Page 1 - Activitatea_1903_04_16

Anul III. Orăştie, 30 Aprilie n. 1903. Nr. 16

INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ACIIYIÎĂIEA 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/3 an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an

Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF -REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Joi,
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n

La asemenea informare să nu vă bine vom înţelege cugetând, că dacă bun poporului, căruia se girează de
preocupe numai progresele ce veţi afla, din nefericre, s’ar mai generalisa acel amici şi sprijinitori.
ci mai ales eventualele scăderi, cari ar rău,-,— chiar şi numai singur ar fi în Dacă iubim poporul din care ne

Vorbirea de deschidere putea paralisa atari progrese. stare a paralisa toate celelalte progrese, tragem, şi dacă între grelele împreju­
a E scelenţei Sale Inaltpreasânţitului Astfel, când spre exemplu veţi ori-cât de îmbucurătoare. rări, nouă tuturor binecunoscute, în
D o m n A rehiepiseop şi M etropolit afla cât de frumos să lucră la realisa- Pentru-că prin slăbirea simţului cari se află poporul nostru, nu-’i putem
Ioan M etianu. rea unei mari şi vechi dorinţe a noastre, religios o parte alor noştri s’ar înstrăina oferi alte ajutoare, — cel puţin să-’l
şi a fericiţilor noştri înaintaşi, adecă tot mai mult de biserică şi de condu­ întărim şi prin exemplul nostru în sim­
Christos a înviat! la zidirea bisericei noastre catedrale; cătorii lor naturali, rămânând expuşi ţul seu religios, destul de atacat prin
Domnilor deputaţi! când veţi afla resultatul cel peste aş­ valurilor celor furtunoase ale vieţii; şi felurite cercări şi scrieri tendenţioase,
Vâ salut cu bucurie, domnilor de­ teptare îmbucurător al colectei între­ pentru-că dacă s’ar spori numărul ce­ din partea celor-ce tind a-’l seduce
putaţi, vâzându-vâ întruniţi în jurul prinse, şi mai ales mărinimosul ofert lor înstrăinaţi, atunci ar slăbi şi orga­ în tabăra lor. Se ne alipim şi noi tot
meu, ca pe fiii în jurul părintelui lor, de 60.000 cor., cu care s’a distins nismul bisericii, ear’ slăbind acesta, mai mult de biserică, precum făceau
şi având convingerea, că aţi venit aici şi la aceasta ocasiune ilustra familie de fiecare dintre noi îşi poate închipui, aceasta fericiţii noştri bătrâni, cari nu
cu dorul cu care v’am aşteptat eu, cu Mocsonvi, un resultat, ca şi care nu care ar fi soartea noastră, cărora — numai cercetau biserica regulat, dar’
dorul şi voinţa tare de a conlucra la s’a mai ajuns la nici o altă colectă între toate împrejurările grele — bi­ mai şi cântau în strane, premergând
împlinirea sublimei misiuni culturale a de până acuma; când veţi afla cum serica ni-a conservat tot ce avem mai poporului cu exemplu biyft.
bisericei noastre naţionale, vâ felicit cor­ sinodul din periodul expirat a amelio­ scump. Am urmărit, domnilor, cu aten­
dial pentru încrederea de care v’au în­ rat lefile funcţionarilor consistoriali şi Fiind nu numai chiemarea şi da- ţiune cum contribue inteligenţa altor
vrednicit alegătorii D-voastre, poftindu-vâ ale profesorilor seminariali, şi încă în torinţa, dar’ şi cel mai mare interes al confesiuni la întărirea simţului religios
mulţi ani de conlucrare şi pe terenul măsură mai urcată de cum le proiectase nostru a delătura acest mare rău, mai în poporul lor, şi am aflat, că mai
cel mănos al bisericii străbune, implo­ consistorul, întru îngrijirea sa şi de întâiu trebue să delăturăm căuşele ce-’l ales acei inteligenţi cari se află în func­
rând şi din acest loc binecuvântarea multe alte neajunsuri; când veţi afla provoacă. ţiuni bisericeşti şi şcolare, pe lângă
cerului asupra lucrărilor noastre. concurenţa cea mare la teologie, a tine­ cercetarea bisericii şi împărtăşirea de
Pe cât este de măreaţă şi de fru­ rilor cu pregătiri superioare, şi alte ase­ Sunt multe acele cause, şi încă cina cea de taină, mai şi predică în
moasă această chiemare a noastră, dom­ menea: să nu vă seduceţi a crede, că unele a căror delăturare nu depinde biserică, alţii ţin prelegeri religioase,
nilor deputaţi, de a conlucra la împli­ am merge prea bine înainte, căci cu numai dela noi. Una însă, ce stă în ear’ preoţii lor au început a introduce,
nirea unei asemenea mari misiuni cul­ mare durere, şi chiar şi cu risicul de puterea noastră a o delătura, este, de în timpul postului mare, şi servicii re­
turale, şi prin aceasta la întărirea sio- a displăcea unora, dator sunt a vă sigur şi aceea, că unii dintre preoţii ligioase de seara, cum sunt la noi de­
nului mântuirii noastre, — pe atât este arăta, că faţă de asemenea progrese noştri poate nu-şi împlinesc conştienţios niile sau privegherile.
acea chiemare şi de grea şi împreu­ veţi afla şi unele regrese, cari după chiemarea, ear’ alţii dintre inteligenţii Dacă ar urma inteliginţa noastră
nată cu mare răspundere, înaintea lui părerea mea, ameninţă tare viitorul noştri încunjură cercetarea bisericii, ca aşa, atunci chiar şi preoţii noştri cei
Dumnezeu şi a oamenilor. bisericei noastre. şi când ar intenţiona să arete, că ei mai nepăsători s’ar sili a-şi împlini tot
De aceea, pentru a vă achita de Nu vă voiu mai expune şi aici n’au lipsă de biserică. mai mult datorinţele chiămării, pre­
atare mare răspundere, este neapărat starea cea critică a unei însemnate Să nu mi-se iee în deşert, dacă dicând mai adese-ori cuvântul lui Dum­
de lipsă, domnilor deputaţi, precum părţi a şcoalelor noastre, pe care o veţi împins de datorinţa chiemării mele, şi nezeu, ear’ poporul s’ar însufleţi tot
cred că cunoaşteţi din propria intuiţiune afla şi din raportul consistorial, ci vă la această ocasiune voiu intona durerea mai mult la pietate şi la strângerea
starea bisericii, din părţile pe unde lo­ voiu aminti numai, ceea-ce poate nu ce simţesc, auzind că unii chiar dintre legăturii dintre sine şi inteliginţâ, con­
cuiţi, — tot asemenea să vă nisuiţi a veţi observa în raportul consistorial, inteligenţii noştri crescuţi cu prescură lucrând cu toţii la împlinirea sublimei
vă informa şi despre mersul afacerilor adecă slăbirea simţului religios la o şi cu stipendii şi cari îşi au şi subsis- misiuni culturale a bisericii.
de aici, din centru, pentru-ca să con­ parte alor noştri. tinţa dela biserică, încunjură cercetarea Din contră, dacă inteliginţa n’ar
lucraţi la promovarea celor bune şi la Ce pericol mare invoalvă pentru mai regulată a bisericii, şi nici măcar cerceta biserica, nu s’ar împărtăşi cu
remediarea celor eventual defectuoase. biserică slăbirea simţului religios, mai din recunoştinţă nu premerg cu exemplu sfintele taine, şi alte asemenea, atunci

Cornistul Roşea e postat sus pe para­ căţi, ear’ el a rămas zăpăcit, încremenit, cu Fuge trenul, fuge nebun şi lui Roşea
F O I Ş O A R A pet, ca la vre-o sută de paşi înaintea trupei. ochii ţîntă la general şi cu muştincu în gură, i-se pare că nu va mai ajnge niciodată acasă.
Trompeta lui frecată cu pămânţel, lus­ ca şi cum ar fi sunat înainte. O bucurie mare s’a revărsat în tot sufletul
truită, răsfrînge în jocuri luminoase razele Rîde generalul vesel, şi-’i strigă plin de lui, scăldându-’i fiinţa într’o neînţeleasă mulţu­
CORNISTUL dogoritorului soare de Iulie. Chipul aplecat bucurie: »bine băete, bravo*. mire. Ii joacă fericirea în ochi şi cântă, cântă
pe sprinceana dreaptă, posiţia lui de santi­ Şi, scoborându-se din trăsură, generalul mereu stând pe scara vagonului. Iuţeala tre­
Lat în ceafă, spătos şi voinic, Roşea nelă mândră, îl face să răsară mai voinic, scaldă într’o privire toată trupa dându-’i nului unită cu succesiunea repede a satelor
bună ziua.
Mihaiu era fala şi spaima flăcăilor din satul mai chipeş ca de obiceiu. Clocoteşte văzduhul de sute de voci şi posiţiunilor prin cari trecea, îl face să
Epureni. Oficerii se plimbă nerăbdători prin faţa încrucişate, tremurătoare, groase, ameninţă­ creadă că sboară într’o altă lume.
Totdeauna vesel, vioiu, aprins, turbat frontului, îndreptând, învăţând şi încuragind toare şi sfioase: »Trăăăiiţi*. Şi-i fuge gândul lacom înainte, colindă
şi gata ia harţă. Dar’ de când l-a luat în pe soldaţi. Două ceasuri, în cari trupa face miş­ pe la rudele şi pe la cunoscuţii lui din sat
armată i-au venit de hac. Câte a pătimit la Departe ca de o fugă bună de cal, se cări frumoase, presentând un aspect demn ca un colăcer al bucuriei lui nemăsurate.
început numai el ştie. Dar’ s’a dedat cu toate vede ceva alb venind pe şosea. şi generalul rămâne mulţumit şi dă să plece Şi cu gândul împrăştiat se pomeneşte
năcasurile, şeful de secţiă l’a luat în nume E trăsură de frontieră Sncunjurată de când zăreşte pe Roşea sus. la gară şi prin puterea nopţii poposeşte în
de bine că era băiat săritor şi după vre-o nori de praf. — >A, colonele, pe trompetul ăsta să-’l pragul casei lor.
patru luni, Roşea era cel mai bun recrut din Roşea strînge cu putere trompeta în faci căprar». S’au crucit toţi când l’au văzut şi mă-sa
companie, dacă nu din regiment. mâna dreaptă. Ce noroc a dat peste bietul Roşeai a început să-’şi umezească ochii, privindu-’l
Intr’o zi vine Colonelul in inspecţie. • Când o coti, să încep». Seara a fost de a beut cu sergentul-major ce vesel e şi ce bine-’i stăl
Când a ajuns la el, s’a oprit, l-a măsurat de Vine, s’apropie din ce în ce mai mult de cornişti, ear’ a doua-zi şi-a cusut galoanele A mai vorbit el ce a mai vorbit şi s’a
sus până jos şi, îndreptându-se cătră căpitan: trăsura şi Roşea dă să pună trompeta la de brigadier la mânecile tunicei de serviciu. culcat afară sub cerul împodobit cu lumi­
• Pe ăsta să-’l faci trompet, că nu se gură, înainte de a ajunge la distanţa ce i-s’a De bucurie-i strălucesc lacrămi în ochi nile raiului, şi a adormit fericit, desmerdat
dă de ruşine». Şi de a doua zi chiar, Roşea arătat. şi nu vede bine să coasă, l-a năpădit un de o dulce adiere.
Mihaiu a început să facă şcoală cu trompeţii. îşi duce trompeta sus încet-încet, o li­ dor de satul lui, de satul în care a flâcăit O săptămână încheiată a petrecut Roşea
I-a crepat lui buza de vre-o două ori peşte de buze şi sună pe lung, ascuţit şi el şi de locurile pe unde a crescut. acasă şi nu mai isprăvia, spunând cum a
la început, dar’ el, s’a încăpăţînat, a suflat tremurător: drepţi, de se încrâncenă carnea La ora raportului, căpitanul îi dă un spart el o trompetă când le-a făcut genera­
mereu în trompa înfundată cu batistă şi după pe soldaţi. bilet de voe pentru opt zile şi zece franci. lul inspecţie.
un an de zile, Roşea era cel mai de frunte Dar' când a vrut să sune primirea, E vesel căpitanul, vesel majorul, vesel Şi toţi îl privesc cu bucurie şi-’l pri­
cornist din tot regimentul. aşa cum numai el ştia s’o sune, a tras aer colonelul, veseli toţi oficerii, că au eşit aşa mesc cu vorbe bune. Mariţa, Mariţa lui bă-
Stau nemişcaţi soldaţii în linie, aştep­ mult în pept, s’a umflat, a suflat cu putere de bine la inspecţie. lae nu l’a uitat, cum credea el. Când a fost
tând sosirea generalului in inspecţie. şi... sbîîrrnl a sărit cât colo trompa în bu­ * să plece înapoi, ea a mers cu el cale de