Page 1 - Activitatea_1903_02_04
P. 1
Anul III. Orăştie, 5 Februarie n. 1903. Nr. 4
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
ACIIYIÎĂÎEA 4 coroane.
pe lăţesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi striin ătate;
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
In acest cas se găsesc sătenii noştri. Maiestatea Sa Regele a avut ideea ca învăţătorii cari vor fi numiţi să înveţe
Sătenii noştri nu ştiu cum să cultive din Domeniile Coroanei să facă o şcoală pe copii sătenilor a trăi şi a fi săteni
pământul, nu ştiu cum să scoată din el pentru popor şi dl Ion Kalinderu, admi fericiţi.
cât mai mult şi mai uşor; nu ştiu cum nistratorul Domeniului Coroanei, for Noi nu ne închipuim ce nepreţuită
E vorba despre Domeniile Co să-’şi facă munca lor spornică; nu ştiu mează astăzi Marea Şcoală Naţională şi Mare Şcoală Naţională sunt pentru
multe, putem zice chiar că nu ştiu nimic pentru sătenii noştri. ţeara noastră Domeniile Coroanei.
roanei.
bine. Ceea-ce ştiu ei a face, fac aşa
învăţătura să dă prin pilde. Pe Domeniile Coroanei găsesc ei (Albina) Th. Z>. Speranţia.
cum să făcea acum cine ştie câte sute
Ori-ce învăţătură se dă prin pilde. pilde văzute şi pipăite de felul cum
de ani în urmă. Nu ştiu şi nu îndrăs-
învăţătură să cheamă şi ceea-ce trebue cultivat pământul, de cultura gră
nesc să încerce. Nu îndrăznesc să în
afli dela alţii, învăţătură să cheamă şi dinilor, de cultura pomilor, de creşterea Ţarul în Budapesta, Ziarul pa-
cerce pentru că multe încercări le-au
ceea-ce prin practică mai mult sau mai vitelor, de exploatarea pădurilor, a mun risian »Le Rappel« aduce ştirea, că Ţarul
eşit rău.
puţin îndelungată, te deprinzi a face. ţilor, a văilor, a apelor, a tot ce pă Rusiei va trece prin Ungaria când se va
Mai încercat, adecă mai necăjit po
Locul de unde poţi căpăta învă mântul pune la disposiţiunea omului. duce la Roma. Ţarul se va opri în Bu
por ca poporul nostru, nu ştiu dacă s’a
ţătură, să numeşte şcoală. Domeniile Coroanei sunt şcoli, pentru dapesta, unde va întâlni pe monarchul
mai pomenit.
S ’a zis că lumea e cea mai mare că pe ele vede săteanul nostru fel de nostru.
Au fost vremuri când nu putea
şcoală, este adevărat; dar’ este adevărat fel de lucrări şi încercări, cari pe dînsul Se atribue o mare importanţă
răsufla din pricina popoarelor barbare,
şi aceea, că şcoala lumii este cea mai nu’l costă nimic, dar’ din cari el îşi acestei întâlniri.
care năvăleau necontenit. In urmă după
grea, cea mai costisitoare, cea mai pe poate alege de-ocamdată pe acelea, cari
ce au încetat popoarele barbare, atunci
riculoasă. Se ’nţelege, că pe acei ce le poate face şi el acuma, pentru ca
au început să-l apese cele puternice.
întră în bătălie, în resboiu, nevoea îi mai târziu să le facă şi pe altele.
Pe când popoarele europene învă „ D A C I A “
învaţă cum să se lupte. Dar’ mulţi din
ţau în şcoli anumite toate învăţăturile Să se gândească, cei-ce au visitat institut de credit şi de economii, so
acei ce întră în bătălie mor înainte de
vieţii; pe când Europa făcea literatură Domeniile, la deosebirea dintre sătenii cietate pe aeţii în Orăştie.
a se învăţa cum să se lupte. Să înţe
şi artă, poporul nostru se sbuciuma în de pe aceste domenii şi dintre sătenii
lege, că în largul mării ai mai mult loc
luptă cu nesiguranţa zilei de mâne şi de pe celelalte moşii. Şi cine n’a visitat
de înotat; dar’ după-ce te-ai deprins
cu nesiguranţa vieţii. Domeniile Coroanei şi cine vrea să’şi Convocare.
mai întâiu a înota în apă mai mică, facă o idee despre starea şi viitorul
unde era mai puţin pericol, ori poate încercat a fost poporul nostru, de populaţiunii noastre săteşti, ar trebui să
nici un pericol, poţi în urmă să înoţi, aceea a pierdut el însuşi gustul de a face visiteze Domeniile Coroanei. Domnit acţionari ai institutului de
la nevoe, şi în largul mării. încercări, sau mai bine zis, a perdut credit ji de economii * Dacia*, societate
Şcoala lumii este ca şi largul mării : încrederea în isbândă. E colosală activitatea ce desfăşură pe acţii s i inviţi în virtutea §-lui 18
precum în largul mării faci încercări de Pentru ca acest popor, adecă să dl Ion Kalinderu, dar’ e şi nepreţuită. al statutelor societăţii la
înotat pe socoteala vieţii tale, aşa şi în tenii nostrir să capete earăşi gustul şi Pe Domeniile Coroanei nimic nu e lăsat
lume faci încercări de vieaţă pe soco încrederea în încercări pe cari până la voea întâmplării, ci totul e organisatt I-a adunare generală ordinară,
teala ta. acum nu le-au fost făcut; mulţi învă totul e prevăzut şi punctual dispus. care se va ţinea în Orăştie la 21 Febr,
Precum ştiu oamenii că în largul ţaţi ar fi trebuit să’şi frământe mintea, Circulările dlui Kalinderu au în igoj st. n., după ameazi la j oare, în
mării este periculos şi nu se avântă să ca să ajungă la puţin lucru şi multe ceput de pe acuma să alcătuească un localităţile istitutului.
înveţe a înota acolo, dacă nu au învăţat milioane ar fi trebuit să se cheltuiască codice al disciplinelor agricole, un co
de mai nainte; aşa şi în lume, mulţi pentru a să face fel de fel de şcoli, dice nepreţuit pentru toată popula- Obiectele puse la ordinea zilei sunt:
oameni să feresc de a încerca să facă prin cari sătenii să ajungă nu ştiu la ce. ţiunea noastră agricolă. 1. Raportul direcţiunii despre starea în
chiar lururi de acele cari sunt bune şi Dumnezeu însă a grijit de noi, El Pe Domeniile Coroanei cred că ar treprinderii preste tot şi despre re-
folositoare şi fără nici un pericol. cu bunătatea lui ne-a dat ce ne trebuia. trebui să se trimită să facă practică sultatul anului de gestiune.
te-a chemat, tu vocea lui ai ascultat’o. Pe alb al moralităţii: că era tare în cele mai
Acela l’ai iubit mai mult ca pe mine... Da, nemiloase împrejurări şi blândă în fericire__
FO IŞO A R A căci El e ziditorul şi părintele tău prea bun şi plină de compătimire faţă de cei nefericiţi, II.
şi azi e împărţitorul vecînicei tale fericiri, pe ... credincioasă şi iubitoare ca soţiă şi mamă, Iubirea curată nu se sftrşeşte cu mormântul..
k«ria« ferfeiaţi. când eu ţi-am fost numai soţ, cu care ţi-ai .... activă şi cruţătoare,... că făcea din casa Prietenidui meu Ştefan R,
împărţit dragostea şi bucuriile vremelnice... noastră un colţişor de raiu__ _
*
căruia îi suflai curaj şi statornicie în lupte şi-i * *
Cine trăieşte în amintirea iubiţilor sli îndulceai amarul vieţii causat, nu de tine, Scumpă! gura ta azi nu-mi descopere
ritmaşi, acela d a murit încă, a călătorit nu dragă, ci de vitrega soarte, ce însoţitu-m’aîn dorinţele de bine a nobilei tale inimi, nu-mi Aşi fi vrut să-i mai vorbesc, dar’ n’am
mai. Mort este nutnai acela, pe care l'am dat toată vieaţa........ mai zice: an nou fericit, puiule!... Eşti dusăI putut, am tăcut şi apoi am plâns...
uitării. * ** ... Copiliţa noastră încă e departe 1.... Nici Ol de atunci e multişor şi totuşi nu
Adusu-mi-am aminte de această zicere ei nu-i pot dori, ţinându-o în braţe: an nou pot uita, că am suferit odată o durere, ce
plină de mângâiere sufletească pentru toţi ...Doamnei In Tine am crezut... în fericit, Bubuşcă dragă!... O, dacă ai fi ca îmi apasă inima până Ia strivire. A fost atunci,
aceia, cari la zile însemnate cu pietate înte Tine am sperat pururea!... Iubirea m ea!... mama tal... Ea să joacă departe, fără griji, când eu pentru ultima oară i-am mai strîns
meiată pe credinţă nestrămutată îşi revoacă Pentru ce n’ai ascultat ruga mea? Pentru ce sub bună pază. .. Eu, eu singuri... singur mâna, i-am sărutat ochii ei blânzi şi ea mai
în memorie fericirea conjugală, multă-puţină, n’ai răsplătit după dorul inimei mele grija numai cu durerea şi cu ochii plini de lacrimi, privindu-mă odată cu duioşie, noi ne-am des
de câtă avură parte. de zi şi de noapte, ce am dat trupului ei?... privindu-vă chipurile voastre, vă doresc feri părţit.... şi o 1 ce despăţire dureroasă 1 moartea
Pentru ce, bunul meu Părinte, n’ai lăsat în m’a lăsat singur în pustiul lumei...
Atins până In suflet de lacrimile celor cirea, ce aproape zilnic v’o cer dela altarul De atunci cu cugetul la ea umblu pri
doi, vărsate întru memoria iubtei lor H., mă trup sufletul ei curat, ca neaua, ce flutura în Domnului. Acolo îmi reamintesc testamentul beag pe pământ străin, între oameni streini.
văzduh, atunci, când ea m’a ... părăsit?... Pen
asociez şi eu scumpilor nepoţi 1 cu a treia. tău: Văd acum deşertăciunea lumei în toată
tru ce n’ai lăsat, să se bucure şi ea de în golătatea ei— Tu, puiule, să rămâi preot. Şi oare soartea să ne denege revederea? Nu,
geraşul ce ni-l’ai dat? La Bunavestire ne-ai Pe scumpa Bubuşcă s’o creşti în frica Dom nu ea, nu poate fi atât de tirană, ea nu poate
ANUL NOU descoperit fiinţa lui, la s. Gavril ne-ai în nului şi să nu-i bagi fumuri în capi... O, de nimici simţemintele curate ca cristalul din doue
vrednicit, să-l acoperim cu sărutul dragostei ce ai zis aceste?!... Şi dacă le-ai zis, de ce inimi nevinovate !
noastre de părinţi şi cugetam, că el va fi Puterea unor mominte atât de adânc
s’au întmâplat?... A voit Dumnezeu 1 pe care
i. bucuria noastră a amândurora!... Am cugetat, î-L rog să-mi ajute, ca nu numai să rămân preot, înfluinţează asupra mea câte odată, în cât
Neuitatei mele................ ... am sperat... îngeraşul meu însă e fără ci preot să fiu după inima L u i: să-mi isvo- dacă nu mi s’ar ivi realitatea cu toată cruzi
mamă!.... Pentru ce, Doamne, ai chemat’o la mea ei, eu aşi trăi ca cel mai fericit într’o
Scumpă 1 Azi tot aceeaşi durere, tot Tine chiar atunci, când cugetam, că nu peste rească simţemintele din inimă curată şi toate lume ideală.
gândirile şi lucrurile mele spre mărirea lui
aceeaşi jale sunt locuitorii inimei mele, ca şi mult vor înceta greutăţile, ce le-a pus pe Muritor sunt şi eu, zile vin şi trec, du
în prima zi a anului, ce trece în vecînicie umerii noştri dragostea ei faţă de ai săi?... Dumnezeu şi binele poporului.... Şi tu cere când cu ele pe aripi de vânt tot ce m’ar mai
aceasta dela Dumnezeu şi roagă-L, să-mi lase
când trecuse numai o noapte dela despărţirea Pentru ce ai pus o rană atât de mare în putea mângâia. Atunci când s’ar părea, că
noastră, întâmplată în marginea negrului mor inima mea?... Eu nu ştiu 1... Tu ştii, Doamnei copiliţa s’o cresc după dorinţa ta.... cărarea vieţii mele e curăţită de orele negre
mânt... O, ce despărţire dureroasă I... Tu ai Şi aceasta e de ajuns, ca să mă plec prea Is singuri... cui să doresc fericire în şi netedă, mi să înfăţoşează ea cătră ţinta
anul nou?.... Tuturor! şi mai ales acelora,
văzut atunci drumul, pe care ai fost dusă, sfântei tale voinţe,... să mă mângâie... să care doresc să ajung, atunci când razele unei
udat de lacrimile inele. Ai auzit suspinele fiu îndestulit; dar’ nu e de ajuns — şi nici cari au încercat să mă consoleze la despărţi bucurii alinătoare ar voi să străluce pe faţa
ce-mi strângeau inima Ştiut-ai, că toate... nu doresc — să-mi vindece rana... să-mi rea ta. mea de odată cu suferinţa, atunci când aşi
toate să rup din legătura dragostei sin oprească lacrimile, ce le vărs şi pentru chi La revedere, iubită l voi să trăesc şi eu, să trăesc o zi mai bună,
cere şi adevărate... şi totuşi n’ai voit... n’ai pul ei frumos, mai mult însă pentru frumseţa »P u iu l tSu.* fericirea mea înşelătoare dispare ca fulgerul
voit să te re'ntorci la glasul meu!.... Şi altui sufletului evlavios şi îmbrăcat în vestmântul printre un şir de nori, aducători de vifore,
