Page 1 - Bunul_Econom_1900_16
P. 1
Anul I Orăştie, 15/28 Aprilie 1900 Nr. 16
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
,Reuniunii economice in Orăştie' se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sămbătă Abimamentele f i inserţiunilt se plătesc înainte.
de credit (bănci mici), întinse peste toată VII. Pe terenul valorisării articli-
D e l a R e u n i u n e
ţara ca un organism deosebit. lor economici, cea mai de lipsă şi de
i. III. însoţirile singuratice, întrucât căpetenie e înfiinţarea de însoţiri pen
Doue premii de. 10 coroane în aur pen se poate, se se pună în o legătură or tru valorisarea bucatelor şi de magazine
tru acei membri ai Reuniunii, cari vor do
vedi că au pus de nou în prim ăvara de faţă ganică între sine, pentru a dobândi uni- de bucate. Foloasele magazinelor de
cel puţin 50 de altoi în grădinile lor. I formitate, eventual a întră în o orga- bucate, care fac se înceteze abuzurile
11. nisaţie regnicolară. cămătarilor locali, şi avântă valorisarea
Un premiu de 10 coroane în aur, pen bucatelor, — sunt cunoscute.
tru acea şcoală de pomi, respective pentru IV. A înfiinţa însoţiri deosebite şi
acel membru al Reuniunii, care va dovedi anume p en tru m ijlocirea de felu rite VIII. Ministerul de agricultură (au
mai mult spor în prim ăvara aceasta în o striac) se va deprinde în viitor cu aran-
asemenea scoală. cumpărări, nu se recomandă, decât acolo
111. unde stările şi trebuinţele locale ar re- giarea generală a mişcării de însoţire,
Cinci premii de câte 20 coroane pen cere-o, _— încolo însoţirile de credit şi crescând însoţirilor trebuinţele, le va
tru acei membri ai Reuniunii, — de aproape
sau de departe— cari vor dovedi că şi-au (băncile mai apropiate) să iee asupra procura, cum a făcut-o şi pân’acuma,
cumpărat în unul acesta câte o viţeluşă de lor, cum se face asta în alte ţeri, d ea banii trebuincioşi. Etc.
prâsilă de soiu curat Rinzgau sau Rern. *
m ijloci cum părări m ai m a ri de articli
Am schiţat aci planul de lucrare
econom ici, ca gunoiu, nutreţ, seminţe de
Stăruinţe înţelepte. sămănat, maşini, şi altele, prin ce fac ce şi-a pregătit ministerul austriac, pen
tru a mişca, cum am zice, ţara întreagă
Ministerul de agricultură austriac cu putinţă cruţări mari, dau scut contra
întru a înfiinţa însoţiri econom ice f e l
şi-a publicat luna trecută principiile pe cămătăriei ce se face cu mărfurile şi
şi fel.
cari ţinându-le înaintea ochilor, are se economul are cel puţin o chezeşie mai Cetitorul cuminte, aducendu-’şi amin
pornească o mişcare mare pentru înfi tare, că va căpăta marfă bună. Cu te cât de tare am stăruit şi noi în atin
inţarea a tot fe lu l de însoţiri, întovă mărfuri coloniale înse, nu-i iertat să-’si gerile noastre cu poporul, la prelegerile
răşiri a puterilor bune economice a facă de lucru. economice ce am ţinut, şi prin coloa
ţerii, pentru înaintarea spre înflorire. V. Manipulaţia centrală a ramului
Eată anume cine crede ministerul de cumpărări, întrucât nu dă de impe nele acestei foi, ca oamenii noştri se
înfiinţeze peste tot locul şi ei însoţiri
austriac că e de lipsă se se pună în dimente, ar avea a o executa earăşi
economice de multe feluri, că e spre
mişcare şi ce lucrări doreşte se vadă centrala însoţirilor de credit.
binele lor, — va înţelege că la lucru
mai cu zor pornite: VI. Deosebit gând trebue pus pe
bun am îndemnat poporul nostru şi îl
I. Căpeteniile provinciilor se în înfiinţarea însoţirilor cu scop de valo-
îndemnăm, căci acest lucru al întovă
drume autorităţile (pe capii) cercurilor risare (de prefacere în bani a deose
răşirilor, fiind de mare-mare folos pen
politice şi pe comune, ca să se m işte bitelor producte economice, bucate, vite,
tru singuratici ca şi pentru obşte, eată
pen tru înfiinţarea de însoţiri econom ice poame şi altele), care e cea mai grea
încep a-’l forţa chiar cei cu puterea în
p rin tre p op oru l p lu ga r, pentru a putea ramură a însoţirilor economice, dar’ în
mână, guvernele ţerilor, şi de bună-samă
mai uşor da economiei aventuri, pecari cas de reuşire, îţi şi arată cele mai
nu de aceea o fac, că nu binele l’ar
singuraticii nu le pot. Autorităţile (capii) fru m oa se sfîrşituri. Prin atari însoţiri
dori poporaţiunii.
cercurilor politice locale, se prindă ori-ce se câştigă productelor valorisare (tre
Cum înse pe noi în a noastră ţară
prilegiU bun, pentru a îndem na p e oam eni cere) mai sigură, prelucrarea lor, îmbu
nu ne îndeamnă nimenea la însoţiri de
ş i a -i porn i p e calea acestor însoţiri nătăţirea lor, cruţare la cheltuelile de
acelea de mare folos pentru noi înşine,
econom ice, — scoţându-le înse bine la transport (de drum), piaţe mai mari,
(ci numai la de acelea din care alţii s<ă
iveală, că însoţirile ce fac au se se ra- stîrpirea cămătăriei ce se face cu aces
aibă mai mult folos decât noi), — apoi
zime pe puterile lor proprii, pe mem tea şi altele. Trebuesc făcute însoţiri
se ne punem noi de noi în mişcare,
brii lor, încungiurând chiar şi aparen d. e. pentru valorisarea laptelui, a inu
se primim îndemnurile bune venite dela
ţele unui tutorat (al statului). lui, pentru producerea de cânepă, pen
oam enii noştri de încredere, şi se facem
II. Trebue încercat totul mai ales tru valorisarea de poame, legume, de
toate pentru înfiinţarea şi avântarea în
pentru înfiinţarea însoţirilor de credit. oue, de vinuri şi spirtuoase, de fărinuri,
soţirilor economice, care putem fi în
Repunerea cămătăriei, cultivarea duhu de vite mărunte, cai şi vite cornute, de
credinţaţi că de bine ne vor fi.
lu i de cruţare, şi deşteptarea econo oi şi de îngrăşare, — ear’ însoţirile ce
mică a poporaţiunii agricole, — se pot se găsesc deja înfiinţate pentru aceste I. M.
mai uşor ajunge prin astfel de însoţiri scopuri, se fie spriginite.
