Page 1 - Activitatea_1902_11_43
P. 1

Anul  II.                                              O răsti e,  6  Novembre  n.  1902.                                                              Nr.  43



                                     ACÎIYIÎAIEĂ                                                                                                               4  coroane.
               INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1ji  an 3 cor.
                   reduse.                                                                                                                              Pentru  plugari—ţărani  pe an

         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                             Pentru  România  şi  străinătate
                   poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                         Un  număr  costă  12  bani.
         Epistole nefrancate nu se primesc.


             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e     în    f ie c a r e   Joi.
              Dr.  A urel  M untean                                                                                                               L aurian      B erci an

                                                                                                                                                                  *
                                                    ţional  şi  altele,  aşa  şi  cultura  naţională  rismele,  de  toate  divergenţele  confesio­  Convocare.
                                                    are  să  îmbrăţişeze  întreaga  viaţă  naţio­ nale,  politice,  locale  ori  provinciale,  pe
                                                    nală  în  toate  manifestaţiunile ei.  Ea are  acest  teren  ne  întâlnim  cu  toţii  uniţi   Dela despărţământul IX. a l« Asociaţiunii
         rostit de presidentul Asociaţiunii Domnul  Ale-   să  conserve,  să  cultive,  şi  unde  e  de  într’un  cuget  şi  o  simţire.  pentru literatura  română  ţi cultura po­
         sa n d ru   M ocsonyi,  la  adunarea  generală,                                                                                       porului româno-  în  Orăţtie.
           ţinută  în  Oraviţa  la  14.  Septembre  1902.  lipsă  să  nobiliteze  toate  elementele  na­  Asociaţiunea  este  expresiunea uni­  Adunarea  gen.  ordinară  a  despăr­
                                                    ţionale  ale  vieţii  poporului.  Ea  are  să  tăţii  ţi  solidarităţii naţionale pe terenul
                                                                                                                                         ţământului  se  va  ţinea  în  Orăştie  la  6
               Adunările  noastre  generale  sunt  desvoalte  consciinţa  naţională,  basa cul­ cultural  al poporului  român  din  Un­
                                                                                                                                         Noemvrie  st.  n.  1902 înainte  de  amiazi
         adevărate  sărbători  naţionale.  Cu  însu­ turei  naţionale,  sentimentul  religiosităţii,  garia;  iar  prin  organisarea  ei  ni-e dată   la  11  ore  în  biserica  gr.-or.  eventual,
          fleţire  alergăm  din toate  părţile române  basa  moralităţii,  patriotismul,  basa  vir­ posibilitatea  concentrării  puterilor  noa­ dacă  răceala  nu  ar  permite,  în  sala
          ale  patriei  în  fie-care  an  la  un alt cen­ tuţilor cetăţenesci, spiritul economic, basa  stre.  Astfel  ca  o  zi  epocală  va  străluci   hotelului  »Transsylvania«cu următorul
          tru  naţional,  ca să  serbăm  măreaţa idee,  prosperării materiale, simţul estetic,  basa  în  analele  ei  ziua,  în  care  Asociaţiunea   P ro g r  a m.
          în  al  cărei  serviciu  ne-am  pus:  ideea  nobleţei inimei,  cu un cuvânt cultura na­ va  vedea  organisată sub  stindardul  sâu   1.  Deschiderea  adunării  prin  di­
          culturei  poporului  român  din  Ungaria.  ţională  are  să  deslege  toate puterile ră­ întreaga  inteligenţă  română  ca  o  ar­  rectorul  despărţământului.
          Facem  aceasta  în  consciinţa  înaltei  im­ mase  încătuşate  prin  vicisitudinea  tim­ mată  bine  disciplinată  în  serviciul cau-   2.  Cetirea  raportului  general  des­
          portanţe  a  acestei  idei.               purilor,  are  să  deştepte  toate  puterile  sei  naţionale.  (Aşa  este).          pre  afacerile  despărţământului  dela  ul­
               Seim,  că  cultura  este  cel  mai  în­ latente  ale  poporului,  ca  astfel  să  fie   Concentrarea  naţională  deci  să  ne   tima  adunare  până  azi.
          semnat  factor  de  putere  al  popoarelor  asigurată în butul tuturor periclelor ame­ fie  lozinca.  (Aprobări  vii.)  Ear’  despăr-   3.  Raportul cassarului despre sta­
          în  toate  timpurile,  între  toate  împreju­ ninţătoare,  existenţa  naţională  a  popo­ ţâmintele  noastre  deja  înfiinţate  şi  cari   rea financiară şi cetirea membrilor  «Aso­
          rările.  Sunt  însă  timpuri  şi  împrejurări,  rului  român  din  Ungaria.  (Aprobări şi  se  vor  înfiinţa  încă,  prin  cari  Asocia­  ciaţiunii «  de  pe  teritorul  desp.
          când — precum  o  simţim  şi  noi — che­ aclamări.)                                  ţiunea  vine  în  atingere  nemijlocită  cu    4.  Exmiterea  unei  comisiuni  de
          stiunea  culturei  poate  să  devină  pentru   Vedem  cât  de  măreaţă  este  ideea   poporul,  sunt  chiemate  a  ne  apropia   trei  pentru  censurarea  raportului  şi  a
          un  popor  chiar  o  chestiune  de  viaţă.  culturei  naţionale  şi  cât  de  mari  şi  vi­  pas  de  pas  de  această  organisare  na­  socoatei  anuale.
          (Aşa-i!)  Astfel  lupta  pentru  cultură  nu  tale  sunt  interesele  legate  de  realisarea   ţională.                             5.  Exmiterea  unei  comisiuni  de
          este altceva, decât luptă pentru existenţa  ei.  (Aşa  este!)                             Şi  în  această  privinţă  îmi  servesce   trei  pentru  conscrierea  membrilor  noi
          naţională  (Aprobări  vii.)                    Dar  cât  de  măreaţă  este  ideea,   spre  deosebită  plăcere a putea releva în   şi încassarea taxelor dela  membrii  vechi.
               Firesce, numai cultura adevărată are  atât  de  grea  este  realisarea  ei.  Este   acest  moment  solemn  faptul,  că  între   6.  Cetirea eventualelor disertaţiuni
          această putere conservatoare,  iar cultura  o  operă  grandioasă,  ba  putem  zice,  o   bine  meritatele  noastre  despărţâminte,   intrate  în  comitet.
          adevărată  nu  poate să fie  alta, decât  nu­ operă gigantică,  la  care ne-am angageat.   ale căror zel şi devotament merită laudă,   7.  Raportul  comisiunilor  exmise
          mai şinumai cultura naţională. (Aprobări.) Aceasta  firesce  nu  poate  fi  opera  unei   ocupă  loc  distins  despărţâmântul  Ora-  sub  punct  4  şi  5.
               Dacă cultura  poporului este — pre­ singure  generaţiuni,  dar  este  o  operă   viţei.                                        8.  Alegerea  alor  2  delegaţi  pen­
          cum  deja  etimologia  cuvântului ne-o in-  deamnâ  de  stăruinţele  cele  mai  nobile    Prestaţiunile  acestui  valoros  des-   tru  adunarea  gen.  a  „Asociaţiunii".
          digitează — cultivarea însuşirilor  intelec­ ale  generaţiunilor,  este  o  operă  care   părţâmânt  ne  îndreptăţesc  la  frumoase   9.  Eventuale propuneri referitoare
          tuale  şi  morale  ale  unui popor,  şi  dacă  pretinde  dela  fie-care  generaţiune  în­  speranţe.  Cu  astfel  de  speraţe  a  venit  la  afacerile  desp.  şi  promovarea  sco­
          tocmai  aceste  însuşiri  sufletesci  în  spe­ cordarea  şi  concentrarea  tuturor  pute­  Asociaţiunea  în  aceste  regiuni  roman­  pului  aceleia.
          cifica  lor  sintesă  psichică  constitue  ca­ rilor  sale.  Şi  dacă  undeva,  apoi  aici  se   tice,  ca  se-’şi  ţînă  astădată  la  sediul   10.  Designarea  locului  unde  să
          racterul  naţional  al acelui  popor,  atunci  potrivesce  pentru  noi  devisa:  vinbus   acestui  despărţâmânt,  la  acest  focular   va ţinea  adunarea  gen.  în  anul  viitor, şi
          e  lucru  învederat,  că numai cultura na­ unitis,  căci  dacă  undeva,  apoi  aici  în   naţional  de  bun  renume,  adunarea  sa   11.  încheierea  adunării  generale
          ţională  este  cultura  adevărată.  (Apro­ sînul  Asociaţiunii  noastre  ne  este  dată   generală.  (Trăiască!)               prin  director-preşedinte.
          bări  vii.)                                posibilitatea  de  a  concentra  toate  pu­    Eu  din  parte-mi  sunt  convins,  că      La  această  adunare  să  invită  cu
               Şi  precum  caracterul  naţional  se  terile  noastre.  (Aprobări  vii.)        speranţele  noastre  vor  fi  justificate.  In   toată  stima inteliginţa  şi  poporul de  pe
          manifestă  în limba,  în modul  de gândire     Prin Asociaţiune ni-s’a deschis arena,   această  convingere  şi  cu  salutare  fră­  teritorul  despărţământului.
          şi  simţire,  în  datinele  şi  moravurile,  în  la  pragul  căreia  dispar  toate  veleităţile   ţească  declar  adunarea  deschisă.  (Tră­  Orăştie,  la 2 Octomvrie st. n. 1902.
          tradiţiunile şi idealurile  naţionale,  în poe-  despărţitoare;  pe  această  arenă  ne pre-   iască !)                         Vastte D onişa,      L a u r ia n  B ercian,
          sia  şi  industria  naţională,  în  portul  na­ sentâm  desbrăcaţi  de  toate  particula-                                            director.             secretar.


                                                     femeia  adulteră  şi  amantul  ei,  amândoi  vor fi  îndelungate  a  bărbatului  ei,  ajunge la  cea mai  bărbatul,  care  e  vesel  şi  aduce  bani  mulţi,
               Din literatura dramatică chneză,      tăiaţi  în  câte-o  sutădouăzeci  de  bucăţi.  mare  sărăcie  şi  murind  tocmai  atunci  socrul  de  oare-ce  a  reuşit  la  examenele dela  palatul
                                                          In  această  dramă  vedem  un  cas analog  ei,  n’are  nici  cu  ce  să’l  înmormânteze.  Din  împărătesc  şi  a  fost  ales  mandarin.
                                                     întru  cât-va  cu  acela,  judecat  de  înţeleptul  causa  aceasta  îşi  taie  părul  şi  umblă  ziua în­  Acestea  sunt  înţelesurile  pe  scurt  ale
                        (Urmare  şi  fine).          Solomon  din Biblie.  Este exprimat şi în drama  treagă  pe  strade,  ca  să  găsească  un  cumpă­ câtor-va  drame  dintre  cele  mai  bune  din  li­
               In  culmea  acestor  încurcături,  din  feri­ aceasta  acelaş  sentiment puternic  al  iubirii de  rător.  E  tristă,  slăbită.  Se  opresce  de multe-  teratura  chineză.
          cire  pentru  Hai-Tang,  judecătorul  suprem  al  mamă.  Hai-Tang  rabdă  lovituri  de  bice,  pre­ ori  şi  strigă:  —  «Păr  de  vânzare !  Să  nu  vă   E  de  importanţă  încă,  că  musica  joacă
          ţării  aude  despre  acest  proces  curios.  El  in­ feră  chiar  să  moară  dacă  s’ar  cere,  numai să  tocmiţi  cu  mine;  eu  n’am  părinţi,  nici  bani.»  un rol foarte însemnat la Chinezi şi prin scoale
          tervine  şi  dă  ordinul,  ca  să  se  desemneze cu  nu’şi  vadă  copilul,  copilul  ei,  într’o  stare  de  Dar  nimeni  nu  o  aude,  nimeni  n’are  lipsă  să  se  pune  mare  pond pe instrucţia musicală.  In
          cretă  un  cerc  pe  parchetele  sălii  tribunalului  suferinţă,  întins  şi  chinuit.  cumpere  păr.  Şi  desperată,  într’un  rând cade  cărţile  vechi  chineze  se  spune,  că  etatea  cea
          şi  copilul  să  fie  aşezat  în  mijlocul  cercului.   Drama  Pi-pa-ki a poetului  Kao-tong-kia,  jos  şi  strigă:— «Dacă  în  Ioc  de  un  cadavru  mai  potrivită  în  care  omul trebue  să  înceapă
          Apoi  ordonă,  ca  cele  două  femei  să'l  tragă  care  trăia  prin  secolul  XV,  se  ţine  de  cate­ vor  fi  două,  cine  le  va  înmormânta f»  a  se  ocupa  cu  musica  este  etatea  de  treizeci
          din  toate  puterile  de  câte-o  mână  şi,  care va  goria  dramelor  numite  «domestice»  şi  e una   Atunci  însă  un  vecin  cu  numele  Ciang   de  ani.  In şcoalele superioare din China, man­
          reuşi  să’l  ia  cu  totul,  al  aceleia va  fi  copilul.  dintre  cele mai însemnate drame  chineze.  Edi­ auzind  strigătele  ei,  i-se  face  milă  şi-i  spune   darinii  de  musică  sunt  mai  superiori  chiar şi
          Femeia  legitimă  începe  imediat  să  tragă  co­ torul  chinez  al  acestei  drame,  făcând o Intro­ să  se  întoarcă  acasă,  că  va  găsi  suma  ce-i   decât mandarinii  de  geografie  şi  de  matema­
          pilul,  în  vreme-ce  Hai-Tang  stă  de-o  parte  ducere a lucrării, spune următoarele:  «In ori-ce  trebue  pentru  înmormântare.  Ciao-U-Niang se   tici.  Sala  de  învăţământ  a  mandarinilor  de
          şi  plânge.  Soldaţii  tribunalului  o  lovesc  ne­ oraş  sau  sat,  când  se  aude  de  representarea  înveselesce,  mulţămesce  lui  Ciang pentru fapta   musică  se  află  în  palatul  împăratului.
          încetat  cu  bice  şi  ea strigă mereu :  «Mai bine  dramei  Pi-pa-ki,  toţi  se  grăbesc  să  ia  parte  sa  nobilă  şi-i  dă  părul.  Ciang  îl  primesce. —   In  vremurile  mai  vechi,  pe lângă musică
          vreau  să  mor  sub  lovituri  de bice  decât să’mi  la  representaţie.  Şi  în  momentul,  când  ac­ «II voiu păstra, spune el,  ca o amintire a faptei   se  punea  mare  pond  şi  pe dans.  In timpurile
          chinuesc  copilul,  pe care l’am  crescut cu atâta  torii  încep  a  recita  scenele  foametei  şi  ale  tale  frumoase  de  iubire  fiiască.»  mai  noue  dansul  şi-a  perdut  mult din impor­
          greutate.»  Atunci  judecătorul  suprem  convins  despărţirei,  scene  aşa  de  mişcătoare  şi  admi­  După-ce  îşi  înmormântează  socrul,  ea   tanţa  lui  de  odinioară,  deşi tot mai sunt până
          de  adevărul  causei,  pronunţă  hotărîrea urmă­ rabile,  în  care  Ţai-Yong  roagă  pe  «Fiul  Ce­ pleacă  pe  jos  la  Peking,  ca  să’şi  caute  băr­ astăzi  trupe  de  dansatori,  care  sunt  angajate
          toare:  «Copilul  este  al  femeii,  căreia  îi  este  rului»  să’l ajute şi când Ciao-U-Niang îşi vinde  batul,  despre  care  nu  mai  are  nici  o  ştire.   în  continuu  la  palatul  din  Peking.
          frică  să-i  facă  rău,  iar  nu  al  aceleia,  care  ar  părul,  ca  să  poată cumpăra  un sicriu şi  adună  Ca  să  aibă  ce  mânca  cântă  şi  cerşeşte  pe   Dansul  chinez  constă  cu  deosebire  nu­
          fi  in  stare  să’l  chinuiască  aşa  de  tare  până  pământ  pentru  ridicarea  mormântului,  atunci  drum.  In  Peking  voesce  să  dea  slujbe  la  bi­  mai  din  mişcări  de  corp  şi  foarte  rar  obvin
          i-ar  rupe  chiar  şi  mânile,  numai să poată avea  toţi  spectatorii  au  feţele  roşii  de  plâns.  Şi  serici  pentru  sufletul  răposatului  ei  socru.   sărituri,  ca  in  dansurile  noastre.
          în  urma acesteia marea moştenire.  Judecătorul  până  la  sfârşitul  representaţiei,  se  aud numai  Pentru-ca  să  poată  face  mai  uşor  aceasta,  se
                                                                                                                                                                    Stelian  Russu,
          nedrept  dela  început va fi demisionat,  martorii  gemete,  suspine  şi  strigăte.  face  servitoare  şi  mai  târziu  călugăriţă.  In
          falşi  vor primi câte optzeci de bice,  iar soldaţii   Ciao-U-Niang  e  tipul  cel  mai perfect al  vremea  aceasta  însă,  cerul  îi  răsplăteşte  bu­
          câte-o  sută.  Şi  în  ceea-ce privesce afacerea cu soţiei virtuoase şi modeste.  In vremea absenţei nătatea  inimei  sale,  o  face  să’şi  regăsească
   1   2   3   4