Page 1 - Activitatea_1903_01_03
P. 1

Anul  III                                                O ră ş tie ,  29  Ianuarie  n.  1903.                                                            Nn 3



                                                                                                                                                               ABONAMENT:
                INSERŢIUNI:
                                                                                                                                                          Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
          e  plătesc  cu  preţuri  foarte
                    reduse.
                                                                                                                                                          Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                  4  coroane.
           Manuscriptele sunt a seadresa
           redacţiei  şi  acelea  nu se  îna­                                                                                                             Pentru  România  şi  străinătate:
                     poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                           Un  număr  costă  12  bani.
           Epistole nefrancate  nu se primesc.


              EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                           A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
                Dr.  A urel  M untean                                                                                                               L auri an     B erci an


                                                           Avend în  vedere  ţînta  salutară, apoi   Foarte  des  avem  prilej  a  întâlni |    Nu-i  mirare  nici  aceea,  că  şi  în
                        In  jurul                     serviciile  ce  poate  presta  o  atare  foaie,  pe  la  oraşe  cu  atari  plânsori  pe  preoţi  zilele  noastre  cetim  exclamări:  *Kaffka,

             administraţiei  politice.                avem  şi  dorinţa  aceea,  ca  toţi  factorii  şi  învăţători.  După  noi  atari  preoţi  K affkah  vie  împărăţia  Ta  şi  la  noi
                                                      administrativi  mai  mari şi mai  mici, să-şi  sunt  vrednici  de  soartea  lor  şi  demni  ca  în comitatul  Torontalului»  şi  altele.
                 Comunele  politice  ca  atari  încă  afle  pe  viitor  în  coloanele  acestei  foi  de  desconsiderare,  pentru-că  înşişi  do­  La  administraţia  rea  şi  fără  suflet
           dela  anul  1871  s6  bucură  de  dreptul  loc  deschis  pentru  sulevarea  şi  desba-  vedesc  necunoaşterea  legii  şi  cu  atât  contribue  în  măsură  mai  mare  numai
           lor  administrativ-economic  autonom,  de  terea  tuturor  afacerilor  indigitate,  pen-  mai  puţin  se  pot  face  adevăraţi  apă­ şeful  unui  cerc  pretorial,  care  el singur
           care  drepturi  foarte  puţine  comune  şi  tru-câ  numai  prin  împrumutarea  vede­ rători  ai  poporului  lor,  cu  care  şi  de  propagă  corupţiunea şi  fărădelegile,  apă­
           representanţii  chemaţi  ale  acelora  s’au  rilor  să  va  putea  ajunge  scopurile  pro­ altcum  sunt  în  mod  firesc  legaţi.  rând  totdeauna  păcătoşii  şi  contraba­
           ştiut  folosi.  Causa  a  zăcut,  mai  peste  mise,  cu  privire  la  îmbunătăţirea  admi­  Nu  încape  îndoială,  că  o  admini­ lansând  pe  cei  cu  intenţiuni  bune,  cari
           tot  locul,  în  acea  împrejurare,  că  cei  nistraţiei.                            straţie  bună,  corectă  şi  nepărtinitoare  din  tot  sufletul  doresc  administraţie  co­
           chemaţi  nu  şi-au  dat  silinţă  a pătrunde    Rari  sunt  acele  comune,  cari  să  numai  acolo  se  poate  obţinea,  unde  răspunzătoare.
           în  disposiţiile  liberale,  depuse  cu  atâta  bucură  de  o  administraţie  corectă  şi  preotul,  învăţătorul  şi  inteliginţa,  cari   Suntem  curioşi,  că  statificarea  ad­
           bunăvoinţă  în  legea  amintită  şi  în  ceea  bună,  şi  vai,  multe  sunt  acele  comune,  chemaţi  sunt  a  sta  în  fruntea  poporului,  ministraţiei,  care  de  atâta vreme se  bu-
            din  anul  1886,  aşa,  că  manuarea  tre­ ai  căror  locuitori  să  plâng  din  pricina  merg  mână  în  mână  şi  sunt  de  acord  cină,  fi-va  mai  bună?!
            burilor  comunale  peste  tot  a  fost  lă­ unei  administraţii  rele,  corupte  şi  ne-  a  lucra  în  interesul  obştei,  în  al  cărui   Vom  vedea!
           sată  la  discreţiunea  bună-rea  a  unor  conştienţioase.  Ca  administraţia  se  poată  serviciu  sunt  puşi.
           administratori  comunali,  parte  conştien-  fi corăspunzătoare,  să recere  cunoaşterea   La  administraţia  bună a  comunelor   Farisei, sau pocăiţi?
            ţioşi,  şi  în  mai  mare  parte  necon-  exactă  a  acelor  167  §§.  ai  legei  co­ contribue  în  mod  decisiv  şi  cu  efect
           ştienţioşi.                                munale  şi  dacă  numai  puţini  membri  notarul,  care  este  dator  a  îngriji  sus­    S ’a  pornit  o  adevărată  goană  în
                 Apariţia  foii  săptămânale  »Lumina  de  comunitate  cunosc  disposiţiile  clare  ţinerea  legilor  şi  statutelor  în  vigoare.  contra  unor  fruntaşi  ai  vieţii  publice
            şi  Adevirul* ,  redijată  de  dl  Io an  Ro­ ale  numitei  legi,  atunci  despre  admi­ Aceasta o  poate împlini cu  punctualitate  din  Arad,  goană care  n’a  cruţat  nici  po-
            man,  anunţată  şi  de  noi  în  firul  «Bi­ nistraţie  rea şi  coruptă  nu  poate  fi  vorbă,  numai  atunci,  dacă  este  versat  în  toţi  siţie,  nici  etate,  nici  sanctuarul  familiar.
            bliografiei®,  o  salutăm  cu  bucurie,  întru­ pentru-câ  remediile  cari  stau  la  dispo-  ramii  administrativi  şi  dacă  are  în  ve­  Ni-am  înfiorat  totdeauna  când  am
            cât  avem  deja  cunoştinţă  despre  buna  siţie  va  face  să  iese  —  cei  puţini  —  dere  binele  şi  prosperarea  comunei  ca  văzut  patimi  deslănţuite  şi  oameni  cu
            intenţiune  a  D-sale.  Intenţiunile  sale  se  totdeauna  învingători  faţă  de  cei  ig­ atare,  aducend  totul  în  conglăsuire  şi  porniri  sălbatice,  înaintea  cărora  nu  e
            văd  din  mănunchiul  său  «îndreptarul  noranţi.                                    cu  interesele  locuitorilor,  şi  avend  tot­ nimica  sfânt.
            Poporului«  în  cause  politice,  admini­      Dacă  însă  membrii  representanţei  deauna  înaintea  sa  binele  obştei  de        Unul  din  cei  împinşi  în  «vârtej®
            strative,  judecătoreşti,  bisericeşti,  şcolare  comunale  sunt  cu  toţii  neorientaţi,  ear’  care  este  susţinut  şi  plătit.  Cu  un  cu-  —  secretariul  consistorial  Dr.  Vasile
            şi  economice,  edat  în  anul  trecut.  Pro­ legea  înaintea  lor  este  un  caos  şi  cel  vent  notarului  nu-i  este  permis  a  se  Goldiş,  —  a  scris  doi  articoli,  pe  cari
            gramul  foii  cuprinde  vastul  teren  al  dator  a  cunoaşte  prescrisele  legii  (no­ lipi  de  atare  partid,  de  cari  mai  în  ori ce  om  cu  mintea  la  loc  îi  subscrie
            administraţiei  peste  tot.  Trage  linia-  tarul)  fără  durere  de  inimă  şi  afară  de  toate  comunele  există.           cu  amăndoauă  mânile.  Da,  «păgâni®  şi
            mentele  speciale,  toate  cu  scopul  vădit  aceea  plin  de  interese  proprii,  s’au  are   Unde  administraţia  să  află în  stare  otrăvitori  sunt  cei-ce  mâncă  şi  atacă
            de  a  fi  nu  numai  instructiv,  dar  şi  fo­ în vedere numai ridicarea  sarcinilor  chiar  destrăbălată,  ear’  economia  comercială  onoarea  oamenilor,  căci  onoarea  e  tesau-
            lositor  poporului  său,  pentru  care  edă  şi  nejuste  în  favorul  statului  şi  al comi­ în încurcături, acolo numai notarul poartă  rul  cel  mai  scump  ce  ’l  putem  lăsa
            foaia  sus  amintită.  Rîvna  prin  care  de  tatului,  atunci  despre  administraţie bună  vina,  mai  cu  seamă  dacă  acela  este  pro-  drept  moştenire  fiilor  noştri,  şi  desbră-
            fapt  să  nizueşte  a  lumina  concetăţenii  asemenea  nu  poate  fi  nici  vorbă.   tegiat  de  atare  ce  solgăbirău,  care  el  cat  cineva  de  acest  talisman,  e  mult
            săi Români,  merită  recunoştinţa  noastră.     In  atari  comune,  nu  ne  mirăm,  că  însuşi  joacă  o  rolă  de  diletant.  mai  amărît  decât  chiar  sărmanul  care
                 Era  şi  timpul  suprem,  ca  între   vezi  zilnic  umblând  bieţii  locuitori  cu   Nu-i  mirare,  dacă  cetim  şi  auzim,  sgribure  de  frig  la  colţul  stradelor,  ne­
            multele  foi  (?!)  ce  au  apărut  pănă   jaibe  şi  plânsori  cât  pe  la  uşile  solgă-  că  chiar  membrii  marcanţi  ai  parlamen­ băgat  în  seamă  de  trecător.
            acum,  să  fie  una  şi  aevea  folositoare  birăeşti  şi  cât  pe  la  advocaţi,  cercând  tului  strigau  în  gura  largă,  că  admini­  Cum  se  face,  că  dl  Vasile  Goldiş
            pentru toate unghiurile locuite de Români. lecuire.                                  straţia  noastră  este  asiatică.          numai  acum  vine  la  raţionament  atât

                                                                                                      Doctorului  îi  spune  urechea,  că  inima   In  aceste  clipe  de  amară  desamăgire
                                                                                                 miresei  nu  bate  a  sănătate  şi  i-se  prăpădeşte  am  făcut  e  dureroasă  şcoală:  învăţat-am  a
                    FOlfrOARA                                   „RE TO U R“                      iubita,  că  nu-’i  de  traiu.  Bietul  doctor,  —  cunoaşte  sufletul  şi  sentimentul  de  jertfă  al
                                                      Dedicaţie celor ce nu vor sfi  cetească rev,  «Luceafărul*. ştiutor  al  nevoilor  trupeşti,  —  nici  nu  mai  multor  aşa  zişi  «fruntaşi*  ai  noştri,  cari  să
                          Părinţii.                     (O indignare îndreptăţită a tinerimii universitare).  spune  nimănui  nimic,  să  duce  acasă,  îşi  ra-  cheamă  stâlpii  neamului  românesc,  şi-’i  ştim
                                                                                                 zimă  fruntea  în  palme,  blăstămându-şi  gân­ din  gazete,  că  propoveduesc  lucruri  tare  fru­
              Cât  sunt  părinţii  pentru  noi                                                   dul  cutezător,  aruncându-şi  pe  fereastră  sti­ moase.
                                                            Inchipuiţi-vă  un  doctor  în  ajunul  în-
                 Cât  suntem  noi  copii,                                                        clele  de  doftorii,  bietul  doftor...         Ne-am  pogorît  în  duhul  lor  şi  multă
              Şi  cât  de  mult  le  datorim          surătoriei,  în  clipa  când sub povara unui gând   Nouă,  care  ne-a  fost  răspunsul?  nădejde  purtam,  să-’l  vedem  alb  ca  spuma
                 Ca  oameni  şi  ca  fii!             pipăie  pulsul  miresei  şi  în  mijlocul  unei  îm­  Ne-a  venit  peste  trei  zile,  ni-l’a  adus  laptelui,  —  ne-am  amăgit  în  deşert;  le-am
                                                      brăţişări  îşi  furijază  priceputa  ureche  la  sînul
                                                                                                 factorul  postai.  Şi  văzut-au  ochii noştri:  sdro-  pipăit  inima  lor  de  «buni  Români*,  sălaşul
              Cât  omu-’i  prunc,  şi  de  nimic      frumoasei,  să-’i  asculte  baterea  inimii,  să-’i
                                                                                                 birea  multor  nădejdi,  o  mulţime  de  numere  vorbelor  frumoase,  şi  n’am  văzut-o  frumoasă.
                 Nu  poate  să-’şi  dea  sama,        ştie  sănătatea;  şi  închipuiţi-vă  o  seamă  de
              De  vieaţa  lui,  de  tot  al  său      tineri  purtători  de  multă  cinste  pentru  frun­  de  probă  ne-au  sosit  înapoi,  pe  ele  scris  cu   Şi  ne-am  amărît  şi  ne  doare  inima  as­
                 Ii  poartă  grijă  mama:             taşii  neamului, tineri, pe  cari  i-a bătut  gândul,   slove  mari  încăpăţînatul,  laconicul:  «Retour*.   tăzi.  Purtăm  In  noi  durerea  ilusiilor  risipite,
                                                      să  scoată  o  revistă  literară,  —  închipuiţi-vă,   Şi  păscut-au  ochii  noştri  pe  învălişul  poso­  năcazul,  ce-’l  simţi  când  perzi  o  scumpete
              Nu  doarme  nopţi  pentru  copil        iubiţi  cetitori,  că  vedeţi  acel  mănunchiu  de   morit al  «Luceferilor* şi  văzut-am filele vergure   mare  dela  casă, un inel  de  logodnă bună  oară,
                 De  dînsul  e  ’ngrijată;                                                       şi  neatinse  —  şi  întristatu-ne-am  asemenea
                                                      feciori,  ce  grijesc  «Luceafărul*  în ajunul anului                                 un  vis  frumos  al  tinereţelor.
              Iar  lângă  ea  ca  păzitor             nou.                                       cutezătorului  doctor.
                 Veghează  bunul  tată.                                                               In  sborul  câtorva  clipe,  sufletul  curat   Nu,  că  faptul  acesta  ar  clătina  pe  de­
                                                           I-aţi  vedea  aşezaţi  la  masă,  munciţi  de
                                                                                                 al  acelor  feciori  cinstelnici  ai  mai  marilor   parte măcar temeiul  revistei  «Luceafărul*  (care
              Pentru  copilul  lor  iubit             gânduri  şi  multă  bătaie  de  cap întru oblicirea   noştri  a  tras  amară  învăţătură.  în  treacăt fie zis, va răsări încă multă vreme până
                 Părinţii  se  jertfesc               tuturor  fruntaşilor  neamului  românesc  din   Am  trecut cu  ochii  peste însuşirea  lungă   veţi  fi  D-voastră  în  putere,  iubiţi  cetitori,  şi
              Din  gură  ’şi  rup,  din  vieaţă  ’şi  dau:   năcăjită  noastră  ţară.  Pe  masa  lor  aţi  vedea   a  acelor  «retourişti*  şi  întrebatu-ne-am  cine   noi  asemenea),  ci  ne-a  Întristat  vederea  ace-
                 De  dînsul  se  ’ngrijesc.           multă  hârtie  şi  condeiul  lor  l’aţi  vedea  să­  sunt?  Şi  le-am  văzut  numele,  meseria  lor  şi   lore,  cari  din  multul  lor prisos,  nu  pot  aduce
                                                      vârşind  muncă zămislitoare de  multe  nădejdi:                                       o  fărîmătură  de  jertfă  bănească  în  folosul
               Ce  sunt  părinţii  pentru  noi        scriind  adresa  tuturor  acelor  fruntaşi,  cărora   ne-am  mirat  foarte  ştiindu-i  domni  mari,  cu   unei  atari  întreprinderi.
                 Cât  suntem  noi  copii,             li-să  va  trimite  «număr  de  probă*.    multă  învăţătură  şi  dare  de  venit.  Revista
              Şi  cât  de  mult  le  datorim                                                     noastră  are  hârtie  velină,  dar’  totuşi  nu  aşa   împlineau  acei  «iluştri*  o  jertfă,  ce
                                                           Aceeaşi  încercare  de  cunoaştere  a  idea­ râbdurie,  iubiţi  cetitori,  ca  să  poată  suporta  datoreau  vorbelor  spuse  de  dânşii  cu  scrisul
                 Ca  oameni  şi  ca  fii!
                                                      lului,  acelaşi  vălmăşag  de  vise,  ilusii  şi  bune  numele  acelor  bărbaţi  cu  multă  greutate  în  şi  gtaiul  viu  şi  fereau  o  seamă  de  oameni
                                Th.  D .  S p e ra n ţa.
                                                      nădejdi,  şi  la  doctorul,  ce  caută  sănătatea  iscălitura  lor:  unii  cari  să  zic  «iluştri*,  «mult  tineri  de  prilejul  dureros  al acestei  învăţături.
                                                      miresei  sale  „şi  la  acea  samă  de  oameni  ti­ prea  onoraţi  şi  preacuvioşi*,  alţii  profesori,  Rămâneau  şi  pe  mai departe aceşti băieţandri
                                                      neri,  ce  scriu  adresa  numerelor  de  probă11.  advocaţi  etc....                  in  cetăţuia  viselor,  ce  plăsmuiau  în  stângăcia
   1   2   3   4