Page 1 - Activitatea_1902_10_41

Anul II. Orăştie, 23 Octomvrie n. 1902. Nr. 41

INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ĂCIIYITĂIEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an

Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.

Convocare. „Cinci ani de acesta vom scoate cu începere dela Dl Spiru Haret, iniţiatorul înfiin­
existenţă4*. 1 Octomvrie a. c., o revistă săptămâ­ ţării unei reviste de popularisare, în sfă-
Dela despărţământul IX. a l« Asociaţiunii nală de popularisare cu titlul de „Albi­ tuirile ce avusese cu toţi fruntaşii con­
pentru literatura românit şi cultura po­ na”. Această revistă va purta un carac­ deiului şi la cari luase parte d-nii Gr.
Cu numărul de faţă «Albina« în­
porului român« în Orăştie. ter cu totul naţional. Vom face ca atât Tocilescu, D. Aug. Laurian, Ioan Fe-
cheie cinci ani de existenţă.
Adunarea gen. ordinară a despăr­ Când în luna Septemvrie 1897, prin cuprins, cât şi prin formă să fie niţescu, etc. etc., arătase dorinţa, ca re­
ţământului se va ţinea în Orăştie la 6 cei 7 membri fondatori ai revistei: P. privită cu drag de ori-şi-ce Român, vista ce s’ar înfiinţa, să nu se înglobeze
Noemvrie st. n. 1902 înainte de amiazi Gârboviceanu, C. Rădulescu-Motru, /. fără deosebire de vederi. De aceea în vederile nici unei formaţiuni politice.
la 10 ore în biserica gr.-or. cu următorul Otescu, G. Adamescu, N. Nicolaescu, politica de partid ne va fi străină, va In calitate de ministru al Instrucţiunii,
P ro g r a m. Const. C. Pop.-Taşcâ şi V. Stoicănescu, fi înlăturată cu desăvîrşire din studiile la apariţiunea »Albinei«, ne-a dat tot
noastre. Avem convingerea intimă, că concursul.
1. Deschiderea adunării prin di­ am împrăştiat în ţară apelul nostru,
vom isbutl cu succes din punctul de Comitetul revistei a ştiut atât de
rectorul despărţământului. ziceam: bine să ţină seamă de dorinţa iniţiato­
2. Cetirea raportului general des­ «E o plângere generală, că învăţă­ vedere moral, în întreprinderea noastră,
căci urmărim o causă sfântă naţională rului revistei, încât d-nii miniştri Take
pre afacerile despărţământului dela ul­ torului, preotului, ţăranului cum şi oră-
şi avem asigurat şi concursul oamenilor Ionescu, Dr. Istrati şi C. Arion, cari au
tima adunare până azi. şanului român, care a absolvat o şcoală
de bine din ţara aceasta. urmat d-lui Haret la Ministerul Instruc­
3. Raportul cassarului despre sta­ primară, nu li-se ofeară spre cetire
ţiunii, nu numai că ne-au dat tot spri­
rea financiară şi cetirea membrilor »Aso­ aceea, ce e frumos şi folositor. Apar în «Facem însă un apel călduros la
jinul lor ca miniştri, dar până astăzi
ciaţiunii» de pe teritorul desp. ţară reviste cu un caracter aproape cu toţi cari cugetă şi simt ca noi, de a avem fericirea a-i număra printre sus-
4. Exmiterea unei comisiuni de totul special, care pot folosi învăţătorilor, face propagandă pentru această revistă,
ţiitorii revistei.
trei pentru censurarea raportului şi a preoţilor şi tuturor acelora, cari se ocupă prin răspândirea ei până în cele mai
Mai mult : M. S. Regele, Acel care
socoatei anuale. cu o meserie oare-care- reviste însă, cu îndepărtate colţuri ale ţării, ca astfel urmăreşte de aproape toate mişcările
5. Exmiterea unei comisiuni de un caracter de popularisare şi enciclope­ să putem ajunge cu timpul a o răs­
sănătoase din această ţară, Şi-a zis înaltul
trei pentru conscrierea membrilor noi dic, în care cetitorul, mai ales ţăran, să pândi pretutindeni, unde se găseşte
Său cuvânt, afirmând în una din visi-
şi încassarea taxelor dela membrii vechi. găsească într’o limbă înţeleasă de el, româneşte.»
tele făcute unei şcoli de pe Domeniile
6. Cetirea eventualelor disertaţiuni tot ce poate contribui la cultivarea
In scurt timp un mare număr de Coroanei, că: »Albina« este una din bu­
intrate în comitet. minţii şi inimii lui, nu avem încă până Români au răspuns apelului nostru. nele publicaţiuni de popularisare«.
7. Raportul comisiunilor exmise în timpul de faţă. De aceea, mulţi nu Preoţi, profesori, institutori, învăţători, încurajaţi de această înaltă apre-
sub punct 4 şi 5. cetesc aproape nimic, aşa că pierd şi funcţionari din toate ramurile, au deve­ ciare, am făcut apel la dl Ioan Kalin-
8. Alegerea alor 2 delegaţi pen­ ce câştigă în şcoală, ear alţii cetesc ce nit abonaţii şi propagatorii idealului deru, personalitate în afară de ori-ce
tru adunarea gen. a „Asociaţiunii1*. li-se oferă de cel dintâiu venit. S’au nostru. grupare politică, să primească a face
9. Eventuale propuneri referitoare găsit în casele ţăranilor şi oamenilor cu parte din comitetul de redacţie al re­
la afacerile desp. şi promovarea sco­ puţină carte, scrieri, al căror cuprins Mulţi însă au fost şi aceia, cari vistei. D-sa, după o cercetare amă­
pului aceleia. îţi sperie mintea şi rămâi uimit, cum dela început au căutat să puie pedeci nunţită a celor trei ani de vieaţă a re­
10. Designarea locului unde să s’au putut publica şi răspândi în popor lucrării noastre. vistei, primi, ear acum de curând ac­
va ţinea adunarea gen. în anul viitor, şi asemenea scrieri cu desăvîrşire otrăvi­ Mulţumită însă îndrumării sănătoase ceptă chiar presidenţia comitetului, pe
11. încheierea adunării generale toare pentru vieaţa lor sufletească. ce comitetul dela început a ştiut să care d-1 Gârboviceanu, în numele între­
prin director-preşedinte. «Un număr de profesori, institutori dea revistei, uneltirile unora au rămas gului comitet, i-o oferi.
La această adunare să invită cu şi învăţători ne-am unit cu voinţă tare, infructuoase, răutatea altora nu ne-a Valorosul puclicist şi poet G. Coş-
toată stima inteliginţa şi poporul de pe ca să punem toată priceperea şi munca putut atinge. buc, cunoscutul economist V. S. Moga,
teritorul despărţământului. noastră, toată inima noastră spre a în­ Sprijiniţi de marea pătură la care publiciştii pricepuţi P. Dulfu şi G. Teo-
Orăştie, la 2 Octomvrie st. n. 1902. lătura acest rău şi să căutăm a da po­ ne adresam, încă dela început revista dossiu, ca şi cunoscutul şi apreţiatul pu­

Vasile D om fa, Laureaţi B erd a n , porului nostru adevărata hrană sufle­ şi-a căpătat un loc de frunte printre blicist militar, Colonel P. V. Năsturel,
director. secretar. tească, dătătoare de vieaţă. In scopul publicaţiunile din ţară. au întregit comitetul revistei.

Corul m eseriaşilor. ubire desinteresată şi numai pentru mulţu­
Mai tineri noi, cu hărnicie Discreţinnea femeiască. mirea de a-1 vedea bticurându-se.
FOIŞOARA Unealta ’n mâni am apucat Admiterea acestei iubiri umple sufletul
Ş’al nostru braţ cu măiestrie Nu abusa de iubirea altora, cerând să cu un prisos de fericire, care în şirul anilor
Isteţe lucruri a creat. facă ce doreşti, ci lasă-Ie celor ce te iubesc luceşte şi ne încălzeşte, când vântul rece vo­
mulţumirea de a te îndatora. Una din cele ieşte să ne Îngheţe stingând acest focar dă­
Corul plugarilor.
ăiestri şi p lu g a ri. *) mai preţioase comori ale vieţei noastre este tător de fericire. Dacă nu e însă tratat cu
Dar' spicele de aur pline iubirea altora către noi, căci iubirea aceasta iubire, copilul nu poate să iubească nici el
— Strofe ocasionale. — Noi în cununi le împletim ne încălzeşte inima în greul vieţii şi ne face şi întră în lume cu inima sacă, ba poate
Şi ori şi când, în rlu şi ’n bine să stăruim în calea binelui. Omul, care nu chiar întrăit, căci el îşi aduce aminte şi de
Voioşi cu voi le împărţim.
Români cu fruntea în sudoare se ştie iubit de nimeni, trece prin lume ca cei-ce au abusat de iubirea lui şi îi rămâne
O clipă lucrul voi lăsaţi Corul meseriaşilor. printr’un pustiu şi foarte uşor alunecă. Avem în inimă un sentiment dureros şi o înstrăi­
Şi ’n astă zi de slrbătoare dar să ne dăm silinţa de a păstra comoara nare tristă.
Şi noi cu drag vl facem parte
Ca fraţi cu fraţi vi adunaţii aceasta, care preţueşte mai mult decât toate Nimic însă nu stinge iubirea ca abu-
De tot ce braţe făptuesc;
averile. sul ce facem de ea.
Când greul vieţii se împarte
Un dulce glas pe toţi vi chiamă Cât e de fericit copilul în mijlocul fa­ începând cu copilul, -— pierdem iubirea
In toate, fraţii buni sporesc.
Din munţi înalţi, din verzi câmpii miliei, unde ştie că este iubit şi unde toate lui, dacă suntem nedrepţi faţă cu el, nu-1
E al naţiunii glas de mamă, Îm preună. acţiunile lui sunt pornite din iubire I Cu ce tratăm la fel cu fraţii lui şi mai ales dacă,
Ce mult doreşte pe-ai sii fii. O naţiune, mamă, sfântă, drag îşi aduc aminte oamenii de copilăria Ion drept dovadă de iubire, cerem dela el lu­
L'altarul tiu îngenunchiăm de căsuţa, care umbria pe toţi iubiţii, de zile cruri prea greu de împlinit. Astfel un copil
Corul plugarilor. Şi ’n faţa ta, ce ne încântă, fără de nor şi ploaie, căci numai lumină> care e mereu cercetat pentru vioiciunea lui
De veacuri lungi străbuna glie Frăţie ’n veci noi azi jurăm i căldură, flori, fluturi, păsărele şi natura fru­ şi silit a sta liniştit, va fugi din ochii părin­
moasă, alcătuiesc icoana vieţii lor trecute ţilor săi, care-1 mustră pentru temperamentul
Cu ferul ager noi brăzdăm
Spre slava ta voioşi muncl-vom îşi aduc aminte de iubirea sfântă ce-i ocrotia său, de care la urma urmelor el nici nu e
Şi ’n holdă mâudră, aurie
Câmpii şi dealuri îmbrăcăm. Cu gând deştept, cu braţe tari în copilăria lor, de mamă şi de tată, de bu­ vinovat, şi se va înstrăina de dânşii. Dela
Şi-altarul tiu uniţi păzi-vom, nica şi de bunic, toate icoane şterse, dar aşa nimeni nu avem să cerem mai mult decât
Români măiestri şi plugari. de lipite de sufletul lor. De câtă recunoş­ ceea-ce poate fără prea mare încordare şi
*) Dedicate exposiţiei industriale din Sibiiu,
tinţă nu se pătrunde sufletul omului, care-şi cu atât mai puţin avem să cerem dela copii,
aranjată de .Reuniunea română de agricultură din Braşov, Iulie 1902.
pune mai târziu în cumpăna judecăţii toate a căror iubire avem s’o păstrăm cu multă
comitatul Sibiiu» şi de .Reuniunea sodalilor români
din Sibiiu», Andreiu Bârteanu, sacrificiile ce s'au făcut pentru el numai din grijă. Cu aceiaşi bună-voinţă au să fie tra-