Page 1 - Activitatea_1904_01_03
P. 1
Anul IV. Or ăst ie, 28 Ianuarie n. 1904. Nr. 3
ACTIVITATEA 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a sc adresa
redacţiei şi acelea nu să îna P entru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR Şt ŞEF -REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Nu avem nimic de obiecţionat la cul Romosului, deşi la cele patru ale Y Constituirea clubului
tot ce s’a scris în această foaie, de geri făcute în anii 1875—1876 au fost
/ ' oom itatens-
altcum bine răspândită, pe lângă ale însemnate capitale puse la disposiţia
gerea, ce se va face la Nădlac, însă unor hămisiţi după avere, pentru co- Ne causează o bucurie iniţiativă
«Poporul Român*, foaia săptămâ luată de D -nii Dr. Gavriil Suciu, Iosif
provocarea la alegatorii bogaţi de acolo rumperea unei maiorităţi de abea 120
nală din Budapesta, în nr. 2 dela 24 Morariu şi Dr. Aurel Vlad cu privire
şi ilusiunea la alegatorii săraci din alegători, căci cu aţâţa putea scoate
c. se ocupă la loc de frunte cu alege la constituirea clubului comitatens. Am
cercul Dobrei, dovedeşte o necunoaş pe candidaţii puşi la cele patru ale accentuat de atâtea ori lipsa solidarităţii
rea de deputat, ce le stă înainte ale
tere a stărilor faptice, de cari cu geri : Dr. Eles, Gr. Aponyi Albert, între cei chemaţi a conduce lupta în
gătorilor din acel cerc. deosebi ţăranii noştri mai cu dare de Miksits, Dr. Schwarz şi Zsigmondi. viaţa noastră municipală şi am persfa-
Cu date, ce abună-seamă le are la dat ţinuta unor oportunişti, cari erau
mână sufer în grad mai mare decât
mână, constată că maioritatea covîrşi- Din descrierea lucrurilor faptice va de vederi, că şi faţă de afacerile mu
cei mai săraci — în ale corupţiunii.
toare în acel cerc ar fi a Românilor şi ieşi clar, ca lumina zilei, că nu sărăci nicipali să se observe o ţinută pasivă,
Slovacilor, cari împreună ar putea să Am luat parte activă în a susţinea mea este aplicată la corupţie fără din pentru-că resultate şi aşa nu să pot
obţine.
iese învingători cu candidatul lor. pasivitatea în cercul electoral al Orăş- contră aşa numiţii bocotani, iubitori de i
Numita foaie şi apelează în mod tiei până la anul 1875 şi de atunci în arginţi, vampirii, cari şi pe alte căi Dacă facem o reprivire la luptele
vrednic la conducătorii acelui cerc şi noul cerc electoral al Romosului, până clajidestine şi-au agonisit averi din su săvârşite la anii 1877— 1881 în muni
îi conjură — aşa zicend — să lucreze la anul 1878, şi de atunci până acum doarea neamului şi consătenilor lor — cipiul Hunedorii; şi dacă ne aducem
aminte de discursurile academice a-le
de cu timp la reuşita unui adevărat eară în cercul contopit al Orăştiei. fără să fi prestat nici când şi nici unde
unui Iosif Hodoş, Sigismund Borlea,
representant naţionalist, rupend cu tre servicii adevărat naţionale şi spre bi
La zece alegeri ţinute în cicluri George Secula, Teodor Pop, Ioan Ra-
cutul ruşinos. — »Să ne trezim, să nele de obşte. — ţiu, Dr. Avram Tincu, Francisc Hossu
regulate în Orăştie, şi la 4 alegeri ţi
ne dăm cu toţii mâna, să învăţăm din Longin şi alţii; apoi trebue s6 recu
nute la Romos în anii 1875 şi 1876, Comparaţia între cercul de ale
păţăniile trecutului şi prin noi înşine noaştem că azi, din lipsa de solidaritate,
am avut tot de atâtea ori prilej a ne gere al Nădlacului şi cela al Dobrei
să căutăm a scutura răul ce ne apasă stăm aproape mai rău, ca pe acele
convinge, că chiar oamenii cu dare de nu a fost la loc, până când nădlacanii vremuri adevărat măreţe.
pe toţi d’ opotrivă. Să trimitem în sfa
mână, fruntaşii din Orăştie, Vinerea şi nu vor dovedi contrarul, ceea-ce din
tul ţării luptători cari să grăiască după încă unele comune, erau aceia, cari inimă am dori cu toţii. Era timpul suprem, ca barem
dorinţa sufletului tuturor Românilor«. acum membrii municipali să se consti
aveau s î mb r ă cu candidaţii sau cu Aflăm cu cale a comunica unele tuie în club, lăsând la o parte ori-ce
»Şi cum Nădlacului i-se dă pri
corteşii lor. La câte un matador din date topografice cu privire la cercul bănueli particulari, să lucre din răspu
lej să facă acest lucru mai iute de cât
Orăştie şi Vinerea erau depuse sumele electoral al Nădlacului, prin care voim teri pentru căuşele atât de arzătoare
altor cercuri, cuvânt frăţesc îndreptăm a-le majorităţii acestui comitat. Avem
însemnate pentru cumpărarea voturilor a dovedi, cu cât este mai favorabilă
cătră alegătorii de acolo, legându-le de nădejde, că prin o purcedere solidară
româneşti şi ear câte un matador de posiţia acelora, de cât ceea a Dobreni-
suflet să-şi facă datoria de Români l în viaţa municipală ne va găsi uniţi în
pe sate era pus la cale a cumpăra vo lor, cari sunt resfiraţi în 72 comune.
Să nu asculte de ademeniri, să nu se cugete şi simţiri, chiar şi în alte tre
turile consătenilor săi.
lase înfricaţi de nimeni, ci cu ochii De cercul Nădlacului să ţin abea buri, mai de însemnătate, în timpul de
faţă atât de greu şi plin de miasme
scăldaţi în lacrimi să salute în mijlo In decursul anului curent vom de 4 comune şi anume: Nădlac, cu 13631 bolnăvicioase.
cul lor desfăşurarea mândrului steag scrie aceste alegeri în un şir de articlii, suflete, Seitini, cu 11,616 suflete, Ce-
românesc «. căci ar fi pagubă a nu se memora nad-Palota, cu 5,943 suflete şi Kovegy Rugăm şi noi din inimă pe toţi
?>Pentru Dumnezeu, doară Nădlă- toate peripeţiile ce s’au perondat pe cu 755 suflete. membrii municipali a lua parte la
canii, dintre care unul ori doi este mai lângă alegerile din Orăştie şi Romos. conferenţa, ce să va ţinea Duminecă,
bogat de cât întreg cercul Dobrei, nu In firul acelorâ vom servi cu date, cari Voinţă tare, abnegaţiune şi încre j i Ianuarie st. n. la 4 ore după amiazi,
se vor lăsa mai slabi de cât fraţii sunt preţioase pentru o a doua ediţie dere împrumutată, apoi dorinţa »P. R.« în locuinţa d-lui Dr. Aurel Vlad în
dobreni /...« a „Cărţii de aur“ sau a Enciclopediei sigur se poate împlini. Fie! ca cercul Orăştie.
Şi tot cam în acest ton îmbărbă- cari nici aminte nu şi-au adus de reni- Nădlacului să reiese cu un al doilea Celea rele să se spele! Celea bune
tător încheie numita loaie bine simţitul tenţa adevărat pasivă, ce s’a desvoltat deputat naţional 1! să se adune!!
seu apel la adresa alegătorilor. de atâtea-ori şi cu atâta efect în cer
FOIŞOARA__ ţară, mai mult ca în ţara noastră, şi marele de siâcle, nu stau acasă de cât la masă şi însuşi modelul unei frumoase jaquete, plă
capital şi marea industrie şi chiar marea unele când dorm, încolo sunt toată ziua în tind-o cu 300 lei, în loc de 80 lei cel mult,
proprietate. vizită. Aci să întâlnesc mai multe, de regulă cât ar fi costat pentru ori-care alta mai pu
In lipsa unei culturi suficiente, trăim aceleaşi, şi pun ţara la cale. Când nu* fac ţin şireatâ. Când ce să vezi ? Şarlatanul de
VIAŢA PRIVATĂ cu toţii din ;mitsţe, copiind cu fidelitate concurenţă bărbaţilor la jocul de cărţi, apoi negustor, — că nu i-oiu zice mai binel —
unii greşelile altora. Nimeni nu să întreabă, discută de toate şi despre toţi — mai mult luase, pe semne, copie după model şi de odată
6. Cu toată lipsa culturală şi recenta de ce mijloace dispune, dar fie-care să uită de toţi de cât de toate — numai lucruri se pomeneşte cu mai multe ploeştence, având
formaţiune a claselor noastre sociale, este la ce face altul ca să facă şi el, asemenea. serioase şi cestiuni de gospodărie nu. Aci aceeaşi jaquetă. Atunci trăsnet şi pucioasă pe
mare deosebire între viaţa butghcză şi cea Tendinţa asta de a ne întrece în cheltueli şi află viitoarele căsătorii, divorţuri, naşteri, moi ţi, capul bietului negustor şi alta nu: ba că-i
ţărănească. Cum trăim noi orăşenii burghezi? în jucarea de roluri mari cu mijloace mici, scandaluri, rendez-vous-uri, în fine ce nu ţi dă haina înapoi, ba că-1 dă în judecată,
Deşi a făcut mult sânge rău, în anu de a face cea mai nebună concurenţă in lux trăsneşte prin cap, aceea poţi auzi la aceste fiind-că nu s’a ţinut de vorbă să nu mai
mite cercuri, apreciarea defavorabilă, a unui şi risipă celor mai bogaţi şi mai sus de cât congrese femeniste. vânză la nimeni din fasonul jaquetei dum
oare-care olandez Langewdd, asupra vieţii noi, a ajuns o adevărată plagă socială. Asemenea matroane romane, cât timp nea-ei.
noastre burgheze, eu cred, că ea cuprinde 7. De aceea nu arareori ni-se întâmplă dispun de ceva parale — câştigate şi acele, Cum a scăpat negustorul de furiile a-
mult adevăr. să vedem, cum nevasta cutărui cârciumar D-zeu ştie cum şi de cine — nu-şi comandă cestt i cucoane indignate, numai el ştie. Ceea-
Acest străin — deşi nu ne cunoaşte de caie abia ieri-alaltâieri şi-a lăpâdat şorţul haine de cât de la Viena şi Paris. Iar când ce ştiu însă şi eu este, că acest fapt, care-ţi
cât indirect dela distanţă — spune curat, de ucenic, să aibă un echipagiu cu mult mai scăpătează, neavând încotro, să mulţu dă dreptul să intri în balamuc, fără alte for
că în România nu există de cât două cate mai elegant de cât cel dintâiu mare proprie mesc şi cu Bucureştii, unde, < chiar după de malităţi, este absolut autentic.
gorii de oameni: funcţionari şi politiciani, tar. La casa acestui boer Tdnase vei găsi claraţia negustorilor respectivi de mode, cea Numele cucoanei fireşte nu importă,
ale căror roluri sociale sunt cele mai ren totdeauna doui servitoare, o guvernantă şi mai galantă, adecă mai risipitoare şi mai chiar dacă ar fi fată de măcelar.
tabile. Cei bogaţi nu folosesc nimic ţării, adesea chiar un fecior. Lr madame Tănase, fanfaronă clienUlă o au din provincie şi îu Şi aceste cucoane, cari cu toată necul-
cheltuindu-şi averea în străinătate : iarna la acasă stă toată ziulica in faţa oglinzii, ad- deosebi din Ploeşti. Dar adesea li se întâmplă tura lor, nu cred în nimic de cât în risipă
Nizza şi Montecarlo, vara la celelalte staţi mirându-şi inutra-i simandicoasă, iar afară bieţilor negustori bucureţteni şi câte-o c.u- şi în aventuri amoroase, frecuentează totuşi
uni balneare străine. La aceste juste obser nu să mai dă jos din trăsură, sfidând lumea dată boroboaţă cu galantele lor clientele din foarte regulat biserica. Dar, ce credeţi, ca să
vaţii mai pot adăoga, ceea-ce de altfel ştiţi cu nobleţă şi coafura dumnea-ei. Şi să nu cetatea republicii, cari nu prea ştiu de glumă. asculte frumoasele învăţături ale lui Christ ?
cu toţii, că prodigalitatea şi luxul Românilor, credeţi, că exemplarul acestei cucoane Cfu Aşa — îmi povesteşte un negustor — că Ferit'a sfântul Nepamuc I
pe la staţiunile balneare străine, au ajuns riţe este izolat. O nu. Fericirea (I) ei este anii trecuţi una din concetăfenele noastre Aci, când nu-şi dau rendez-vous-uri, să
proverbiale. Pretutindenea şi-au creat cea in curând invidiată şi procedura-i imitată şi vii — şi care ploeşteancă nu este vie? vrând întâlnesc, ca să-şi admire toaletele şi să-şi
mai tristă reputaţie de risipă şi pretinsă ga- perfect copiată de o lume întreagă de cu să taie pofta celorlalte de a-o concura în dea, cu o cale, în faţa lumii, şi aerul de cu
lantomie, deşt nu lipseşte poate nici într’o coane de aceeaşi specei. Aceste cucoane fio îmbrăcăminte, s'a hotărât şireata să cumperi cernicie, crezând poate că D-zeu este căr-
