Page 1 - Activitatea_1903_08_32

Orăştie, 20 August n. 1903 Nr. 32
Anul III.

ABONAMENT:
INSERŢIUNI: Pe an 6 cor. pe Va an 3 cor-
se plătesc cu preţuri foarte
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
Pentru România şi străinătate:
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pe an 16 franci.
poiază.
Un număr costă 12 bani
E p isto le nefrancate nu sc prim esc.
REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi. L aurian B ercian
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR
Dr. A urel Muntean

ear’ Geoagiul e în drum cătră Orăş­ zeci de ani. Tot aşa sunt pe cale de ce poate.» Acesta îi dă anticipaţiuni mici
Plaţ de geşeft tie în depărtare de 3/4 ore cu trăsura, a să 'regula şi şcolile cu învăţătorii, pentru poame sau alte producte, şi îi
pentru „aderenţii44 lor. şi totodată cuibul la câţiva jidani: ne­ cari şi azi din pricina miseriei poporului vinde bucate de traiu.
gustori de poame şi de bucate. In nu pot în deajuns prospera. Poporul A ajuta poporul în direcţiunea
însă aşa cum e azi e scutit cel puţin aceasta, ca se nu fie exploatat de stră­
Geoagiu se mai află domeniul lui
După ce am cetit apelul publicat Grof Kun-Kocsărd, care e în mâna statu­ de spesele cele mari, cari s’ar recere la ini la vinderea şi cumpărarea produc­
în „Libertatea1* pentru înfiinţarea unei lui ca fundaţiune pentru „EMKE“ şi sus­ susţinerea unui protopopiat de sine telor sale, pe un preţ prea exagerat,
bănci româneşti în Geoagiul-de-jos, am ţine o şcoală agronomică pentru săcui, stătător, pentru că spesele acum sunt ar fi chemarea inteligenţei din Orăştie,
fost surprins de un fel de bănuială pe pământul dela poalele dealurilor, reduse la un minimum pe care şi cea mai dacă tocmai are bună-voinţâ şi simte
asupra scopului ce-1 poate urmări o ast­ care să ridică împrejurul Geoagiului. săracă comună bisericească le poate pentru binele poporului.
fel de societate eşită din stomachul uşor plăti din averea bisericelor, fără A înfiinţa o nouă bancă, însem­
Comunele în număr de 34 cu
„Ardelenei** din Orăştie. Pentru-că dacă de a pune sarcini pe popor. nează ce-i drept, a da ajutor advocatului
17.500 suflete au 27 de preoţi şi doi
stai s6 judeci mai serios şi nepreocupat Poporul din părţile acestea are nou din Geoagiu la o subsistenţâ mai
învăţători cualificaţi; dintre preoţi nici
asupra direcţiunei date cu scop de a lipsă neapărată de hrană sufletească, ca sigură în sarcina poporului, şi tot aşa
unul nu este maturisant; mai nainte au
ajuta poporul acel sărac de peste Mu- să ştie căuta lucru cu mânile şi pentru va fi şi cu dorinţa de a se face cineva
aparţinut bisericeşte la tractul Geoagiu
răş, nu afli motive cari justifică între­ lucrul acesta să-’şi poată câştiga exis­ protopop aici, ca să aibă cu ce trăi
al Il-lea cu care s’a contopit, fiindcă
prinderea, nici din punct de vedere eco­ tenţa de toate zilele, într’un feliu mai iarăşi în sarcina bietului popor.
n'a fost în stare să se susţină ca pro-
nomic pentru popor. demn de cum o are astăzi. Şi în posi- Poporul nu doreşte aceste lucruri
topresbiterat de sinestâtător şi mai pe
Dar’ cine cunoaşte comunele şi situa- ţia aceasta a lui astăzi este exploatat şi cel-ce vorbeşte în numele lui, este
urmă s’a dovedit, că nici laolaltă cu
ţiunea lor în părţile acelea din punct de jidani, cari cumpără poame cu preţ un fariseu, când le presentează în pu­
Geoagiul II şi sediul Hondol n’a fost
de vedere material, trebue să recu­ mic, şi vinde bucate cu preţ mare, şi blic ca şi când ar fi vorba de nişte
în stare să existe nici să se susţină ca
noască, că sunt într’o stare de tot rea, negoţul acesta să rentează cu profit în­ lucruri frumoase şi folositoare, pentru
protopopiat deşi erau împreună 57 de
pentru că pământul nu produce bucate, sutit, ear cei cari fac negoţul să îmbo­ bietful popor.
comune. Numai după experienţa aceasta
afară de puţin grâu de primăvară şi găţesc. Noi, durere, trebue se recunoaş Din cele arătate se vor convinge
şi la dorinţa şi după ascultarea comu­
ovăs pe coastele dealurilor din faţa tem, nu avem însuşirile recerute nici toţi cei cari doresc propăşirea poporului
nelor, vener. consistoriu, preaven. sinod
soarelui, dar’ şi acelea cu multă oste­
archidiecesan, şi cu preavrednicul me- spiritul unei astfel de negustorii, deşi din părţile Geoagiului, că prin înfiinţarea
neală şi pe sănii de lemn Să cară la poporul în massă încă e profitat, pen unei noue bănci şi unui nou protopo­
tropolit de astăzi au aflat remediul de
casa omului. Ceealaltâ parte a tetitoru- tru-câ are posibilitatea de a vinde şi piat să tinde la o simplă căpătuială
a desfiinţa acel protopresbiterat mare
lui este acoperită de stânci de peatră cumpăra. Mijlocitorul, este străin de de persoane şi ne-am ţinut de datorinţă
şi al împărţi la Deva şi Orăştie, cu
de var şi peatră ordinară, ear’ altă neamul nostru. Aci ar trebui ajutor a reflecta la această tendinţă, ca cei
care lucru bun doar un singur aspirant
parte acoperită cu tufe de tot felul cu tragere de inimă pentru soartea po­
la protopopie n’a fost mulţumit şi a poporului.
serveşte de păşunat la un soiu de vite porului să se ştie orienta.
umblat zădarnic prin cele comune de După bani de împrumut merge po­
mici, fără valoare, pentrn că şi păşunea
a protesta contra desfiinţării. porul nostru din acestea părţi la Zlagna Poftească inteliginţa din Orăştie şi
este rea, mai mult sarbâdă de cât grupeze-se mai întâiu la îmbunătăţirea
dulce, la cari nu poţi ţinea nici un fel In fine, comunele din părţile ace­ Hondol, Orăştie unde sunt bănci des­ stărei materiale a poporului pe calea
de animal mai de preţ. — Văile sunt lea destul de sterile şi sărace prin ad- tule. Fiind el sărac, nu prea capătă cea adevărată, reclamată de necesităţile
strimte şi expuse la exundări pericu­ nexarea lor la Deva şi la Orăştie din mulţi bani, pentru-că moşiile ce le are, existente, şi după aceea pot urma şi
loase, încât nici drumurile de comuni- punct de vedere bisericesc a profitat nu valorează aproape nimic. Ce e pre alte îmbunătăţiri exprimate astăzi numai
caţiune nu sunt stabile. Aici umblă foarte mult, pentru că averile biserici­ ţul unui jugăr de păşune? de 10— 20 ca dorinţe pentru singuratici.
oamenii, preoţii şi primarii mai mult lor, cari până aci să făcea mere-pere, coroane, — alte întocmiri economice Dar’ pe cum e de falsă toată por­
călare, ear’ poporul cu bâta la mână, s’a regulat în toate comunele, încât azi nu are, afară de o casă simplă ţărănească nirea, aşa e de falsă şi afirmaţiunea, că
Cine să crediteze şi pe ce, acestui po­
pe picioare. nu se mai pot ascunde venitele multe- inteliginţa din Orăştie ar da sprijinul
Punctul de gravitaţiune este Orăş- puţine câte sunt, pe cum era mai por? Da, străinul negustor, care şede seu la realisarea acestei tendinţe sepa-
tia, Săcărembul, Hondol, Băiţa, Zlagna, nainte când nu să făceau socoteli pe cu el în comună şi-’I cunoaşte pe fie-care

cire de fulger şi când vorbeşte El, se clatină ghiurile şi răcelile şi câte alte bucurii de muşte ca cânele, să umble cu şoapte, căci e
fricos şi mişel să spună pe faţă ce vrea să
FOIŞOARA temeiul firii noastre. acestea. spună. Oamenii cuminţi nu-’l bagă în seamă,
De obiceiu, după ce-a pus mâna pe
Ascultaţi acum, să vă spun cari sunt tine, acest sfetnic chiamă pe alţi sfetnici dar’ cei de-o teapă cu el îl cred — căci cine
S f e t n i c i i iadului. sfetnicii Iadului şi cum s’apropie ei de noi. într’ajutor ca să-ţi pună mâna în chică toţi s’aseamănă, s’adună — şi îi duc şoptele mai
Cel mai sprinten şi mai dulce la chip în tovărăşie. Dar’ despre ăştia o să vorbim departe.
de
O. Coşbuc. dintre sfetnicii Satanei e Păharul. Ca şi-a când Ii-o veni rândul. O minciună spusă de multeori şi de
---*w +--- zis Satana? însuşi Dumnezeu, prin fiul său, Alt sfetnic rău al omului, un sfetnic mulţi oamen;, prinde. Stan jură că e aşa,
a dat oamenilor poruncă să bea din paharul care s’arată sfiicios şi nevinovat, dar’ n’are fiind-că i-a spus Pavel, şi Pavel e om cu
E o vorbă veche, care spune că dracul
sfânt al legii, şi însuşi Christos a zis despre margini de obraznic şi de neruşinat, e Şoapta. vază, Ear’ Pavel n’a văz it, dar’ a auzit de
nu face biserici. Nu numai câ nu le face,
vin: »Beţi dintru acesta toţi, căci e sângele Ea e mama pismei şi a clevetirii; ea ucide Nicolae, şi nici Nîcolae n’a văzut, dar’ ' a
dar’ le strică şi le risipeşte şi pe cele ce
meu al legii celei noue«. Ear’ Satana în chi­ fără milă pe cel nevinovat, târeşte în noroiu auzit de la Tudor. Şi aşa mai departe. Ştiţi
sunt, lucru pe care nu l’ar putea duce singur
pul său mişelesc, a făcut pe oameni să creadă pe omul bun şi curat, sparge casele oame­ vorba, că din ţînţar se face armăsar, ear’ la
la îndeplinire fără de ajutorul oamenilor răi.
că însuşi Mântuitorul ne dă voie să ne lup­ nilor şi dărîmâ cinstea familiilor. urmă şi cei mai cuminte zic: Trebue să fie
Unde Îşi face Dumnezeu o biserică, ne­
tăm cu paharele de vin. Omul vrednic şi cinstit ori vorbeşte ceva, că altfel nu s’ar vorbi, că de» unde nu
curatul îşi face o cârciumă alături, ear’ oameni numai ce are pe inimă, ori tace. El nu se e foc nu iese fum.
fără minte trec pe lângă Casa Domnului şi Acest sfetnic e cel mai copilăros din- ruşinează de ce vorbeşte şi ori când e gata Dar’ când te uiţi bine, nu e fum. E
întră în casa dracului. Dumnezeu lasă să tră câţi îi are Satana. S’apropie cu vorbe să răspundă cu capul de ceea-ce spune. Dar’ numai praf răscolit. Bine, praf, dar’ asta nu
facă pe om ce voeşte, căci i-a dat minte şi dragi şi cu zimbete de copil nevinovat, până e semn că omul cel bârfit a trecut pe-colea
pricepere să vadă ce e bun şi ce e rău; te ademeneşte, apoi te iea în primire, întâiu unde vezi doi oameni şoptindu-şi, unul cu şi a ridicat praf în urma lui ? Va să zică tot
gura la urechia celuialalt, nu e semn bun.
Satana însă nu lasă în pace pe om, ci-1 trage numai de un deget, apoi de mâna întreagă, Iată, un om care vorbeşte de rău pe toţi de e adevărat. Ba nu e adevărat nimic din câte
de mânecă, ear’ omul slab se dă biruit şi se apoi te ia cu braţul de după gât, în urmă se spun despre el; praful nu l’a răscolit el,
duce încotro e dus. Satana are o mulţime îţi pune mânile în p ă r şi nu te mai lasă. câţi îşi aduce aminte — fără să aibă folos ci alţii, răutăcioşi, ca să poată pune vina pe
de slugi, cari aleargă printre oameni, pleacă Iţi scotoceşte punga şi nu mai lasă para dintr’asta, ci numai aşa, că e gura rea —
ear’ când e luat la întrebare, tâgădueşte şi cel nevinovat.
urechia şi ispitesc, ici făgăduesc unuia una, chioară într’însa, îţi ia haina din spate şi te se jură pe numele sfânt al lui Dumnezeu, Să ne ferească Dumnezeu de gura lumii:
altuia alta, şi trag astfel pe oameni în cursă. lasă gol, îţi bagă otravă în stomac şi’ţi face Acesta e numai un flecar şi păcatul său e Să v’arăt pe alt sfetnic rău. Acesta e
Aceste slugi ale întunerecului sunt sfetnicii din cap un butoiu cu doage sparte. Apoi te mai puţin. Dar’ iată pe altul, care vorbeşte boer mare şi umblă cu nasul pe sus si nici
cei răi ai omului, dar omul nu se îngrozeşte aruncă într’un şanţ undeva, ruşinat şi ca nu se uită pe unde calcă. Numele lui e Stră­
de ei, căci ei s’apropie cu faţă blândă şi cu mort, ca să rîdâ satul de tine şi — de se de rău pe vr’un om oare-care, şi ştie bine lucirea. Nu l’aţi luat în samă până acum,
că minte, dar’ fiind-că e stăpânit de sfetnicul
vorbe dulci şi cu şoapte, pe când Dumnezeu poate — să te dee de mână Dracului âlui Iadului, el caută să facă rău pe furiş, să căci el are obiceiul să vorbească pe oamenii
vine cu glas de tunet şi îmbrăcat în strălu­ mare, care poartă zădufurile şi vânturile, jun­