Page 1 - Bunul_Econom_1903_01
P. 1

Anul  IV.                                    Orăştie,  11  Ianuarie  n.  1903.                                       Nr.  1















                   REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

       ORGAN  AL:  „Reuaiimii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Sibiiulni“.

                   A B O N A M E N T E :                          A P A R  E-                              I N S E R Ţ I U N I :
       Pe an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e
               Pentru  R o m â n i a   15  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.                 Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc   înainte.
           Ctul  casei  de  păstrare  Poştale  Nr.  10025.                                        Ctul  Cassi  de  păstrare  Poştale  Nr.  10025.

                                                  câmpului  au  fost  împedecate  în  exe­    foamete  sau  de  evenimente  mari  râs-
           La  sfîrsit  de  an.                   cutarea  lor.  Cea  mai  mare  pagubă  au  boinice,  cari  să  scumpească  bucatele.
                                                  îndurat  înse  prăsitorii  de  vite,  prin  Tot  astfel  a  fost  şi  cu  vitele  noastre.
                                                  oprirea  târgurilor,  care  a  făcut  vânza­     Teamă  mare  ne  este  înse,  că  nu
            Aruncând  o  privire  asupra  anului  rea  lor  imposibilă  şi  astfel  proprietarii  tot  astfel  va  fi  şi  pentru  viitor.  Ger­
       ce  face  loc  celui  nou,  un  sentiment  au  fost  lipsiţi  de  un  venit  la care  con­  mania,  care  se  aprovisiona  până  acum
       de  recunoştinţă  trebue  să  ne  cuprindă  tau  cu  siguranţă.  Am  trecut  înse  şi  cu  produse  agricole,  în mare parte,  din
       cătră  Atotputernicul,  că  ne-a  ajutat  să  peste  asta.           '                 Ungaria,  acum,  la  stăruinţa  agriculto­
       trecem  peste  el  cu  mai                                                                            rilor  ei,  va  pune  vămi
       multă  uşurinţă  decât  se                                                                            mari  la  intrare  în  ţara
       prevestea.                                                                                            lor.  Este  adevărat,  că
            Intr’adever   pentru                                                                             prin acestea preţurile grâ-
       noi  agricultorii,  începu­                                                                           neior  şi  a vitelor  în  ţara
       tul  nu  era  ademenitor                                                                              lor  se  vor  mări,  vor pro­
       şi  tot în  nesiguranţă ne-a                                                                          fita  înse  agricultorii  de
       ţinut,  până  după  epoca                                                                             acolo  La  noi  înseţ  ne-
       recoltelor.                                                                                           mai  având  cui  vinde  bu­
            In  general  recolta                                                                             catele  şi  vitele  noastre,
      grânelor,  dacă  şi  nu  a                                                                             ele  se  vor  eftini  în  mod
      fost  excelentă,  ea  a  fost                                                                          simţitor,  ceea-ce  va  a-
      mult  superioară  anului                                                                               duce  multă  pagubă  plu­
       1901,  aşa  încât  puţine                                                                             garilor  r.ostri.
      localităţi  au  fost  unde
                                                                                                                  Avem înse încredere
      roada  pământului  să  mx
                                                                                                             în  înaltul  guvern,  care
      fi fost  îndestulitoare  pen­
                                                                                                             poartă  grije  de  toate
      tru  acoperirea  trebuinţe­
                                                                                                             stratele  sociale  ale  po-
      lor  de  peste  “an  popu-                                                                             pulaţiunii monarchiei nos-
      laţiunii,  cum  este  d.  ex.
                                                                                                             tre,  că  va  găsi  mijloace
      Maramureşul.                                                                                           de  a  ajuta  şi  pe  bietul
           Nutreţurile  au  dat                                                                              agricultor  în  putinţa  de
      o  recoltă  mijlocie.  Viile                                                                           a  putea  vinde  ceea-ce
      înse  ca  şi  pometurile,                                                                             produce în  prisos cu preţ
      bântuite  fiind  de  înghe­                                                                           potrivit  în  alte  părţi.
      ţuri  târzii,  apoi  de  grin­                                                                        Suntem  îndreptăţiţi  la
      dine,  ne-au  luat  speranţa                                                                          această  speranţă,  cu atât
      dela  produsele  lor,  încă                                                                           mai  mult,  că  înţelegerea
      dela  începutul  anului.                                                                              comercială  şi  vamală în­
            Vitele,  cari  la  înce­                                                                        tre  Ungaria  şi  Austria
      put  se  întremaseră  bini­                                                                           (aşanumitul  pact)  a  fost
      şor  pe  păşunile  de  vară,                                                                          în  sfîrşit,  după  cinci  ani
                                                  C A R M E N   S Y L V A     (Veri:  „Foiţa").
      au  avut  să  sufere  de                                                                              de  zile  de  tratări,  în­
      boala:  durere  de  gură  şi  de  picioare       Preturile  produselor  pământului  cheiat  în  ajunul  Anului-Nou.
      (febra  aftoasă),  care  a  adus  mari  pa­  nu  au  variat  mult.  Ele  nici  nu  s’au     Pentru  noi  Românii  anul  1902, pe
      gube  agricultorilor.  Pe  de-o  parte  vi­  urcat,  nici  nu  au  scăzut  în  mod  simţi­  teren  economic,  a fost bun.  înregistrăm
      tele  au  slăbit,  prin  urmare  a  scăzut  tor  în  cursul  anului.  Dovadă,  că  nu  în  el  o  recoltă  mijlocie  bună,  băncile
      valoarea  lor,  pe  de  altă  parte  muncile  este  teamă,  în  nici  o  parte  a  lumii,  de  româneşti prosperează,  reuniunile noas­
   1   2   3   4   5   6