc într’un raport al seu — aşa se ţinu aci şcoala până acum.
lora, nu poate avea alto interese, decât adunat băncile; industria construcţiu-
se delâtură şi se înlocuesc cu alte scoale Cum însă vrednicul nostru protopresbi
acelea, cari din punct de vedere eco nilor navale şi navigaţiunea, cari for
streine neamului şi legii noastre, pe de altă ter nu cruţă osteneala şi spese şi este in
nomic se numesc interese publice. Dacă mează mândria imperiului germân, tot parte cu bucurie vin a aduce aici şi unele stare a jertfi şi din al seu şi a face ori şi ce
representanţii legali ai finanţelor se ex- cu capitalurile băncilor s’au desvoltat; chestii mai îmbucuiătoare şi cari denotă o pentru înaintarea şi prosperarea şcoalelor şi
chid din sinul legislativei numai din construirea liniilor ferate anatolice şi îmbunătăţire a stărilor noastre bisericeşti şi a bisericilor, şi pretutindenea merge însuşi
şcolare din acest protopopiat, care a fost şi la examene şi scrutează starea şcoalelor şi a
motiv, că afirmative ar mâna apă la din Bagdad se datoreşte conlucrării băn
este mai mult expus stărilor critice şi apă bisericilor şi caută chip şi modru de îmbu
moara proprie, atunci din acelaşi mo cilor, ne mai amintind de nenumăratele
sătoare. nătăţire a acestora, aşa cu ocasiunea exame
tiv ar trebui exchişi dintre politiciani întreprinderi industriale, comerciale şi
Duminecă, în 18/31 August s’a săvîrşit nului şi a visitaţiunii canonice în anul trecut
şi representanţii altor sfere de interese de comunicaţiune, de interes local, cari prin activul şi zelosul nostru protopresbiter, în această comună, văzând această zidire în
şi la urmă conducerea politică a ţărei fără mijlocirea băncilor poate nici când două acte însemnate în comuna Banpotoc şi stare de a nu se putea ţinea prelegeri în ea,
s’ar concentra exclusiv în mânile ace nu s’ar fi creat. La noi există în filia Câmindia, şi anume: sfinţirea şcoalei con s’a pus cu cuvântul, cu sfatul pe lângă paro
fesionale şi alegerea de învăţător definitiv la chul, pe lângă comitetul parochial, pe lângă
lora, cari n’au altă ocupaţiune decât privinţa aceasta între bănci şi activi
această şcoală în modul cel mai demn şi parochienii mai însemnaţi şi atâta a sfătuit,
numai politica; că ce soarte tristă ar tatea statului un mare abis; băncile
mai solemn. până a stîrnit în aceştia dorul şi ambiţiunea
avea o astfel de ţară, este de prisos să sunt privite exclusiv drept isvoare de
Pe la 9 ore dimineaţa protopresbiterul de a termina zidirea acestei şcoale şi a o
se mai spună. bani şi nu drept factori normativi, cari însoţit de parochul George Guga din Şoimuş, renova cu ori şi ce preţ.
