Page 1 - Bunul_Econom_1901_23
P. 1
Anul II. Orăştie, .2/15 Iunie 1901. Nr. 23
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie1'
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo d e r a t e .
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în flecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
I-a adunare generala niune unele din cele mai folositoare saldul ce era la cassa foii Ia 31 Decem
a maşini agricole, şi a cumpărat 1 maşină vrie 1900. Vor rămânea perdute 700 cor-
„Reuniunii Economice din Orăştie11. de sămănat grâu cu 11 rînduri, 1 ma Comitetul propune on. adunări
şină de săpat americană, 1 grapă de aprobarea şi îndemnisarea acestei în
Raportul comitetului. lanţ şi 1 ghilâu de fenaţe, cari la treprinderi şi a acestor cheltueli.
olaltă au costat 592 cor. 97 fii. şi cari VII. Pe lângă publicarea regu
(Urmare şi fine.)
să păstrează la economul Reuniunii,
IV. Punctul de program de-a în lată a foii Reuniunii, comitetul, avend
dându-se în folosinţă membrilor din loc în vedere că foile de regulă nu le păs
fiinţa aşezăminte economice prin co
mune, comitetul l’a realisat precum şi din comunele vecine, pentru taxe trează oamenii, şi chiar pâstrându-le
minimale. La unele prelegeri economice sunt mai greoaie de căutat prin ele
urmează:
âm dus cu noi şi unele din maşini şi cutări tractate mai lungi, a hotărît a
1. In Balomir a înfiinţat la 4
le-am arătat poporului,, explicând marile scoate, pe spesele Reuniunii şi o „B i
Martie o însoţire de credit sistem Raiff-
foloase a introducerii lor în economie. bliotecă a Bunului Econom“, în care
eisen, care încă în decursul anului
se apară pe rind în broşurele mici,
trecut a început a funcţiona. VI. Ca un mijloc de tolos pen
lucrările mai importante tipărite în
2. In Şibot a înfiinţat în Martie o tru promovarea intereselor Reuniunii
foaie sau şi lucrări, originale ori tra
însoţire de credit similă, care a înce şi pentru răspândirea bunelor idei eco
duse, oferite anume pentru acest scop
put a funcţiona şi ea în decursul nomice, comitetul a luat în programul
Reuniunii. Nr. i al acestei Biblioteci a
anului. seu susţinerea unei foi, economice. A
şi apărut, e broşura „După comasare“,
Şi una şi alta din însoţiri sunt şi ' şi făcut toate pregătirile şi foaia apare
poveţe practice peritru întocmirea gos
azi în lucrare, cea din Balomir cu bune dela 1 Ian. 1900, sub ritului „Bunul
podăriei în moşiile mici comasate, de
prospecte de întărire, cea din Şibot cu Econom“, în contul Reuniunii. Comi
preotul luteran I. Lander, prelucrată de
mai modeste, căci are în coaste concu tetul şi-a dat din capul locului seamă
Is. Blaga. Reuniunea a dat deja auto
renţa înteţită a însoţirii de stat făcută despre greutăţile ce va întimpina cu
rului un honorar de 100 cor.
tot acolo în legătură cu centrala din această întreprindere, căci nefiind publi
Aci e locul să arătăm, cum şi cât
Pesta. cul nostru deprins cu foi de speciali
a cheltuit comitetul din disponibilul de
3. In Balşa s’a ţinut în 25 Martie tate şi în deosebi economice, vom pu
2617-55 cor. arătat mai sus. Iată cum
adunare de constituire a unei însoţiri tea perde ceva la început cu foaia,
au folosit aceşti bani întru realisarea
similare, dar’ ea, pentru felurite pedeci, dar’ comitetul a crezut că bunul ser
programului de lucru al Reuniunii:
n’a putut fi încă inactivată. viciu ce-’l aduce o atare foaie prin
Comitetul dv. a socotit apoi a fi poveţe economice îngrijite, nu numai *
de bune urmări aşa zicend educative membrilor sei, ci unui cerc. mult mai Rămâne să mai anfintim, că comi
pentru viitoarea lui lucrare pe terenul larg de economi de ai noştri, vredni- tetul Reuniunii, a ţinut, dela adunarea
întovărăşirilor economice, dacă încearcă ceşte ca pentru asta să cheltuiască o de constituire până la finea a. 1900,
a înfiinţa prin sate însoţirea cea mai parte a mijloacelor ce-’i stau la înde 10 şedinţe, în care a resolvat afacerile
uşor de înfiinţat, însoţirile de înmor mână. Cu vremea spera, ca foaia să curente. Dintre acestea amintim ca
mântare, dela cari văzend oamenii ce aibă tot mai bun sprigin, şi să se sus mai vrednice de remarcat următoarele:
uşor pot ei ajunge la resultate mari însoţin- ţină de sine, precum speră şi acum, şi In 1. şedinţă (20. Nov. 1899) s’a hotă
du-se mulţi, mai uşor vor trece apoi atunci va fi un merit remarcabil pentru rît edarea unui Apel cătră public, avi-
şi la altfel de întovărăşiri. De aceea a Reuniune. sându-să despre inactivarea Reuniunii,
pus la cale şi înfiinţarea de atari în Luptând cu greutăţile începutului şi învitându-1 la înscriere de membrii
soţiri, şi ele au şi fost înfiinţate în co şi cu greutăţile cu cari luptă peste s’a stabilit în linii generale, pro
munele Căstău, Şibot şi Mada, dar’ tot foile noastre din această ţearâ gramul de lucru al Reuniunii, precum
neavend încă Statutele întărite, numai Reuniunea a trebuit la sfirşitul anului îl arătarăm desvoltat mai sus;
cea din Căstău şi-a început deja acti să avanseze administraţiei foii 700 cor. s’a hotărît ea Reuniunea să caute
vitatea. pentru coperirea speselor, sumă pe legături cu firme mari de maşini agri
V. Pentru a îndemna pe oameni cole şi de seminţe, cerendu-se preţuri
care a avansat-o din banii ce-’i stăteau
mai cu succes la introducere maşinilor la disposiţie. Un rest neacoperit la reduse pentru ce să va cumpăra de
agricole, Comitetul Reuniunii a aflat de tipografie, a fost achitat în Ianuarie cătră Reuniune, precum şi pentru mem
bine a procura el însuşi pentru Reu 1901 din încassările de restanţii şi brii Reuniunii, cari vor face comande,
