Page 1 - Activitatea_1902_12_48
P. 1

Anul  II.                                             O răsti e,  ii  Decemvrie  n.  1902.                                                              Nr.  48



                                       ĂCIIYITAIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
                 INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
           se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6 cor.  pe  Va  an 3 cor.
                     reduse.                                                                                                                               Pentru  plugari—ţărani  pe an


           Manuscriptele sunt a se adresa
           redacţiei  şi  acelea  nu  sfi  îna­                                                                                                            Pentru  Rom ânia  şi  străin ătate:
                     poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


           Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                               Un  număr  costă  12  bani.








                                                      absolvat gimnasiul, sau cum  se zicea  pe  atunci,  [Elâpatak]  s’a  reînsănătoşat  de  nou  şi  în  cei  patru  bărbaţi  au  presentat  la  Schmerling
                                                      liceul  (filosofia  şi  fisica).           toamna  anului  ear’  a  plecat  la  studiu.  De  şi  la  împăratul  un  Memorand,  care  a  ajuns
                                                           Absolvând  cu  succes  eminent,  ca  cei  astădată  era  însoţit de Iosif Hodoş,  care  mer­ să  fie  desbătut  şi  în  cancelaria  aulică  arde­
                            +                         mai  mulţi  tineri  români  şi  Ioan  Raţiu  a  intrat  gea  la  Padua.  Raţiu  a  rămas  în  Pesta  şi  s’a  lenească.  Toţi  membrii  cancelariei  au  fost
                                                      în  toamna  anului  1847  în  seminarul  teologic  înscris  ear’  la  drepturi.  In  2  ani  ’şi-a  făcut  contra  convocării,  afară  de Românul Ladislau
              D r. lo a n  R a tiu .                  din Blaj,  cu  propusul  de  a  se  face preot.  După  doctoratul,  ear  la  1857  a  întrat  în  funcţie  Ia  Pop,  care  a  dat  vot  separat.  M. Sa  împăratul
                                           j
                                                      câteva  zile  petrecute  în  acest  seminar  episco­ tribunalul  din  Buda.  Mai  târziu  a  început  o  a  primit  votul  separat  al  lui  Pop  şi  a  ordo­
                                                      pul  Lemănyi,  apreţiind  talentele  tinărului  cle­ praxă  advocaţială,  mai  întâiu  la  un  advocat  nat  convocarea  dietei.  Astfel  deputăţia  şi-a
                 Figura  imposantă  a  stegarului  de   ric,  ’l-a  trimis  în  seminarul  central  din Buda­ în  Buda,  apoi  în  Cluj,  alăturea  cu  amicul  seu  ajuns  scopul,  ba  mulţumită  stăruinţelor  ei,
           preste  un  jumătate  seclu,  care falnic re-  pesta,  pentru  a  se  perfecţiona  confotm  pute­ Ioan  Şipotar.  La  1860 a  venit  la Sibiiu,  casă  cancelarul  Kemâny  ’şi-a  dat  abzicerea făcând
           presenta dorinţele poporului s6u la toate  rilor  sale  spirituale.                   facă  censura  de  advocat.               loc  lui  Fr.  Nâdasdy,  un  om  de  încredere  al
           deputaţiunile  alăturea  de  bărbaţii  pro­     In  acest  seminar,  se  trimit cei  mai  aleşi   Pe  timpul  acesta  cade înfiinţarea  >Asoc.  curţii,  care  înstalându-se  în  Cluj  a  pregătit
                                                      clerici  din  fiecare  diecesă  catolică  şi  gr.-cat.  Transilv.<,  de  care  cu  mândrie  se  leagă  şi  terenul  pentru  dietă,  care  s’a  şi  convocat  Ia
            videnţiali  ai  neamului  nostru,  a răposat,
                                                      Pe  timpul  acela  însă  Români  erau  puţini  în  numele  Dr.  Ioan  Raţiu.          1863  în  Sibiiu.
            urmând  prescriselor  fireşti.
                                                      acest  seminar,  câte  2—3  inşi.               Ideea  primă  a  »Asociaţiunii«  s’a născut   La  1862  Drul  Raţiu  ’şi-a  deschis  can­
                 Durerea  noastră  este  cu  atâta mai                                           în  cercul  prietenesc  al  unor tineri  români  din
                                                           In  seminarul  din  Pesta  a  ajuns  tinărul                                    celaria  de  advocat  în  Turda.  Mulţi  ani  de
           simţită,  că  nu  i a  fost  dat  să  vază  cu   Raţiu  anul  epocal  1848.  Şirul  întâmplărilor   Cluj:  Şipotar,  Raţiu,  Filip  şi  advocatul  Al.   arîndul  el  fu  unicul  advocat  român,  ear’ can­
           ochii săi mântuirea  neamului său,  pentru  mari,  ce  au  urmat  în  acel  an  şi  în  cel  ur­  Bohăţel.  Hotărîrea  de  a  face  paşi  pentru  în­  celaria  sa  în  decurs  de  30  de  ani,  până  la
           care  cu  atâta  dor  a  întreprins lupte cu  mător,  s’a  început,  cum  ştim,  în  14  Martie.   fiinţarea  unei  asociaţiuni  culturale  româneşti   1892,  a  fost  ca  şi  o  fortăreaţă  de  apărare  a
           arma,  graiul  viu  şi  peana.             Pesta  era  pe  atunci  în  cea  mai  mare ferbere,   o  luară  într’o  seară,  când,  ca  de  obiceiu după   intereselor  poporului român.  Mai  ales  in  cause
                                                      care,  lucru  firesc,  s’a  resimţit  şi  între  zidurile   cină  povesteau  cum  ar  putea  mai  bine  pro­  de  segregare  şi  comassare  avea  Dr.  Raţiu
                 Poporul  Român  de  pretutindenea,
                                                      liniştite  ale  seminarului.               mova  causa  neamului  românesc.  Ei  compu-   procesele  cele  mai  însemnate  din  toate  păr­
            cuprins  de  cea  mai  profundă  jale,  stă                                          seră  şi  un  apel  cătră  inteligenţa  românească  ţile.  Unul  dintre  cele  mai  vestite  procese
                                                           In  urma  acestor  întâmplări  clericii  au
           în  faţa  mormântului,  care cuprinde osă-                                            în  scopul  acesta,  şi  când  Dr.  Ioan  Raţiu  a  purtate  de  dânsul  a  fost  cel  al  Totfălenilor,
                                                      fost  trimişi  acasă  mai  curând  ca  de  obiceiu,
            mintele acestui  distins luptător, dorindu-i   cătră  sfirşitul  lui  Maiu.  Astfel  vestea  despre   plecat  din  Cluj  spre  Sibiiu,  ca  să  facă  cen­ un  proces  despre  câre  s’a  dus  veste în  toată
            pacea  de  veci  pentru  multele sale jertfe  măreaţa  adunare  românească  de  pe  Câmpul-   sura,  el  s’a  oprit  în  Turda  şi  în  Alba-Iulia  ţeara.  Dar’  nu  numai  Românii,  ci  şi  Săcuii
            aduse  cu  atâta  abnegaţiune  numai  şi  Libertăţii dela  Blaj,  tinărul  nostru  cleric,  miş­  şi  a  câştigat  pe  toţi  fruntaşii  români  pentru  alergau  cu  procesele  lor  la advocatul  român.
            numai în  interesul  neamului său prigonit.  cat  şi  el  în  tot  sufletul  seu,  a  aflat-o  în  se­  ideea  »Asociaţiunii«.  După-ce a  făcut  censura  Procesele aşa numite  pentru  «siculica  haere-
                                                      minarul  din  Pesta.  Curând  după  măreaţa  adu­  a  rămas  câtva  timp  încă  în  Sibiiu,  ocupân-  ditas«,  toate  Dr.  Raţiu  le-a  purtat  şi  pe
                 Urmat-a  în  toată  a  sa  viaţă  pre­                                          du-se  numai  de  causa  »Asociaţiuniic.  Pentru  toate  le-a  câştigat.
                                                      nare  a  sosit  acasă  la Turda,  de unde  urmăria
            scriselor  morale  şi  anumâ:  Ca  bun  pa­                                          ideea  aceasta  a  câştigat  pe  Bologa,  Ioan  Han-
                                                      cu  atenţiune  mişcările  revoluţionare  ale  Ma­                                          Deschizându-se  dieta  la  Sibiiu, Dr. Raţiu
           triot  pîirtat-a  în  inima  sa  pentrti  nea-   ghiarilor  contra  oştirei  împărăteşti  şi  se  In­  nia,  Nic.  Popea  şi  mai  ales  pe  Metropolitul   a  luat  parte  la  ea  ca  deputat  al  Gurghiului
                                                                                                 Şaguna,  care  s’a  şi  învoit  să  subscrie  cererea
           ?nul  siu  ţi  patria  sa,  care l'a născut ţi  forma  despre  pornirea  Românilor,  care  ’l-a  şi                              şi  a  fost  ales  ca  notar  pentru  procesele  ver­
                                                                                                 făcută  cătră  guvern,  ca  să  permită  ţinerea
           ocrotit,  bunătatea,  gloria  ţi  iubirea  ne­ răpit  cu  sine.                                                                  bale  româneşti.  In  dietă  a  vorbit  pentru  au­
                                                                                                 unei adunări în scopul  înfiinţării  »Asociaţiunii«.
           strămutată,  fără  ca  prin  aceste  si  fie    In  toamna  anului  1848  tinărul  cleric  se                                    tonomia  Transilvaniei.
                                                                                                 Iscălită  astfel  de  Şaguna,  cererea  a  fost  tri­
            luat  în  prigonire  oarecândva  pe  conlo­  şi  pregăteşte  de  luptă  şi  înfiinţează  împreună   misă  prin  doi  tineri  la  Metropolitul  Şuluţ  în   Atât  faţă  cu  Reichsrathul  din  Viena,
            cuitorii  sii  de  alt  neam.             cu  N.  Murăşan  şi  Alexandru Arpady legiunea   Blaj,  care  însă  din  pricina  unor  formalităţi   cât  şi  faţă  cu  dieta  feudală  din  Cluj  a  luat
                                                      comitatului  Turda.  In  Decemvrie  1848  le­                                         posiţie  contrară,  —  ca  Românii  să  nu  parti­
                 In  urma  acestor  calităţi  eminente   giunea  aceasta,  în  frunte  cu  căpitanul  Gratze,   n a  voit  să  o  subscrie.  Atunci  a  mers  Dr.   cipe  la  ele.
                                                                                                 Raţiu  însuşi  la  Blaj  şi dând  Metropolitului  es-
            naţiunea  l’a  pus,  din  încrederea  ce  şi-o  a  plecat  spre  Huedin  şi  la  muntele  Hodiş  a                                   La  1866  o  mare  petiţiune  circula  prin­
                                                                                                 plicările de lipsă,  a  fost aşa  de  norocos  de  ’l-a
            câştigase,  în  fruntea  sa  ca  ocârmuitor  bătut  pe  honvezi.  După  bătaia  asta  au  primit                                tre  fruntaşii  Românilor  din  Ardeal.  Acope­
                                                                                                 câştigat  nu  numai  pe  el,  ci  şi  pe  toţi  cano­
            şi  adevărat  interpret  al  său  şi  al  aspi-   ordin  să  se  retragă  cătră  Aiud.  Auzind  că   nicii,  cari  asemenea  au  subscris cererea cătră   rită  de  vre-o  1900  de  iscălituri,  această  pe­
                                                      Bem  e  în  Cluj,  oştirea  română  s’a  abătut  la
            raţiunilor  sale,  pentru  cari  suferit-a pri­                                      guvern.  Dela  Blaj  cererea  a  fost  trimisă  la   tiţie  avea  să  fie  aşternută  M.  Sale  împăra­
                                                      Petr dul-de-sus  unde  era  o  soră  a  tinărului                                     tului.  Cu  aşternerea  fură  încredinţaţi  George
            goniri, alungări şi temniţă,  în urmă chiar                                          Braşov,  apoi  a  circulat  prin  toate  oraşele,
                                                      Raţiu,  o  soră  măritată  Medan   Mergând  mai                                       Bariţiu  şi  Dr.  Ioan  Raţiu.  Din  pricină  că
            şi  imputări  nemeritate  din  partea  alor   departe  spre  Trăscâu,  au  ajuns  la  Aiud,  Blaj   unde  sunt  Români,  şi  în  urmă  s’a  reîntors
                                                                                                 ear’  la  Sibiiu  şi  metropolitul  Şaguna  a  îna­  Bariţiu  se  îmbolnăvi,  Dr.  Raţiu  s’a dus  singur
            săi,  cari  şi  mai  simţitor  îl  jigniră  în  ca­ şi  Sibiiu,  unde  au  rămas  până  în  Martie.                             la  Viena  şi  aşternu  marea  petiţiune.
                                                                                                 intat-o  guvernului.
            racterul  lui  firm  şi  puritan.         După  bătaia  lui  Bem  la  Ocna,  trupele  româ­                                          La  1869  se  ţinu  cea  dintâiu conferenţâ
                                                                                                      La  1860  tinărul  advocat  s ’a  stabilit  în
                                                      neşti  s'au  dus  pe  la  Cricâu,  unde ei a  Axente
                 Pe  lângă  toate  aceste  a  stat  ca  o                                                                                   naţională,  la  Mercurea,  unde  să  hotărî  pa­
                                                      cu  oastea  sa.  Tinărul  Raţiu  a  rămas  2  săp­  Alba-Iulia;  în  primăvara  anului  1861  s’a  re­
            stîncă  de  granit,  isbită  de  valurile  fur­                                      întors  la  Turda.                         sivitatea  Românilor  ardeleni  faţă  de alegerile
                                                      tămâni  în  societatea  lui  Axente,  ear’  apoi  s’a
            tunoase  ale  mării,  fără  să-şi părăsească                                              îndată  după  aceea  s’au  început  luptele   dietale.  La  organisarea  acestei  conferenţe
                                                      retras  la  legiunea  sa,  care  ajunsese într’aceea                                  încă  a  lucrat  Dr.  Raţiu  împreună  cu  Elia
            locul  şi  fără  de  a  ceda  vederilor  sale  la  Sălciua.  După  lupta  dela  Mărişel,  unde   politice  în  congregaţia  comitatului,  la  cari
                                                                                                                                            Măcelariu,  care  a  convocat  conferenţâ.
            ducătoare la limanul doririlor  Iui,  pentru  Hatvani  şi  Vasvâri  fură  bătuţi,  baronul  Ke-   lupte  Raţiu  lua  nu  numai  o  parte  activă,  ci   Proxima  conferenţâ,  care  de  nou  a
            cari  cu  atâta  abnegaţiune  a  luptat,  în­  mâny  a  întrat  cu  armata  în  Abrud.  Atunci   avea  rol  de  conducător.  In  Maiu  1861  a  şi   enunţat  pasivitatea,  s’a  ţinut  în  Alba-Iulia  la
            fruntând  toate  atacurile  cu  bărbăţie   Avram Iancu,  concentrâ toate  legiunile în jurul   fost  ales  de  vice-comite  al  Turzii.  Dar’  nu   1873,  nu  numai  la  iniţiaţiva,  ci  şi  sub  pre-
                                                      Abrudului,  astfel  şi  tinărul  Raţiu  veni  la   mult  a  rămas  în  acel  post,  pentrucă  admi­
            eroică.                                                                                                                         sidiul  Drului  Raţiu.  La  1880,  în  conţelegere
                                                      Abrud  şi  luă  parte  cu  legiunea  sa,  condusă   nistraţia ungurească,  care  se  făcea  în  comitat,
                 Cu  drept putem esclama cu  zicerea                                                                                        cu  George  Bariţiu,  George  Pop  de  Băseşti
                                                      de  Balint,  la  o  bătălie  asupra  oastei  lui  Ke-   ’l-a  îngreţoşat.  Odată  s’a întâmplat că în lipsa   şi  Partenie  Cosma  a  statorit  în  Turda  prin­
            lui  Goethe:  »Trecutul  nu  si  va  reîn­ mâny,  care  se  retrase  cătră  Zlatna,  dar  fîi fu­  dânsului  a  fost  falsificat  chiar  un  proces ver­
                                                                                                                                            cipiile  fundamentale  pentru  organisarea  par.
            toarce,  dar razele lucitoare a gloriei sale  gărit  şi  silit  să  părăsească  Munţii-Apuseni.  bal,  ceea-ce  aşa  de  mult  ’l-a  indignat,  încât   tidului  naţional,  al  cărui  preşedinte  a  fost
            vor lumina încă mult pentru posteritate».      In  Iulie  1849  Raţiu  s’a  retras  earăşi  la   ’şi-a  dat  abzicerea.         până  la  moarte.  Conform  acestor  principii s’a
                                                      Turda,  dimpreună  cu  tovarăşii  sei  Murăşanu   îndată  după  aceea  un  larg  câmp  de
                 Poporul  Român  va  deplânge  încă                                                                                         alcătuit  programul  naţional,  care  s’a  procla­
                                                      şi  Arpady  Aceştia  însă  se  bolnăviră  în  cu­  alte  lupte  s’a  deschis  înaintea  harnicului lup­  mat  în  conferenţâ  dela  1881  în  Sibiiu.  La
            multe  vremuri  pe  acest  bărbat  aievea
                                                      rând,  unii  ziceau  că  de  coleră,  alţii  că  ar  fi   tător  român:  câmpul  luptelor  politice,  un   conferenţâ  din  1884  a  luat  parte  ca  delegat
            activ,  căruia  abea-i  vom  afla  imitator!  fost  înveninaţi.  Arpady  plecase  bolnav  la  Si­  câmp  pe  care  îl  găsim  necontenit  până  în   şi  a  fost  ales  president  al  şedinţelor;  ase­
                                                      biiu;  în  Alba-Iulia  însă îl ajunge  moartea.  La   ora  morţii  sale.              menea  a  participat  şi  la conferenţâ din  1887,
                           Biografia.
                                                      vestea  tristă  tinărul  Raţiu  a  alergat  la  Alba-   La  1861  se  exmite  la  Viena  o  depu­ când  s’a  hotărît  în  principiu  aşternerea  unui
                 Dr.  Ioan  Raţiu  s a  născut  la  anul  1828,  Iulia,  ca  să  dea  cea  din  urmă  cinste  priete­ tăţie  de  trei :  Iacob  Bologa,  Elia  Măcelariu   memorand  la  tron.  La  1890 a  convocat  dim­
            în  Turda,  din  părinţi  ţărani  nobili.  Cariera  nului  seu,  însoţindu-’i  sicriul  la  mormânt.  şi  Dr.  Ioan  Raţiu.  Deputăţia  a  plecat  la  în­ preună  cu  Iuliu  Coroian  conferenţâ  ţinută  în
            vieţii  ’şi-a  început-o  ca  elev  al  şcoalei  române  Când s’a  reîntors  ear’  la  Turda,  Murăşanu  încă  ceputul  lui  Iunie  la  Viena,  unde  în  scurt  27  Octomvrie,  pe  care  a  deschis-o  cu  o  pă­
            din  localitate.  La  anul  1839,  adecă  în  vîrstă  era  foarte  rău  şi  în  scurt  timp  muri  şi  el.  timp  a  sosit  şi  metropolitul  Şuluţ,  şi  a  stat  trunzătoare  vorbire.  Prin  conclusele  acestei
            de  11  ani,  el  părăseşte  casa  părintească  şi   La  1850,  după  liniştirea  sgomotoasei   acolo  până  în  Decemvrie.  In  timpul  acesta  conferenţe  s’a  atras  atenţiunea  Românilor  de
            trece  la  Blaj,  unde  avea  pe  unchiul  său,  ca­ revoluţiuni,  desilusionat  ca  toţi  tinerii  în  zi­  cei  patru  deputaţi  au  fost  primiţi  de  mai  peste  Carpaţi  la  situaţia  noastră.  Din  mişca­
            nonicul  Basiliu  Raţiu.  Ca  elev  al  gimnasiului  lele  acelea  posomărlte,  Raţiu  a  întrat  ca prac­  multe-ori  în  audienţă:  la  împăratul,  la  archi-  rea  pornită  atunci  a  răsărit  »Liga«.
            a  rămas  în  Blaj  până  Ia  anul  1842,  când  s’a  ticant  pe  lângă  subcomisarul  Botta  din  Agâr-   ducele  Reiner  şi  la  ministrul Schmerling. îna­  Conferenţâ  din  1892  (20—21  lan.) ase­
            dus  la  gimnasiul  din  Cluj  pentru  a  învăţa  şi  biciu.  După  câteva  luni,  primind un  stipendiu,   intea  împăratului,  Dr.  Raţiu  s’a  înfăţoşat îm­ menea  a  fost  convocată  şi  presidată  de  Dr.
            ungureşte.  La  anul  1844  tinărul  Raţiu  a  fost  s’a  dus  la  Viena,  ca  să  înveţe  drepturile.  La   brăcat  într’un  frumos  costum  românesc,  de­ Raţiu.  In  conferenţâ  aceasta  s’a  hotărît  aş­
            primit  în  convieţui  piariştilor,  unde  avea toată  1854,  după  o  prea  încordată  muncă  sufle­  corat  cu  tricolor  naţional.  ternerea  fără  amânare  a  Memorandului.
            întreţinerea  pe  spesele  fundaţiunii  episcopului  tească  de  4  ani,  tinărul  iurist  s’a  retras  bol­  Scopul  deputăţiei  era  să esopereze con­  In  Maiu  i892  Dr.  Raţiu,  ca  president)
            JBob.  Ca  alumn  al  acestui  renumit  convict,  a nav  acasă;  tn  câteva  luni petrecute  la Vâlcele  vocarea  dietei  transilvane.  In  scopul  acesta  a  condus  deputăţia  de  300  la  Viena  şi  a
   1   2   3   4