Page 1 - Activitatea_1905_01_52
P. 1
Anul IV. O răştie, 5 Ianuarie n. 1905, Nr. 52
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri fortrt.- Pe an 6 cor. pe 1/i an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sur,1, a se.idresa
redacţiei şi acel- a nu se îna
P en tru R om ân ia şi străin ătate.
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTuR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Convocare. gramul şi am avut prea multe prilejuri Stimate......................... 8 ani. Sau Vâ genează datul naşterei
de a-ne apera de atacurile, ce ne ve
încheind opt ani de luptă grea,1) ilegale.
neau cu droaia atât de aici, cât chiar ne simţim datori a-ţi mulţumi pentru 8) Luptă pentru căpătuială. înţe
şi de peste Carpaţi. ajutorul ce ne ai oferit ca susţiitor al legeţi doar’: Rusu, Bocu, «istoriograful*
ziarului nostru «Tribuna.«2)
Am ripostat tot de atâtea ori cu
Subscrişii convocăm pe de Laczi şi ceilalţi de aceasta specie voesc
argumente trase din viaţa de toate zi In pragul unui an nou de luptă,3) a întră în parlamentul ţării!
şi mai ales la începutul unei ere noui
legaţii români ai cercurilor elec lele. Am stîrnit dorinţa de activitate
ce se desinează4) deja de pe acum în 4) «unei ere noui, ce se desinează «
pe terenul politic Ia mulţi de ai noştri,
torale la urma evenimentelor ce se petrec, o — sărmană limbă românească 1
cari până atunci nu îndrăsneau nici să luptă şi mai grea ne aşteaptă. Ca sâ
pomenească despre schimbarea ţinutei putem ţine piept la toate, solicităm şi 5) Asta-i lucru de căpetenie: să
noastre de până aici. Rend pe rând se pentru viitor sprijinul D Voastră, rugân- continuaţi cu plata şi noi vom conti
desmeteciră şi unele foi de aici şi din du-vâ nu numai se continuaţi cu plata 6) nua cu consumul, căci stomachul ne
pe ziua de 10 Ianuarie n. România, urmându-ne ţinuta noastră re- abonamentului, dar’ să faceţi propa cere şi românul flămând nici înjura nu
gandă în cercuri cât mai largi pentru
poate.
solută, clară şi bărbătească.
ca şi alţii să abonese «Tribuna,« pre-
1900 la orele 10 înainte de Acum, după-ce chiar şi cei che eum să sprijinească şi tipografia noastră, 6) Şi îndeosebi redactorul de acum
maţi încă se mişcă pentru inaugurarea onorându-o cu eventuale comande. Exe Sev. Bocu e mare meşter între esecu-
amiazi în oraşul SibiiU în
vădită şi pe faţă a unei ere nouă, pro cutăm îndeosebi lucrări de bancă,8) pen tarea lucrărilor de bancă, cum sunt
sala cea mare dela hotelul fesată de noi în răstimp de patru ani, tru care suntem asortaţi deplin. cambiile. Pentru aceste desterităţi a
>>Imperatul Romanilor.« şi acum, după-ce chiar aici s’a înfiinţat Programul activităţii noastre cre fost delăturat dela «Lipovana* şi tot
o foaie cu numele «Liber ta tea,« care dem că nu mai trebue schiţat.7) Tre pentru lucrări de alt soiu stă şi acum
O R D IN EA D E ZI: pe faţă propagă mai departe şi inten cutul nostru,8) plin de lupte grele şi sub casă judecătorească.
siv vederile noastre, în ce priveşte ţi de jertfe, este o chezăşie că şi în vii 7) Aşa credeţi? Să ne iertaţi, dar’
tor toate puterile le vom închina sfin
1. Luarea unei resoluţiuni asupra nuta politică: am aflat ca cale a sista toţi oamenii cinstiţi altcum credl Sun
tei cause9) şi marilor interese naţio
situaţiei politice. e d a r e a foii n o a s t r e cu acest nale. Preocuparea de căpetenie are să teţi datori nu numai cu «schiţarea pro
2. Alegerea comitetului electoral număr, poftim tuturor, cetitorilor, co ne. fie 10) gruparea la un loc a tuturor gramului^ ci cu mărturisirea aceluia.
executiv. laboratorilor şi amicilor noştri sărbători forţelor naţionale, ca prin iuptă soli In nr. 1 din «Tribuna |Poporului« un
3. Propuneri. fericite! dară, prin discuţiuni obiective şi peste grup de bărbaţi, până astăzi necunos
Alegătorilor Români de pretut.in- tot: printr’o atitudine dreamnă şi băr cuţi —-au promis mărturisirea progra
Cluj, 29 Decemvrie 1904. bătească se încălzim sufletele ear’ ad
denea le aducem aminte iubirea de mului. Până astăzi însă n’a urmat! Nu
versarilor politici se impunem.
neam! Nu este.cu a d e v ă r a t lucru cumva înjosirea bisericei noastre şi apo-
€te<?rge 4$ m- p- In acest inţeles Vă solicităm spri
mai fericit în lume şi mai f ol o jinul şi teozarea nulităţilor şi a tuturor imbe
Or. Y a s iU m- p- sitor în vi aţ a a c e a s t a, d e c â t cililor v’a fost programul? Pentru-că
uni rea şi d r a g o s t e a î n t r e f r a ţ i ! semnăm cu frăţească dragoste alta n’aţi lucrat de 8 ani încoace! De
Sever Bocu,u) ce Vă ruşinaţi a Vă mărturisi progra
0rioraţi cetitori! mul? Să-l auzim 1
Câte-va observări 4) Grea luptă a purtat Augustini,
Când înainte de asta cu 4 ani am Trif, Măglaş şi Voniga dintre cari pri 8) e plin de isprăvuri pentru cari
apărut pe arena publică, cu foaia noa la o — vânătoare. mul s’a sinucis, ear’ ceilalţi au suferit o singură răsplată meritaţi: puşcăria I
stră »Activitatea«, am avut în vedere temniţă pe lângă alte neajunsuri. Bocu 9) Dacă şi causa pentru care Rusu
starea deplorabilă politică, ce adormise Dela un prietin, un »amic,« — al şi Rusu Şirianu ce luptă a purtat? Au şi Bocu luptă încă e «sfântă* atunci
aproape opt ani, fără a mai da oare foaei noastre primim următorul apel ce- încassat abonamentele şi le-au cheltuit va trebui, ca şi pe Mangra să-l ridicăm
care semne de viaţă. rendu-ne sfatul. pentru ale lor desfătări. între »sfinţi«.
însuşi numirea ei, de care nu ne-am Dăm apelul întreg comentându-1 2) Cum aşa? Noi ştiam, că bustar- 10) încassarta şi consumarea abo
sfiit, ca mulţi alţi fricoşi, au indicat pro sub linie. dul »Tribuna« e numai de 2 şi nu de namentelor, tămâierea reciprocă şi ca-
din destul, că vede regimentul nostru, pe care In 11 August regimentul în urma ace
F O I Ş O A R A siT^rniritiri din anul 1866 el ca fi ceialalţi vie ne zi ’l credeau de nimi stui ordin cu un tren special îşi luă drumul
de I o a n M i h a i u, proprietar în Orăştie cit în bttălia dela Koniggraetz. ins2 la faima spre Gorz. înainte de plecare pretinzânduse
aceasta mai dăduse un caporal cu 20 de fe consemnare despre starea numerică a I. Ba
l^eli gia Străbună. (Urmare şi fine) (13)
ciori, ce sau fost rupt de cătră regiment si talion, am fost recercat a subscrie o declara
Prin grele vremuri de restrişti Pe la începutul lui August părăsind Po- alipinduse de trupele ce’si făceau retirata pe ţie despre suma speselor de transport până
Strămoşii străbătură, jonul şi indicândunisă staţiile de popas, ne ste Brun, ajunsese p/in folosirea drumului de Ia Gbrz, cari să urcau la 5200 floreni.
Răsboaie vecîaic au purtat luarăm drumul spre Viena, unde şi ajunsărăm fer cel puţin cu j srptimăni ’naintea noastră Tocma la 12 ore noaptea ajunsărăm în
Cu toate din natură. în 9 August. Vienezii aflând de sositea noa la Viena. Cilii, (Stiria) fiindcă trecuse o jumătate de
stră eşiră cu miile spre întâmpinare, formând Pe lângă toate desastrele noastre Vie- oră de când stăm locului şi văzând pe şeful
Ades vrăjmaşii e-au lipsit
de ambe părţile a stradelor un spalir, prin nezi ne distinseră cu o ospătai tate deosebită meu că-’şi perdusă răbdarea, mă dădui jos
De pace de avere
care numai cu greu puteai străbate, fiind re punându-ne chiar şi elegantele lor locuinţ • la din cupeu şi percurgând şirul cel lung de
Şi de copii şi de părinţi,
gimentul ’naintea răsboiului în garnisoană dispos ţie. Dar’ numai 3 zile ne puturăm bu vagoane întraiu în biroul şefului de gară şi
De ori ce mângăre.
acolo avea multe cunoştinţe pr’intră popula- cura de ospitalitatea aceasta I In 10 Angu-t aflaiu, că a sosit un ordin de sistare a mar
Un lucru noma le-a rămas ţiunea vieneză, şi aşa mulţi 'veniseră înpinşi fiind însărcinat din partea comandantului no şului. D'aici să putea dtduce, că în cele din
Izbândelor cunună — de dorinţa de a revedea pe cunoscuţii cei stru de regiment a mă presenta în cancela urmă şi cu Italia au succes elementurile pen
Făclie-aprinsă, scump odor: avea între oficeri şi suboficerii regimentului, ria corpului II de armată, acolo ni să dictă tru încheerea armistiţiului. In curând ni să
Seligia Străbună. ' t ară . partea cea mai mare de curiositate în urinătoriul ordin: *Ai II corp de armată este comunică şi din pattea regimentului acest
născută Vieneziior. Piimirei noastre — deşi destinat pentru întregirea armatei de sud; ordin cu adaosul, că este inte'zis a părăsi
Cu dînsa ’nvins-au în restrişti:
altmintrea destul de cordială — îi lipsea brigada Safran respective regimentul nostiu trenai 'nainie de 4 ore dimineaţa. In restim-
Ca înger păzitor
aceea erupţiune de entusiasm, ce să mani are să pornească mâne cu drumul de fer la pul acesta făcurăm cu ajutoriul hartelor noa-
Ea fost-a cârmă şi cârmaciu
festă la asemenea ocasiuni; fireşte ne ren- Gă z*. stie planul pentru dislocarea batalionului şi
In lupte tuturor; toarceam ca o trupă învinsă şi împrejurarea
Vestea dspre acest ordm era cu atât la 4 ore dimineaţa plecarăm din Cilii pe va
Printr’însa fost-au ei ce-su fost aceasta nu era acomodată a stîrni un senti mai surprinzătoare, cu cât nime nu şi-o pu lea Sânului d n Stiria, unde să r flau satele
Iu pace şi răsboiu; ment de însufleţire deosebită. tea esplica. Pacea cu Prusia era aproape de ce ne er?,u designate pentiu cuartire.
Prin ea Români au fost tot ei. Din marea mu'ţime fuseiu fără de ve încheesea ş chiar presupunerea că Italia — Configuraţiunea terenulu1, ca şi satele
Prin ea vom fi şi noi. ste agrăit cu un »bine ai venit*; era regre bătută şi pe apă şi pe uscat — va mai fi în însăşi locuite aproape numai de Sloveni;
Th, D. Speranţia. tatul Dr. Ştefan Păcurari;/. — pe atunci stu stare a continua ostilităţile, era lipsă de ori-ce aveau multă asămânare cu valea Haţegului
— * = » — dent la universitate — care nu se putea mira basă, din Ardeal cu singura excepţie, că valea Sa-
