Page 1 - Bunul_Econom_1903_05
P. 1

Anal  IV.                                   Orâstie,  8  Februarie  n.  1903.                                       N r . S














                  REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  $1  COMERCIU

      ORGAN   ÂL:   „Reuniunii  Economice  din      Orăştie“   şi  „Reuinnii  române ie  agricnlturâ din cemitatnl      Sibiinlni".


                  A B O N A M E N T E :                          A P A R  E:                               I N  S E R Ţ I U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumăta'e  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  mo d e r a t e .
              Pentru  R om â n ia   15  Iei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                    Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc   înainte.
         C-TOL  CA SEI  DE  PĂ STR A R E   PO ŞTA LE   Nr.  10015.                               C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE   Nr.  10015.

                          să Tem 11                                   . casâneaj





                         11.                      împrumuturi  de  bani  cu  carnete  mici,  să  le   avem  deja  peste  8o  institute  româneşti  de
           Când  s’au  pus  basele  primelor  noastre   vie  în  ajutor,  aşa  ca  munca  lui  să  producă   credit  şi  econom iicu  un  capital  social  de
      bănci  de  credit,  scopul  întemeietorilor  lor  a   mai  mult  câştig.  Prin  urmare  a-’i  da  posibi­  peste  10,000.000  cor.  şi  cu  un  câştig  curat
      fost,  nu  se  poate  mai  frumos  si  nobil.  Lo-   litatea  de a prospera  şi materialiceşte.  Aceste   de  P/a  milioane  cor,,  sume  destul  de  în­
      sinca  era,  ca  în  prima  linie  poporul  să  fie   tendinţe  au aflat  un  viu  răsunet  la noi  şi  ca   semnat  pentru  o  populaţiune  de  3 milioane
      smuls  din  ghiarele  uşurărilor  şi  apoi  prin  dovadă  vedem,  că  în restimp  de  15—20 ani  Români.  Serviciul  ce  au  adus  ele  şi  aduc


















































                                                    Vederea  unui  oraş  turcesc.
                                                              (Vezi:  „Foiţa").
     încă  poporului  nostru,  este  de  necontestat.  |  că  unele din  bănci s’au  substituit  cămătarilor,   tru  scris,  taxă  de  manipulaţiune,  pentru pro­
     Dar’  precum  fiecare  pădure  are  şi  uscături,   un  lucru,  care  le-a  fost  cu  atât  mai  uşor,   vocări,  provisiuni,  etc.j  cari  la  sume  mici
     asa  si  între  băncile  noastre sunt  unele,  care   fiindcă  sub  titula  de  „românism",  au  putut   complectează  procentul  cel  ridicat,  care  nu­
     nu  sunt  pătrunse de dragostea  pentru  neam,   detrage  poporul dela cămătarii străini.  Intere­  mai  un  procent  omenos  nu-’l  putem  numi.
     ci  la  care  câştigul  material  întrece  dorinţa   sele,  ce  trebue  să  plătească  împrumutătorul   Dar’  nu  am  încheiat  cu  suprataxele.  Pentru
     pentru  binele  obştesc.  Este  o  constatare   la  aceste  bănci,  se  urcă  întocmai  ca  şi  la   fiecare  împrumut,  ţăranul  trebue  să  presinte
     tristă,  care  am  avut  ocasiunea  să  o  facem   cămătarii  de  profesie,  chiar  şi  la  12  şi  mai   şi  garanţia  a  cel  puţin  doi cavenţi  cunoscuţi
     şi  regretăm  din  suflet  că  trebue  să  destăi­  multe  procente.  Pe  lângă  procentele  legale   ca  solvabili.  Unii  din  aceşti  cavenţi  încă mai
     nuim  astfel  de  proCedeuri  regretabile,  însă   înscrise  în  statute,  se  mai  incasează  diferite   jumulesc  pe bietul  ţăran,  pentru-că dau  che­
     suntem  datori  a  face  astfel.  Am  putea  zice  taxe  sub  diferite numiri  ca:  competinţă pen-  | zăşie  pentru  el,  luându-i  bani  sau  făcendu-le

    W *  Domnii  abonenţi  sunt  rugaţi  a  ne  trimite  preţul  abonamentului.  -sPl
   1   2   3   4   5   6