Page 1 - Activitatea_1904_10_41
P. 1

Anul  IV.                                                 O răştie,  20  Octomvrie  n.  1904.                                                            Nr.  41
                                                                                                                                                        -5»


                                                                                                                                                           ABONAMENT:
            INSERŢIUNI:
                                                                                                                                                      Pe  an  6 cor.  pe  J/2  an  3 cor.
      so  plătesc  cu  preţuri  foarte
                redus'c.
                                                                                                                                                      Pentru  plugari—ţărani  pe. an
                                                                                                                                                             4  coroane.
      Manuscriptele simt a seariresâ
      redacţiei  şi  acelea  nu  se  îna­                                                                                                             Pentru   România  şi  străinătate:
                poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                       Un  număr  costă  12  bani
      Epistole nefrancate  nu se primesc.


          BOITOR,  PROPR1IÎTAR  ŞI  ŞEF-R ED A C TO R :                                                                                             REDACTOR  RESPO N SA BIL :
                                                                       A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
            D r .  A u r e l  M untean                                                                                                           L a u r i a n  B e r c i a n


                                                 Afară  de  toate  aceste  calamităţi,  răs-   c)  pentru  examinarea  raportului  bi­ tive  la  adâncime.  —   La  Terenuri  însă
                                                 vrâtirile  din  Rusia,  ce  se  ivesc  în  mod   bliotecarului.                       cari  merg  schimbând  spre  rău  în  adân­
                                                 mai  des  ca  până  acum,  dau  de  cugetat   d)  pentru  incassarea  taxelor  şi  în­ cime,  aceasta  este  desavantagios  de
                                                                                                  scrierea  de  membrii  noi.          oare-ce  suprafaţa  nutritivă  a  pământu­
                                                 Ţarului  şi  guvernului  seu,  acârora  ur­
            Cerbicia  şi  îngâmfarea  rusească  să                                                                                     lui  se  bagă  prea  afund,  aşa  că  viţele
                                                 mare  nu  poate  fi  alta,  decât  introdu­     6,  Prelegere  practică  ţinută din  par­  merg  foarte  slab  în  primii  ani.
       răsplăteşte  tot  mai  amar.  Se  scria  prin                                        tea  învăţătorului  local  George  Şandor.
                                                 cerea  constituţionalismului  în  locul  mo
       foi,  că  armata  rusească  se  retrage  în­                                              7.  Disertaţiuni.                          La  desfundare  trebue  observat,  ca
                                                 dului  de  guvernare  absolutistică.                                                  toţi  vermii  (vermii  albi  şi  groşi  şi  coro-
       tre  Mukden  şi  Charbin  cu  scop  de  a
                                                       Şi  de  astă-dată  le-a  suris  norocul           Prânz  comun.                 pişniţe)  se  fie  strânşi,  de  oare-ce  aceştia
       pansa  până  cătră  primăvară,  reculegân
                                                 Japonezilor,  cari  din  defensivă  au  tre­     Ş'fdinţa  II.  la  orele  j   p.  m.  rămânând  în  pământ  pot  distruge  com­
       du-şi  puterile  sdruncinate  în  restimp  de                                                                                   plect  viţele  în  primii  ani.  Nu  trebue
                                                  cut  la  ofensivă  şi  mereu  alungă  colosul
       8  luni,  cât  a  ţinut  deja  răsboiul.  După                                            1.  Rapoartele  comisiunilor  exmise   întârziat,  cu  nici  un  preţ  strîngerea
                                                  rusesc  spre  rîul  Hunho,  unde  se  aş­ în  şedinţa  primă.
       cum  se  vede  însă,  din  cele  petrecute                                                                                      acestor  vermi,  plâtindu-se  premii  spe­
                                                  teaptă  o  catastrofă  a  armatei  ruseşti,    2  Critica  prelegerei  practice.
       în  săptămâna  trecută,  generalul  Kuro-                                                                                       ciale  pentru  adunarea  lor.
                                                  dacă  cutn-va  nu-i  va  succede  lui  Kuro-   3.  Fixarea  locului  proximei  adu­
       patkin  a  voit  se  treacă  în  ofensivă,  ata                                                                                      De  sunt  prin  vie  părţi  umede  cari
                                                  patkin  o  retragere  norocoasă.          nări  generale,                            ţin  apă,  ele  trebue  drenate  prin  punere
       când  din  toate  părţile  pe  Japonezi.  Opt
                                                       Răsboiul  Ruso-Japonez  va  avea  la      4.  Alegerea  notarului  I.  şi  a  unui  la  adâncimi  de  ţevi  sau  olane  de pământ,
       zile  întregi  a  decurs  răsboirea  în  mod
                                                  tot  caşul  mare  ingerinţă  asupra  politicei   membru  în  comitet.                sau  făcându-se  şanţuri  de  scurgere,  de
       înverşunat  în  jurul  minelor  Ianta,  fără                                                                                    oarc-ce  umezeala  este  foarte  desavan-
                                                  europene,  urmările  şi  consecinţele  le      5.  Eventuale  propuneri  insinuate
       de  a  se  sfîrşi  lupta.  După  telegramele                                         la  presidiu  cu  8  zile  înaintea  adunării   tagioasă  viţelor.
                                                  vom  practisa  în  cel  mai  ap; opiat  viitor.
       sosite  Ruşii  au  perdut  la  60.000  sol­                                          generale.
                                                       Fie,  ca  cerbicia  şi  îngâmfarea  răs­                                        UJ  La  ce  distanţă  trebue  se  se
       daţi,  ear’  după  altele  100 000.  Aşa  o                                                6.  Disposiţiuni  pentru  verificarea
                                                  plătită  în  extremul  orient  să  servească                                                        plan teze ?
       luptă,  cu  atâtea  perderi,  sângeroase,  în­                                        procesului  verbal.
                                                  şi  pe  alocurea  de  pildă  vie!                                                         Distanţa  necesară  plantarei  trebue
       fricoşată,  desperată  şi  teribilă  nici  chiar                                           7.  închiderea  adunării  generale.
                                                                                                                                       să  fie  la  1  m.  20  cm.  în  pătrat  o  dis­
        istoria răsboaielor nu  cunoaşte asemenea.                                           Din  şedinţa  comitetului  central  ţinută   tanţă  mai  mare  nu  este  de  cât  o  risipă
        Perderile  de  ambele  părţi  sunt  nemai             Convocare.                            la  20  Septemvrie  1904.          de  teren.
        pomenite,  chiar  şi  învingătorii  Japonezi,                                         Dr.  Iacob  Radu  m. P.,   Traian  Lnpea  m. p.,  Numai  pe  terenuri  şese  de  tot,  şi
        cari  din  apărare  au  trecut  în  atacarea   In  sensul  §-lui  25  al   statutelor   vicar  for.  preşedinte   notar  interimat  foarte  nutritive,  se  poate  pune  la  1  m.
                                                  «Reuniunii  învăţătorilor  români  gr.-cat.                                          50  cm.  La  depărtări  prea  mari  trebue
        şi  alungarea  Ruşilor,  plâng  asupra  ca­                                               Observare.  Pentru  încuarbrere  şi  pentru
                                                  din  ţinutul  Haţegului«  se  convoacă     masa  comună,  domnii  participanţi  să  se  in-  lăsate  şi  coardele  mai  lungi,  ceea  ce  e
        davrelor,  ce  zac  ca  snopii  după  un  se­
                                                           adunarea  generală                sinue  la  On.  domn  Atanasie  Bologa,  paroch  un  mare  desavantagiu  pentru  viţa altoită,
        ceriş  îmbelşugat.  —  Este  atât  de  mare                                          gr.-cat.  în  Lupeni  cel  puţin  cu  5 zile  înaintea
                                                  a  Reuniunei  la  Lupeni  pe  ziua  de  27                                           cât  şi  pentru  producţiunea  vinului  de
        deprimarea  Ruşilor  pe  câmpul  de  res-                                            adunării  generale.                       calitate.
                                                  Octomvjie  st.  n.  a.  c.  cu  următoarea
        boiu  şi  a  celor  de-acasă,  încât  strigările                                                                                     Alegerea  distanţei  se  face  după
                                                            O R D I N E   D E   ZI:
        şi  vaetările  nu  se  pot  descrie.  —   Mila                                            Instrucţiuni  preliminare            cum  se  presintă  posiţiunea  şi  calitatea
                                                                  Şedinţa  I.
        şi  durerea  a  cuprins  pe  toţi  de-opo                                              pentru  plantarea  şi  îngrijirea  viilor  noi.  terenului.
                                                        1.  Sf.  Liturgie  cu  invocarea  Sft.                                               In  pământuri  mai  slabe  şi  deluroase
        trivă,  atât  la  Tokio  cât  şi  la  Petersburg.
                                                  Spirit  la  8  ore  a.  m,                                                           via  se  pune  la  distanţe  mai  mici,  pe
        începutul  acestui  răsboi,  unic  în  felul                                                       (Urmare  şi  fine)
                                                        2.  Deschiderea  adunării  generale                                            şesuri  şi  în  pământuri  grase  pe  distanţe
        seu,  a  fost  cu  uşurinţă  pus  la  cale,  ur­  prin  president.                   4 ]  Cum trebue preparat terenul           mai  mari.
        mările  sunt  însă  cu  atât  mai  sfăşiitoare                                                    de  plantat?                       La  un  pogon  (>/2  hectar),  va  ne­
                                                        3  Constatarea  membrilor  presenţi.
        şi  mai  simţite  şi  de  o  parte  şi  de  alta.                                         De  voiţi  ca  deja  în  anul  al  treilea   cesita  punându-se:
                                                        4.  Raportul  comitetului  central.
        —   Adunate  la  un  loc  perderile:  în  sol­                                       viile D-v. să aibă deja  o  mică  producţiune   La  distanţe  între  rîud.  de  120  cm. în pătrat vor întră 3480 b
                                                        5.  Alegerea  comisiunilor:
        daţi  ruşi,  cari  se  urcă  la  200.000  su­                                        şi  în  al  patrulea  an  rod  complect,  de  »     »   »  »125  »    »  »  » 3200»
                                                     a)  pentru  examinarea  raportului  co­  voiţi  ca  viile  D-v.  să  fie  resistente,  tre­  »  »  »  »       »   »
        flete,  afară  de  alt  material  scump,  mu­                                                                                                   » 130  »         » 2960»
                                                        mitetului  central.                  bue  ca  terenul  să  fie  desfundat  de-arîn-   »  »  »  »  »135   »  »  »
        niţie,  victualii,  arme  şi  costişitoarele  va­                                                                                                                « 2750»
                                                     b)  pentru  censurarea  raţiunilor  pe  a.  dul  cel  puţin  60  cm.  (de  regulă  60— 90  »  »  »  »  « 1 4 0 »  »  »  « 2555»
        poare  de  răsboi,  sunt  tot  atâtea  urmări,   1903  şi  a  proiectului  de  budget  cm.)  —  O  desfundare  mai  adâncă  poate   »  »  »  »  «145  »    »   »  « 2380»
        cari  taie  afund  în  finanţele  Rusiei.  —    pe  1905.                            fi  avantagioasă  numai  în  terenuri  nutri­  »  »  »  »  » 1 5 0 »  »   »  « 2222»


                FOIŞOARA                          alţii,  căci  depărtarea  lor,  spunea  nea  Sofronie,  dina  casei.  Ce  să zic?  Am  muncit, dar’ mulţu-  cel  mai  rău  aştept  şi  dela  acelea  800  lei.  Pe
                                                  se  regulează  după  desvoltarea  ramurilor.  In­ ţnmesc  lui  Dumnezeu,  că  de  opt  ani  sărăcia  lângă  toate  acestea  duc  o  viaţă  mulţumită.
                                                  tre  caişi,  pensiei  si  gutui,  fiind  că  nu  cresc  am  scos'o  pe  fereastră.  Vezi  pomişorii  ăştia?  Până  acum  am  avut  să  îndestulez  o  casă  cu
        Sofronie Ghimpeami, iubitorul de poii.     mari,  ajunge  depâttarea  de  patru  metrii,  în­ m’au  plătit  de  datorie,  m’au  făcut  cu vite, că  opt  copii  dintre  cari  trei  fete,  pe  cari  le-am
                                                  tre  zarzări,  vişini  şi  pruni,  şease  metri,  între  nu’mi  venea  să  trăesc  ca  un  calic,  fără  cap  şi  măritat.  Precum  vezi  am  înlăturat  greutăţi
             In  satul  Ghimpaţi,  dintr’un  judeţ  de  meri,  cireşi  şi  peri,  8 — 10  metri,  ear’  între  de viti.şoară  la  casa  mea,  mi-au îndestulat  casa  dar’  fără  multă  stâmtorare,  căci  când  mun­
        munte,  locuia  Sofronie,  un  sătean  harnic  şi  nuci,  12  metri.                 şi  astăzi  am  şi  vre-o  două  părăluţă  tn  păs­ ceşti,  nici  norocul  nu te ocoleşte.  Apoi munca
        cinstit.  împrejurul  casei  lui,  totul  eia  în  rîn-   Nea  Sofronie,  mi-a  povestit,  că  multă  trare,  pentru  vremuri  grele.  pe  lângă  pomi  m’a  ţinut  totdeauna  sănătos
        dueală;  dar’  mai  ales  grădina  cu  pomi  îţi  lume  îi  cercetează  grădina.  Spunea  că  învă­  —  Frumos  lucru  nea  Sofronie,  dar'  de şi  în  voie  bună.  Eu  apropiu  60  ani  şi  mă
        mulţumea  sufletul.                        ţătorul  satului  vine  cu  şcolarii  de  mai  multe  unde  au  putut  eşl  atâţea  bani?  vezi  cum  cat.  Baba  pare  că tot  întinereşte  şi
             Ea  se  întindea  de  lângă casă  spre  apus,  ori  pe  an,  ear’  singur,  nu-!  trece  săptămână,   —  Să  vezi  de  unde.  Cam  de  pe la  Iu­ copiâ  ’mi  sunt  ca  braziiI
        până  în  mai  ridicat.  Rlndurile  rari  şi  drepte  în  care  să  nu  vie,  că  dânsul  are  drag  mare  nie  înainte  eu  stau  tot  cu  punga  gata  să  iau.   («Albina*).   _ _________   i .   P a u l.
        porneau  de  lângă  casă  până  în  malul  rîului.  de  pomi  şi  îi  e  ciudă  că  n’are  şcoala  o  gră­ încep  cu  fragile, cu  căpşunile,  apoi  cu  cireşele
        In  rîndul  întâiu  despre  mează-zi  erau  pomi-  dină  pe  care  s’o  muncească  şi  s’o  împomeze  pe  csri  le  trimet  coşuri  la  Piteşti  şi  la  Bucu­  B O I   O  C  M   I . . .
        şorii,  cărora  le  mai  zicem  şi  arbuşti  ca:  viţa  cu  elevii  săi.  «Dumnezeu  săi  ţie  e  om  deş­ reşti.  Din  aceastea  am  de  toate  neamurile,  şi
                                                                                                                                                Doi  ochi  iubesc  în  viaţă,
        de  vie,  coacâzii,  smeurii  şi  murii.  In  al  doilea  tept  şi  cinstit,  câte  m’a  pus  la  cale  toate  au  precupeţii  îmi  trimet  vorbă  acasă  de care  fel
                                                                                                                                                Ce  lucesc  ca  dou?  stele,
        rînd  spre  mează-noapte  de cel  din  tâiu,  erau  eşit  bine,  că  de  bătrân,  bătrân  sunt  dar’  tot  şi  câte  coşuri  să  pornesc  ia gară.  După cireşii   Străbătând prin  ori  ce  ceaţă
        caişii,  zarzării,  per sicii,  şi gutuii.  In  alte  multe  mai  multe  ştiu  âi  de  cunosc  adâncurile  căr­  vine   rândul  vişinilor,   zarzărilor,  caiselor,   Sunt  ochii  itibitei  mele.
        rînduri  cari  veneau  mai  spre  mează-noapte  ţii*. Văzend  că nea Sofronie  are gust  de vorbă,   smeurii,  murilor,  coacăzilor,  persicilor,  prune­  Ii  iubeţel  m ai  sus  de  toate,
        de  acestea,  erau:  vişinii,  prunii,  merii,  cireşii,  l’am  întrebat  ce  lucruri  mari  l-a  povăţuit  d-1  lor,  perilor  şi  merilor văratici.  Aşa  o  duc până   Căci  sunt  ca  cerul  senin,
        perii  şi  apoi  nucii.  De  priviai  grădina,  din­ invăţător,  de-1  preţueşte  aşa  piuit?  Dînsul  îmi   în  Noemvrie  când  sfârşesc  cu  merele  şi  pe-   Ii  iubesc  până  la  moarte
                                                                                                                                                Când  nesimţitor  devin.
        spre  miază zi,  vârful  pomilor  arătau  nişte  povtsiî:                            rile  ernatice,  gutuiile  şi  nucile.  Dela  jupan
        trepte,  cari  se  ridicau  una  lângă  alta  până  la   —  Acum  16 ani, m’am jeluit  învăţătorului  Kârstea,  precupeţii!  de  lână  hală,  am  luat   Ii  iubesc!  şi  îi  ador
                                                                                                                                                Ca  un  amor  viu  omenesc,
        vîrful  nucilor,  cari  ne  dau  treapta  cea  mai  nostru că am rămas dator d-lui Arghir, cu 12 poli.  toamna  trecută  18  napoleoni,  numai  pe  me­
                                                                                                                                                Şi  numui  în  razele  lor
        înaltă.  întrebând  pe  nea  Sofroine  de  ce  a  să­ Gheţeanu, aşa chema pe învăţător, in’a  povăţuit  rele  creţeşti,  22 de poli  pe  perele  de  toamnă
                                                                                                                                                Pot  st  aflu  ce  doresc.  —■
        dit  pomii  în  acest  chip  dînsul  mi-a  răspuns:  să  vând  boii  şi  din  alte  vite  şi  să  plătesc  da­ şi  ernatice  şi  10  poli  pe  gutui  şi  nuci.  Peste
                                                                                                                                                li  iubesc  cu  cel  m ai  marc
        «Pentru  ca  pomii  cei  mari,  să  nu  vatăme  cu  toria,  şi pe  viitor  să-mi  muncesc  bine  pămân­ tot  50  de  poli.  Apoi  am  pus  la  pătul  2.500
        umbra  lor  pe  cei  mici.                 tul  meu.  L’am  ascultat,  dar’  îmi  venia  greu  kilograme  de  pere  şi  tot  atâtea  kilograme   Amor  şi  simţ  bărbătesc,
                                                                                                                                                Şi p ă d   la  u/tima-mi  suflare
             Rîndurile  erau  într’ad-văr  drepte  dar’  fără  boişori  şi  vaca  cu  lapte  în  bătătură!  Tot  de  mere,  pe  cari  le  scot  în  vînzare,  la  păre-   Voi  zice  că :  îi  iubesc!
        pomii  nu  erau  deopotrivă  depăitaţi  unii  de după  povaţa  dînsului  am  împomat  toată  gră­ simi,  când  le  vând  cu  preţ  bun.  In  timpul  loniţâ  din  Vraniu.
   1   2   3   4