Page 25 - 1933-12

/24 B O A B E D E G R Â U

Clasarea monetelor dace este făcută, pe cât a XVII-lea (Mihnea-Vodă Radul, Dabija-Vodă); în
fost posibil, după triburi şi ea dă o idee precisă sfârşit emisiunile modeme româneşti, începând
atât despre evoluţia monetăriei la poporul dac, cât dela încercările lui Cuza-Vodă şi până astăzi.
şi despre aita gravurii la cei mai vechi strămoşi ai Pentru monetăria românească veche este necesar
noştri. să fie reprezentate nu numai toate tipurile, dar şi
5. Monete romane. In această grupă intră de o cât mai multe variante şi în acelaş timp tezaure
parte monetele republicane, care s'au găsit în sau părţi de tezaure. Din aceste puncte de vedere
mare număr in Dacia, de altă parte monetele im­ Cabinetul Numismatic era foarte bine aprovizionat
periale, care de asemenea au circulat aici cel puţin înainte de a-şi trimite colecţiile în Rusia. Astăzi
dela Domiţian şi până la sfârşitul imperiului roman. numărul monetelor vechi româneşti este mult mai
Dintre monetele republicane, acelea care au cir­ redus, iar dintre tezaure nu sunt reprezentate decât
culat la noi sunt dinarii de argint; bronzurile re­ puţine. In schimb monetele modeme româneşti le
publicane intră în această categorie numai inciden­ posedă în toate emisiunile.
tal, ca modele ale monetăriei republicane. Mone­ Se înţelege că în clasa monetelor româneşti
tele imperiale (aurei, intră şi bancnotele ce
dinari, sesterţi, aşi şi s’au emis la noi, înce­
diviziunile lor) pre­ pând cu biletele ipo­
zintă importanţă în pri­ tecare (1877) şi până
mul rând pentru nu­ astăzi.
mărul mare al pieselor De asemenea, diferi­
care au circulat în Da­ tele încercări şi probe
cia până la sfârşitul monetare din cursul
veacului al IV-lea d. timpului, cum şi mo­
Cr., apoi pentru ico­ netele obsidionale, me­
nografia împăraţilor şi, talice şi de hârtie.
in sfârşit, pentru sce­ III. Monete străine
nele şi alegoriile refe­ care au circulat în Ro­
ritoare la luptele Daci­ mânia. Categoria acea­
lor cu R o m a n i i , la sta cuprinde toate mo­
cucerirea Daciei şi la netele străine, metalice
situaţia ei ca provincie şi de hârtie, care au
romană. circulat în evul mediu
In această categorie şi în timpurile moderne
mai intră şi seria mo­ în ţările ce constitue
netelor speciale a 1 e România actuală.
provinciei Dacia, bă­ Ele sunt reprezen­
tute in monetâria pro­ tate mai întâiu prin
vinciei în timpul lui Fi- monetele regilor un­
lip Arabul şi al câtorva guri din dinastia ar-
urmaşi ai săi, cum şi padiană, d i n a r i i de
monetele contomiate Buli de aur dela Petru Cercel, Demnul Ţârii Româneşti (1583—1585) Friesach şi dinarii ba­
care se referă la împă­ nali sloveni, care toate
raţii romani stăpânitori ai Daciei. au circulat mai ales în Ardeal prin veacurile al
6. Monete bizantine. Deşi nu sunt destul de pre­ XH-lea şi XlII-lea.
ţuite, au avut la noi o circulaţie destul de intensă Urmează florenii (ughii), groşii şi dinarii regilor
până târziu in veacul al XlII-lea. Ele dovedesc angevini ai Ungariei, groşii regilor Boemiei şi ai
că relaţiile comerciale cu imperiul n’au încetat în ducilor Galiţiei, zechinii veneţieni (galbenii tătă­
timpul năvălirilor barbare şi că t perperii * de aur reşti) şi perperii bizantini, cari toţi au circulat în
bizantini serveau încă în veacul al XlV-lea ca mo­ veacul al XIV-lea alăturea de monetele bulgăreşti
nete de cont în Ţara Românească. şi sârbeşti din acel timp.
O raritate caracteristică constitue o cantitate mare După căderea Constantinopolului sub Turci
de monete bizantine din timpul Comnenilor, tăiate (1453) apar asprii turceşti, cari inundă toate ţările
în bucăţi mici, şi al căror rost nu l-am putut preciza româneşti; în acelaş timp dispar cu totul monetele
până acum. Provenienţa lor este Oltenia. bulgăreşti, sârbeşti şi bizantine.
II. Monete româneşti. In clasa acestor monete Odată cu începutul veacului al XVI-lea încep să
intră în primul rând piesele bătute de Domnii se introducă talerii germani, austriaci, olandezi (leii),
Ţării-Româneşti şi ai Moldovei în tot timpul cât iar florenii ungureşti încetează odată cu cucerirea
a durat monetăria veche românească (s. XIV-XVI); Ungariei de Turci (1526).
monetele bătute incidental în cursul veacului al Pe la sfârşitul acestui veac şi în tot cursul celui