Page 1 - Activitatea_1903_11_45

Anul III. O răsti e, 19 Noemvrie n. 1903. Nr. 45

IN S E R Ţ IU N I: A BO N A M EN T :
Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru România şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n

Institutele noastre o păţesc cam cărţile, cari să poartă la diferitele in ti- Că cu astfel de proceduri violente
aşa, după cum o păţesc şi particularii tute, cari sunt scutite de timbre şi cari mult nu se poate cârmui, este în cu­

şi competinţele de timbru, dări noştri români, cari lipsiţi pe sate de cad sub competinţă. rat fie-care politician de valoare, pen­
tru aceasta şi Tisza ca şi antecesorii
notari versaţi în ale competinţelor, plă­ La limitarea precisă ar fi să se
şi alte dajdii erariale. săi, curănd va dispărea puterii.
tesc la provente de lăsâmânt de multe- ia în considerare, că cărţile difer la
— * B * — ori duple şi întreite, pentru că dacă multe institute, folosindu-se de diferite De altcum căderea lui a fost deja
sigilată atunci, când prea cutezător, a
Aproape 23 articli de legi sunt moare unul din soţii căsătoriţi li-să in­ modalităţi de comptabilitate. primit să fie ministru-preşedinte fără
cari sâ ocupă cu aruncurile de dări, ventează toată averea.
Din cele de până aci reiesă, că nici o concesiune naţională.
mai sunt apoi câţi-va articli, cari trac­ Avem înaintea noastră un decis cIrţiJe auxiliare sunt scutite, ear’ cele
tează despre alte soiuri de provente şi al judecătoriei administrative financiare Cu călcarea legii poate amâna sau
din cari să compune comptabilitatea chiar şi disolva dieta, dar’ amândouă
competinţe. Vin apoi în legătură cu cu nr. 1404. de dto 77 Ianuarie igoj,
sunt supuse competinţei. Asupra aces­ caşuri ar ajunge acolo, că şi mai tare
aceştia o sumedenie de ordinaţiuni, in­ prin care să nimiceşte o competinţă de ar înverşuna naţiunea asupra sa, care
tora se se extindă »R. E.« şi va pre­
strucţiuni şi regulamente de ale minis­ 288 cor., care era măsurată de 2 fo­ prea curând l’ar alunga din scaunu
sta un serviciu bun şi va promova in­
trului de finanţe. ruri pentru cartea despre scadenţierul teresele băncilor noastre. presidial.
In labirintul acestora puţini sunt cambiilor. Motivele sunt: cartea respec­ Bine a scris Bartha Miklos: Să meargă
cari au pătruns şi mai puţini cari să tivă nu este principală şi să foloseşte Repetăm aceasta dorinţă şi din întreabă-şil Cu numele lui sfielii nu se
cunoască precis prescrisele lor. numai pentru manipularea internă, ca nou cerem scusele. va ferit i între noi. Nu ne vom face
Afară de cele înşirate până aci austriaci. Nici în uşile temniţelor na­
atare nu serveşte de dovadă în afară,
mai sunt decisele prindpiare ale jude­ ţiunea nu s’a făcut austriacă. Nici sub
prin urmare nu cade sub prescrisele furci nu s’a făcut austriacă. Acum să
cătoriei administrative financiare, cari În c u rc ă tu rile co n tin u ă.
p. ^8. lit. b. a cărţilor supuse compe- ne facem, pentru acest director de bancă
din cas în cas dărîmâ asupra plânso- Oposiţia Kossuthistă şi 48 tiştii in­
tinţei de timbru fă r ă este înşirată sub căzut ? Ducă să în treabă-şil
rilor ce întră dela unele işti tute, cari dependenţi, deşi cam slăiţi şi dividaţi,
lit. b. alinea a doua, scutite de timbre.
să simt prea însărcinate cu una sau urmează lupta în mod obstrucţionist. Mai urmează câte-va apostrofări
Tot acest for suprem, în o altă dela ochi şi continuă »E«:
cu alta. Strigă în gura largă prin coloanele
Chemarea „R. E.“ ar fi să deie in- causă, sub nr. 15343/1902 P. sz. 1903 foii lor »Elenzek«, că Tisza Istvân, prim- Declară râsboiu învăţământului de
formaţiunile de lipsă institutelor româ­ aduce următoarea decisiune principiară ministrul, a început cu tactica volniciei. stat pe lângă scoaterea la iveală a cul­
neşti, cari informaţiuni ar servi de în­ şi anume: Mâna tare şi-a început activitatea în turii confesională şi declară răsboiu
dreptare tuturora şi prin cari s’ar cruţa Plânsoarea institutului X să reiaptâ dieta ţării, pentru aceasta a provocat desvoltării naţionale unitare, într’aceea
şi are să plătească 150 cor. pentru că oposiţia la luptă înverşunată. cochetează cu neamuri străine şi duş­
multe dajdii m trebnice şi nejuste. mănoase. O, acest om, a învăţat bine
Aşa credem, că bărbaţii puşi în nu a timbrat jurnalul colectiv pe basa Abia şi-a încălzit scaunul ministe­ lecţia din Viena. Cu un picior se ra-
fruntea şi pe lângă aceasta foaie, nu punct. 58 lit. b) cu câte 10 fii de coală, rial, şi deja foloseşte arma volniciei şi zimâ pe austriac, ear cu celalalt pe
coala de colectare este un document nerăbdării, cu scop să strivească şi des-
ne vor lua în nume de rău această do­ croaţi, români, saşi. Să razimă aşa dară
rinţă pe cât de îndrăsneaţă tot pe a- auxiliar, ca atare cade sub competinţă, armeze oposiţia. pe duşmanii din iâuntru şi din afară a
tât de salutară. Cerem scuse. fiind-câ din aceasta imediat să întâmplă Este de părere, că-şi va ajunge ţării noastre, ca să poată subjuga drep­
Sarcinele de soiul acesta se aruncă inducerea în cartea principală, prin scopul cu aplicarea nepermisă a regu­ turile legiuite a naţiunii maghiare.
parte după raionul oficiilor de dare şi urmare înlocueşte jurnalul de lipsă la lamentului de casă. Alegeri no ue. Deşi să afirmă
parte după a direcţiunilor financiare. contabilitate, ceea-ce s'a dovedit prin Aceasta i-a succes în şedinţa de cu tărie din partea partidului guver­
Apoi modul cum se aruncă şi pre­ organele financiare, noapte, că deşi erau încă mulţi insi­ namental, că Tisza Istvdn nu are de
nuaţi la cuvănt, fără considerare la cuget să disoalve dieta: totuşi se ocupă
tind, atârnă dela vederile organelor Comparate aceste două decise, con­
dreptul fie-cărui, a lăsat să se zică a- cu aceasta Tisza Istvdn. DOWadd, C<2
chemate, cari inşii abia au pătruns în statăm, că cărţile scutite de timbre sunt minul asupra lor. în toate zilele se sfătueşte cu
aplicarea justă a celor prescrise. Ur­ toate acele din cari nu să induc ime­ fişpanii, dela cari la rapoarte
Numai aşa a ajuns maioritatea şi
marea e, că în cele mai multe caşuri diat datele în cartea principală. Tisza la propunerea referitoare la con­ despre svo nurlie cercurilor elec­
să plătesc competinţe şi altele în mod Aşa dară datorinţa »R. E.« ar fi tingentul armatei, declarată de primită torale.
nedrept, azi una, mâne alta. să deie intuitivele de lipsă, că dintre prin preşedintele Perczel.

4.) Arhiva românească; 5.) Propăşirea (foaie »Toată vieaţa mea, şi tiner, şi în vârstă Compturi, pentru Comptabilitatea generală a
FOIŞOARA ştienţifică şi literară a Moldovei); 6.) Album coaptă, am măiturisit în mai multe rânduri, statului, codicele penal, etc.
istoric şi literar; 7.) Steaua Dunărei; 8.) Pro­ că cuiturii germane, universităţii din Bei lin,
Kogălniceanu împroprietări pe ţărani
gresul, etc., etc. societăţii germane, şi bărbaţilor şi marilor prin lovitura de stat dela 2 Maiu, 1864, de-
HtyCiKa.il DC<3gâln,icean,u. In 1837 a scris pentru A. Humbolt: patrioţi cari au operat înălţarea şi unitatea oare-ce Adunarea respinsese proiectul gu­
a) Schiţă asupra istoriei, moravurilor şi lim- Germaniei, datoresc în mare parte tot ce am vernului. »EI calcă Constituţiunea, impune
bei Ţiganilor (în franţuzeşte), şi b) Limba şi devenit in ţeara mea şi că la focul patriotis­ împroprietărirea cu ascuţişul baionetelor, zice
Sffiihall Kogălniceanu s’a născut în Iaşi, literatura românească de Un Moldovean (în mului german s’a aprins făclia patriotismului dl A. D. Xenopol; el păşeşte în contra ţării
la 6 Septemvrie 1817. El însuşi zice: „Tatăl nemţeşte). meu român.t legale însă-.?i spre a apăra ţeara reală spre
meu a fost Vornicul Ilie Kogălniceanu; maica El scria tot atât de bine şi franţuzeşte Cariera politică şi-a început-o Kogăl­ a realisa o dreptate mai mare, mai sfântă.»
mea Catinca, născută Stavilla, era coborîtoare şi nemţeşte, şi a apărat interesele şi dreptu­ niceanu în Divanul ad-hoc al Moldovei, 1857,
Kogălniceanu zice: »2 Maiu a fost o
dintr’o familie genoveză stabilită de secoli rile Ţărilor Române în ziarele străine: »La aceea »mare adunare», în care s’au aşternut
lovitură de stat, un act care în de afară re-
în vechea colonie genoveză, Cetatea-Albă Presse«, »L’Indâpendance Belge», »Natzional destinele viitoare ale României şi din punc­
statornicea România în toate drepturile sale
(Akerinan), de unde apoi s'a răspândit în Zeitung», etc. tul de vedere politic, şi din acel al reforme­
de naţiune liberă şi autonomă, şi înlăumru
toată Basarabia, unde şi astăzi sunt mulţi Cunoştinţele profunde istorice ale lui lor sociale şi economice. sfârîma oligarhia şi chema un milion de Ro­
proprietari purtând numele de Stavilla'1. Kogălniceanu să văd in Cuvântul introduc­ Kogălniceanu nu numai că a luat parte mâni la vieaţă politică şi la proprietatea e-
In 1832 îl găsim pe Kogălniceanu că tiv la cursul de istoria naţională, rostit în la toate actele mari, cari au adus statul ro­ mancipată de leg it urile cl .c i şi ale dreptu­
învaţă la institutul M'roslava, lângă Iaşi, diri­ 24 Noemvrie 1843, la Academia Mihăileană mân, dar’ putem zice, că a fost în fruntea rilor feudale».
jat de Lincourt, Chefneux şi Bagart. Kogăl­ din Iaşi. tuturor. Domnul Dnmtrie A. Sturdza, în prefaţa
niceanu luă premii din limba francesă. Pe In 1852 el scoase prima ediţiune din In 1863—65, chemat în capul minis­ Actelor relative ia 2 Maiu, 1864, z.ce: „Unul
urmă a studiat la Nancy, în Francia şi la Letop’setele Moldovei, un adevărat eveni­ terului de câtră Domnul Alexandru I. Cuza din oamenii cei mai însemnaţi ai epocei de
Berlin. ment în aceea epocă de critică, de jale şi (pentru alegerea căruia lucrase cu entusiasm) regenerare a fost Miliail Kogălniceanu. Na­
Pe la 1840 se întoarse în Iaşi şi scrise de mare cumpenă pentru poporul român, Kogălniceanu presintă Camerei număroase tural dotat cu un talent extraordinar şi cu
satira : „Ilusii perdute.11 când însă şi existenţa sa era în primejdie. In proiecte de leg;, cari transformă cu totul or- un spirit ager. El dispunea de o putere de
Activitatea literară, istorică şi ziaristică exil, Kogălniceanu mai scoase două volume gan'sarea ţării. Intre alrele: Ltgea pentru or- muncă şi de o activitate rare-ori întrunite
a lui Kogălniceanu e foarte întinsă. A pu­ din Letopiseţi. ganisarea comunei şi judeţului; secularisarea într’un echilibru mai perfect. In 1848 el aş­
blicat: 1.) Dacia Literară (împreună cu Cos- In privinţa educaţiunii şi culturii sale, averilor mănăstireşti; legea instrucţiunii pu­ terne programul politic al Moldovei. In 1857
tache Negruţi şi V. Alexandri); 2.) Alăuta să-l lăsăm pe însuşi Kogălniceanu să vor­ blice, cu obligativitatea şi gratuitatea învăţă­ cu inima învăpăiată de iubire de neam, cu o
românească; 3.) Foaia sătească a Moldovei; bească : mântului primar; legea pentru Curtea de cunoştinţă adâncă a istoriei şi a drepturilor-