Page 1 - Bunul_Econom_1902_04

Anul III. Orăştie, 2 Februarie n. 1002. Nr. 4.

REYISTĂ PENTRU ACR1CULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGANUL: „Reuniunii Economice Gin Orăştie" şi a „Renniniii române de agricultură din comitatul Sibiinlni".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în flecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

deci dacă astăzi în toată lumea dom­ rem cu înlesnire; chiar şi în acel cas
neşte idea de înavuţire şi luminare sau prelegerile poporale economice nu ar
înaintare în cultură, deoare-ce se simte fi de prisos, pentru-că prin cetire nu
lipsa ca fiecare învăţător adevărat să se poate ajunge la acel resultat, ca prin
Cunoască toate referinţele economice, prelegeri bine alcătuite şi bine predate,
In timpul de faţă, în care se fac industriale şi comerciale în împrejurările documentându-se toate cu dovezi şi
neîncetat progrese pe toate terenele de astăzi şi ca unul care este încontinuu demonstraţiuni practice.
vieţii economice, industriaşul mic numai în mijlocul poporului şi ca un organ E constatat adevărul, că prelege­
atunci poate să aibă prospecte de înain­ perfect (cualificat) să sfătuiască, să în­ rile publice economice cu drept cuvent
tare în meseria lui, dacă pe lângă
demne pe popor atât în şcoală cât şi au o influenţă . hotărîtoare asupra po­
cunoştinţele, care se ţin strict de mese­ afară de şcoală şi â-1 face cunoscut cu porului nostru agricol.
rie, mai posede şi altele tot atât de practica lucrului; va să zică cunoştinţele Făcendu-se o paralelă între numă­
trebuincioase, numai atunci va înainta, teoretice câştigate în şcoală să le aplice rul prelegerilor economice ţinute în a-
va propăşi, dacă va fi condus în afa­ şi în vieaţa practică ca unele ce sunt
cerile sale şi de principii comerciale, de mare însămnătate şi lipsesc atât nul precedent din partea „Reuniunii ro­
adecă va şti se-’şi facă socoteala pentru mâne agricole din comit. Sibiiu11 şi a
meseriaşilor cât şi economilor. „Reuniunii economice din Orăştie" şi a
fiecare lucrare. Pentru a ajunge şi a ţinea pas
Prin aceasta nu se pretinde ca cu popoarele cari zi de zi înaintează miilor de comune româneşti, putem z'ce,
meseriaşul se se iacă comerciant, dar în cultură şi bunăstare, e foarte de lipsă că în chestia aceasta stăm rău, zice nu­
trebue se-’şi însuşească nişte cunoştinţe a cere şi sprijinul şcoalei, pentru-că mita foaie.
trebuincioase şi în vieaţa practică; aceasta este punctul, de mânecare pe Din acest punct de vedere şi pen­
adecă să fie în stare a-’şi da ori când toate terenele vieţii noastre. tru a umplea acest gol de mult simţit,
cont acurat despre starea averii sale, şi pentru o conlucrare comună, despăr-
ţămintele Asociaţiunii sunt poftite a
despre necazurile (dara veri le) sale, ca
grupa în jurul lor persoane mai zeloase
se ştie pentru ce lucrează. Tot acest Dela Reuniunile noastre.
lucru se Cere astăzi chiar şi dela eco­ şi destoinice din raionul respectiv şi cu
nomii noştri. i ajutorul acestora să se înceapă aposto­
În sem n ătatea prelegerilor practice. latul prin comune, pentru-că numai în
In prima linie şe cere că atât
meseriaşul cât şi economul se ştie pu­ Cu plăcere trebue să amintim, că chipul acesta se crede a ajunge mai în
ţină socoteală practică, să cunoască organul de publicitate «Transilvania», grabă la bunăstarea poporului şi la bun
sfirşit.
exact masurile de tot soiul, se aibe în unul dintre articolii sei de însemnă­
cunoştinţe geometrice, ca se ştie cum tate se exprimă într?un mod satisfăcă­ Numai bucura ne putem, când ve­
se socoteşte în măsură suprafaţa şi tor faţă de scopul măreţ ce se urmă­ dem că bărbaţi luminaţi se nisuesc a
cuprinsul corpurilor, lucruri cari se reşte prin prelegerile economice popo­ lua în apărare clasa mijlocie şi a piu
ivesc în vieaţa practică în toată ziua rale ţinute prin comune din partea reu­ gărilor noştri, dela care putem zice a-
şi în tot ciasul. niunilor economice existente în Sibiiu tîrnă fericirea unui popor. Cuvine-se
Afară de acestea e de lipsă că atât şi Orăştie. Le înşiră pe acestea între deci ca fiecare, căruia îi zace la inimă
meseriaşul cât şi economul să ştie purta căile cele mai potrivite, pe cari ne pu­ bunăstarea poporului şi progresul în ale
condeiul, adecă să ştie cum trebue să tem apropia de popor şi prin care îl economiei, să lucre fără preget pentru
se facă unele acte şi scrisori: cuitanţe, putem câştiga şi ţinea mereu în sfera realisarea scopului intenţionat şi în in­
note despre primirea de mărfuri, con­ intereselor noastre culturale, economice teresul binelui comun.
turi ş. a., să ştie purta corespondenţă, şi sociale. Dacă ne îndreptăm privirile asupra
să ştie face scrisori de cuprins neguţă- Chiar dacă s’ar predica în biseri­ stărilor economice din România, pasul
toresc, anunţuri, oferte, comande şi altele cile noastre la timpul seu şi cu interes acesta s’a întreprins asemenea şi, acolo
multe de acest fel. vădit în această direcţiune, chiar dacă şi anume : Societatea agrară a marilor
Multe din lucrurile acestea amin­ am avea biblioteci poporale bune şi ţă­ proprietari în interesul / propăşirii plu-
tite să învăţa în şcoală şi nu e mirare rănimea noastră ar şti să cetească ba­ găriei a exmis o circulară destul de