Page 1 - Bunul_Econom_1901_06
P. 1

Anul  II                                     Orăştie,  2/16  Februarie






        Bunul Econom







                     A B O N A M E N T E :        j|               O R G A N U L              jj             I N S E R T I U N I :
         Pe  an  4  coroane  (2  fi)-  jumetate  an  2  cor.  (t  fi.)  !'   „Reuniunii  economice  în  O r ă ş t i e “    !l  se  socotesc  dupft  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
                 Pentru  R o m â n i a   15  franci.      Apare  în fiecare  Sâmbătă             Abonamentele  ş i  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                         Despre  ori-ce  hotârîre  în  treaba   o  legătură  firească  între  numărul  mor­
           DELA „REUNIUNEA ECONOMICA".              asta  (ca  şi  despre  ori-ce  altă  hotârîre   ţilor  si-a  îmbolnăvirilor,  să  vede,  fireşte,
                                                    a  Reuniunii  Economice),  vor  f i   înştiin­  că  ţăranul  român  e  cu  mult  mai  mult
                   Veste  bună  membrilor.          ţaţi  prin  » Bunul  Econom«.              bolnav  ca  alţii  din  alte  ţări.  Şi  aşa
                                                                                               fiind,  ceea ce scapă încă  poporul  nostru
             Avem  plăcerea  de  a  putea  aduce
                                                                                               de  perire,  e  numai  naşterile  cele  multă
        o  veste  bună  membrilor Reuniunii noas­
        tre  economice  din  Orăstie.                    Reîntinerirea poporului român.        ce  are!  In  ziua  însă,  în  care aceste naş­
                                                                                               teri  vor  da  înapoi  şi  morţile  vor  sta
              Coniitetul Reuniunii a înaintat încă
                                                          —  Cercetările  dluî  Dr,  V.  Babeş  —  tot  la  numărul  de  azi  sau  se  vor  în­
        în  toamnă  rugare  cătră  ministrul  de
                                                                       IV.                     mulţi  şi  mai  tare,  —   scăpătarea  va  fi
        agricultură,  ca  se-’i  venză  din  pepinie­
                                                                                               şi  mai  repede.
        rele  de pomi  ale  statuluif cu preţ  scăzut
                                                         Mai  însemnată  de  cât  în  alţi  ani,
        altoi  de  meri,  peri,  cireşi  şi  vişini  pe   a  fost  scăpătarea  sau  starea  pe  loc,   La  un  punct  supărăcios  ajunge  în­
        cari  Reuniunea  îi va împărţi între mem­   —-  ceea-ce  pentru  un  popor  e  tot  atât   văţatul  Doctor,  când asamănă  înmulţirea
        brii  sei  în  chip  gratuit  (de  cinste),  în-                                       jidovilor  în  România,  în  aceeaşi  ţară,
                                                    cât  scăpătare    în anii  din urmă  1898
        demnându-’i  şi  prin  asta  la  o  mai băr­                                           faţă  de  Români.
                                                    şi  1899  (pe  1900  încă  nu  erau  în­
        bătească  îmbrăţişare a pomăriţului, acest   cheiate  cifrele),  în  cari  ani  s’a  văzut   Naşterile  la  Ovrei  —   zice  —•  sunt
        însemnat  (dar  de  noi  nesocotit)  isvor   că  morţile  au  fost  şi  mai  numeroase,   cu  ceva  mai  mari  şi  decât  la  Români
        de  bogăţie.  Zilele  astea  am  primit  răs­  şi  numai  înmulţirea  naşterilor  au  po­  (deşi  Românii  sunt  altfel  spornici,  că de
        punsul  dela  ministru,  prin  care  se  dau
                                                    tolit  în  parte  mersul  ' înapoi  al  numă­  n’ar  muri  aşa  mulţi,  s’ar  înmulţi  foarte
        Reuniunii  altoite  dorite,  din  grădina de
                                                    rului  poporaţiunii.  De  pildă  în  judeţul   tare).  Iar’  avend în  vedere  că,  morţile  la
        altoi  din  Geoagiu,  cu  preţ  scăzut.     (comitatul)  Vlaşca  singur,  au  murit  cu   ovrei  sunt  mult  mai  puţine,  ei  în  oraşe,
             In  urma  acestui  fap t,  Reuniunea   1600  de  inşi  mai  mulţi  ca  în  anul   unde  după  numărul  lor  şi  după  felul de
        noastră  economică  cumpără  în  prim ă­
                                                    celalalt.  Adevărat,  că  şi  naşterile  au   sporire  al  Romanilor,  ar  trebui  să  aibă
        vara  asta  opt  sute  (8oo)  de  altoi,  şi
                                                    fost  mai  multe  ca  altă dată,  dar’  nu   o  creştere  de  800  copii,  ovreii au acuşi
        anume  400  de  m eri:  pătuli,  poinici etc.,
                                                    în  aceeaşi  măsură.  (Dar’  noi  bucurie   8000.  Poate  însă  că  şi  cifrele  despre
        200  de  peri  de  soiu  alesy  100  cireşi  şi
                                                    am  simţi  când  faţă  cu  naşterile  înmul­  evrei  să  nu  fie  chiar  adevărate.  Astfel
        100  de  vişini^  pe  cari îi va împărţi după
                                                    ţite,  morţile  s’ar  împuţina,  căci  prin   în  anul  trecut  (adecă  în  1899)  în  Iaşi
        putinţă  gratuit între  membrii Reuniunii.
                                                    asta  ar  spori  poporul,  neamul,  şi  în   evreii  s’au  înmulţit  încă cu  800 ,iar’  Ro­
             A fară  de  aceea  va  primi  Reuniu­  România  e  încă  lipsă  de  oameni !)     mânii  s’au împuţinat cu 80.  Oraşul acesta
        nea  gratuit  (având să poarte numai chel-       Ca  în  toate  ţările,  scăpătarea  e   a  sporit  în  10  ani  cu  11.000  ovrei, iar’
        tuelile  de  pachetare  şi  cărăuşie)  2000   mai  vădită  l a  o r a ş e   decât  la  sate.   Românii  âu  scăzut  în  el  (poate  mai  şi
        de  pădureţi  bine  desvoltaţi  de  meri  şi   Ce  priveşte  c o p i i i ,   apoi  la  sate  şi   părăsindu’-l).  Dacă  moartea  la  copii  ar
        1000  de  pădureţi  aleşi  de  peri,  pe  cari   naşterile  sunt  mai  puţine  ea  la  oraşe,   atrîna  dela  numărul naşterilor,  că  adecă
        îi  va  împărţi  asemenea  gratuit  între   dar’  şi  morţile  mai  puţine:  pe  când  la   unde  mulţi  să  nasc  mulţi  şi  mor,  ar
        membrii  sei. «-                           sate  mor  cam  20  la  sută  de  copii,  în   trebui  ca  la  evrei  să  moară  copii  cel
             Cu  o  cale  Reuniunea  se va  îngriji   oraşe  mor  cam  24 la sută. Dar’  moartea   puţin  cât  la  Români,  ba  mai  mulţi,
        de  mai  multe  sute  de  surcei  de  altoit,   p e s t e   t o t   (a  celor  mici  cu  cei  mari   dacă  să  şi  nasc  mai  mulţi. Şi din  contră.
        m eri  şi peri pentru pădureţii de mai sus.  laolaltă  socotiţi),  e  la  sate  mai  mare   Evreii  sunt  a  20-a  parte a  poporaţiunii
             D eci  ăstan  membrii Reuniunii noas­  ca  la  oraşe,  şi  aşa  vieaţa  oamenilor  în   Ţării  Româneşti.  Intre  100  de  morţi
        tre  economice  vor  avea  un  mare  folos   România  făcend  socoată  peste  toţi  şi   ar  trebui  să  fie  5  evrei,  şi  nu  sunt de­
        după  aceea  că  să  înscriu  de  membri.  peste  lungimea  vieţilor  reese,  că  e  mai   cât  3 y 2!  Cu  alte  cuvinte,  evreii  să  în­
             Se  grăbească  deci  cât  mai  mulţi a   scurtă  în  România  ca  în  alte  ţări  civi-   mulţesc  mult  mai  tare  ca  Românii.  La
        să  înscrie  de  membri (ajutători cu 1 cor.   lisate.                                 Români  murind  30  din  sută,  ear’  la
       p e  an,  ordinari  cu  2  cor.;  pe  viaţă  cu   Pe  când în alte  ţări  ţăranul  trăeşte   evrei  abia  20,  şi  socotind  şi  naşterile
        25  cor.)  şi  vor  prim i  altoi  şi  pădureţi  în  socoteală  mijlocie  (împărţind   anii   mai  spornice,  dacă  Evreii  ar  rămânea
        după  clasa  în  care se  înscriu.  Cu o cale   trăiţi  de  toţi,   pe  ei  pe   toţi),  cam   toţi  în  Ţară   (în  România),  apoi  cu
       să  se  înştiinţeze  care  de  câte  altoi  ar   50  de  ani,  pe  atunci'  în România  soco­  vremea  ar  ajunge  să" copleşească  şi  să
       avea  lipsă,  ca  să  se  poată  face  aici  o   teala  abia  scoate  pe  ţăranul  român   chiar  înlocuiască  ei  pe  Români!  In
       socoteală  şi  împărţire  potrivită!        trăind  peste  30  de  ani.  Şi  fiindcă  este  deosebi  la  oraşe  lucrul  acesta  nici  nu
   1   2   3   4   5   6