Page 1 - Bunul_Econom_1901_07
P. 1
Anul II Orăştie, 9/23 Februarie 1901 Nr. 7
A B O N A M E N T E : II O R G A N U L j I N S E R T I U N I :
„Reuniunii econom ice în Orăştie" l se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
l’c an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) l|
Pentru R o m â n i a 15 franci. 11 Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
ganic, tipărit de lux, spre plăcută şi urmări rele. Le arătăm si noi, căci cele
>
>
A P E L dulce suvenire mai multe se potrivesc întocmai şi la
Dacă până acum nu s’a făcut acest noi în această ţară.
lucru, acum credem a fi timpul bine Cred, zice Dr. Babeş, că bunăsta
„Reuniunea Economică“ din Orăs-
venit a se face, până când mai sunt încă rea sănătăţii la Evrei e urmarea mai
tie face prin aceasta apel cătră cărtu
rarii şi inteligenţii noştri de prin sate, în viaţă bărbaţi iluştri, cari au conlu multor împregiurări, între altele faptul,
crat cu marele şi nemuritorul arch'epis- că evreii sunt mai culţi, mai cu carte,
s i îndemne pe cât mai mulţi tirani
cop în acele vremi dezbine. decât Românii, că ştiu să scrie şi să
a s i înscrie de membri la „Reuniunea
economică11 de aici, căci prim ind istan Din multe, ba — după părerea mea cetească, (şi prin cetit pot găsi sfaturile
Reuniunea 8oo de altoi frum oase (cari — din toate punctele de vedere, ar fi bune ce zac prin cele cărţi,) — pe când
în a l doilea an deja rodesc), doreşte a de dorit a se compune un atare Pan ţăranul român stă pe treaptă foarte
îmbogăţi pe membrii s ii cu altoi aleşi', teon bisericesc, care se se edee în to de jos (şi durere, nici azi nu să pun
gratuiţi sau pe un preţ mic de tot. Atât muri după periode anumite, din partea stăruinţe de-ajuns a eşi măcar fii noştri
membrii ordinari (cu i fl. pe ăn ),câtşi bărbaţilor competenţi cari ar vrea şi ar din această stare înapoiată!).
cet ajutători (cu i coroană p e an), vor putea lua acest lucru spre ducere la în Afară de aceea evreii au în însăşi
prim i de la Reuniune altoi în preţ în deplinire. religia lor multe regule potrivite a le
doit pe cât fa ce m ica taxă ce ei vor fi Cu ce bucurie şi plăcere cetim în păstra sănătatea, pe când ţăranul ro
plătit Reuniunii. «Panteonul Român« edat prin anii 70, mân nu ştie mai nimic din atari regule,
biografiile iluştrilor noştri bărbaţi, cari ci din potrivă este împins spre o mul
Dorim ca apelul acesta se afle cât
şi-au jertfit avere şi- sănătate, ba chiar ţime de greşeli mari, prin anumite
mai frum os răsunet, spre binele înşişi
şi viaţa, lucrând, unii pe un teren, alţii credinţe deşarte moştenite din moşi-
economilor noştri.
pe altul, pentru ridicarea şi luminarea strămoşi. In religia însăşi sunt unele
noastră, pentru apărarea noastră de vi lucruri ce nu folosesc în privinţa asta.
jeliile timpurilor, pentru bunăstarea noas Astfel să îmbolnăvesc copiii la botez,
O frumoasă dorinţă
* tră materială şi culturală. Când iarna sunt desbrăcati si băgaţi
>
y
o >
Dacă veacul de curend trecut a în apă rece (Aci preoţii ar putea ajuta
Dela însufleţitul preot Teodor Pop din botezând în casă caldă, sau dacă în
produs fapte în multe privinţe strălu^
Bucetdea-vinoasă ptimim articolaşul de mai biserica rece, apoi să nu desbrace co
cite pentru noi Românii, apoi veacul
jos, căruia, pentru frumuseţa ideii ce cuprinde, piii de tot, ci să le stropească numai
de faţă, al XX-lea, trebue să producă,
îi dăm loc de frunte în foaie :
pe lângă alte fapte, şi floarea: Recu capul cu puţintică apă, precum şi fac
Iată articolul :
noştinţei. deja mulţi preoţi); la cuminecarea lor,
Despre »Statutul Organica albise- copiii sunt expus a căpăta boale
(Bucerdea) Teodor Pop,
sericii noastre gr.-or. din Transilvania preot unii dela alţii, dacă s’a cuminecat un
şi Ungaria, nu încap dispute şi vorbiri copilaş bolnav de vre-o boală lipicioasă
lungi spre a-’i stabili nepreţuita lui va şi cu aceeaşi linguriţă după el unul
loare. In această carte se cuprinde elup- Reîntinerirea poporului român. sănătos, (aci earăşi preotul e dator a
tarea de drepturi neavute pentru 1 i m b a, griji de curăţirea linguruţei, mai ales
l e g e a şi n a ţ i o n a l i t a t e a noastră. când ştie că a cuminecat un copil bol
— Cercetările dlui Dr. V. Babeş —
Apoi acestea cine le poate preţui ? Deci nav ori născut din părinţi bolnavi);
cu tot dreptul »Statutul Organic« se poate V. obiceiu rău e şi acela, că pe alocurea
numi » Cartea de aura a bisericii noastre. După-ce a arătat în toată golă- hăiniţele rămase după copilul mort să
O dorinţă ferbinte aş avea, şi poate ciuneâ lor stările rele în privinţa sănă împart la alţi copiii săraci din sat, şi
încă mulţi cu mine: de a vedea î n tr ’ u n tăţii şi trăinicie! poporului român, Dr. copilul acela a murit poate de-o boală
t a b l o u mă r e pe autorul seu principal, Babeş caută pricina din care isvoresc primejdioasă, care prin haine să împru
pe marele metropolit Andreiu Baron de aceste stări rele, şi în legătură cu asta, mută şi nenorociţilor cari au căpătat
Ş a g u n a încungiurat de toţi contem arată ce ar fi de îndreptat, ca se se zdrenţele lui; obiceiu cu urmări rele e
poranii sei, cari au conlucrat la acest dee înspre bine. şi acela, că la ori-ce fel de mort oame
Statut, sau un P a n t e o n b i s e r i c e s c Cercetează moravurile şi stările nii să duc pe neales, cu copii cu tot,
cu biografiile acelor conlucrători, avend evreilor cum şi a Românilor, şi arată şi de-a murit omul ori copilul de o
a să alătura la Panteon şi Statutul Or cari au ici şi cari colo urmări bune şi boală lipicioasă, uşor o primesc şi alţii
