Page 1 - Bunul_Econom_1903_18
P. 1

A n a l  I V .                                O ră ş tie ,  1 0   M a ia   n .  1 9 0 3 .                          Nr.  18














                   REYISTA  PENTRU  ACRICULTURA.  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

       ORGAN  AL:  „Seninnii  Economice  din  Orîştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sib ii ului".

                   A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R T I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)   A P A R E :           se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  mo d e r a t e .
               Pentru  R om â n ia   15  Iei  pe  an.  în  fiecare  Duminecă.                    Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
          C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRA RE  PO ŞTALE  Nr.  10025.                                      C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.

                                                        La  noi,  cu  deosebire  micul  proprie­  care  vorbim.  Dacă  s’ar  pune  toţi  să
       Strîngeţi şi cultivaţi  plante medicinale.  tar,  nu  ştie  altceva  decât să  se  plângă,   cultive tot  pământul  lor  numai  cu  plante
                                                  că  agricultura  în  ziua  de  astăzi  nu  mai   medicinale,  ar  fi  mare  greşală.  Voim  a
            Intre  medicamentele  (doftoriile)  ce   aduce  nici  un  venit,  aşa  că  abia  poţi   îndemna  pe  micul  gospodar  a  destina
       le  folosim,  joacă  un  mare  rol  şi  unele   trăi  prin  ea;  birurile  sunt  mari  ca  şi   o  parte  din  pământul  lui  şi  pentru  cul­
       plante  sau  părţi  din  ele.  Aceste  plante   cerinţele  traiului,  grâul,  secara,  cucuru­  tura  plantelor  medicinale,  a  căror  va­
       numite  medicinale  se folosesc în  cele  mai  zul  chiar  şi  în  anii  când  se  lace  puţin  loare  poate  mult  ridica  şi  venitul  lui.
       diferite  moduri.  Dela  unele  se                                                                   Dar’,  ce  e  mai mult.  Avem
       întrebuinţează  numai  florile,                                                                  în  foarte  multe  localităţi  plan-
       frunzele  sau  rădâcina,  dela  al­                                                              te,  care  se  folosesc  1 în  me­
       tele  se  culeg  seminţele,  din                                                                 dicină  şi  care  cresc  sâjbatece,
       care  se  storc  uleiuri  etc.  O                                                                de  sine  singure,  aşa  că  tre-
       mare  parte  din  acestea,  culti­                                                               bue  numai  să  le  culegem  şi
       vate  fiind,  reuşesc  foarte  bine                                                              să  le  preparăm  încâtva  pen­
       la  noi  şi  se  plătesc  cu  pre­                                                               tru  vânzare.  Dacă  avem  can­
      ţuri  destul  de  ridicate.  Cu                                                                   tităţi  mari,  pentru  a  căror  cu­
      toate  acestea  aducem  din  alte                                                                 legere  să  pot  asocia  mai  mulţi,
      ţeri  medicamente  preparate                                                                      totdeauna  vom  găsi  eumpâră-
      din  astfel  de  plante  pentru                                                                   tori,  între  cari  avem  în  prima
      sute  de  mii  de  coroane,  ba                                                                   linie pe apotecarii de prin oraşe.
      chiar  milioane,  care  prea  bine                                                                     Iată  unele  din  cele  multe
      ar  putea  să  rămână  în  bu­                                                                    soiuri  de  plante  şi  părţi  de  ale
      zunarele  noastre,  în  caşul  când                                                               lor  ce,. se  pot  strînge:  Făde-
      am  arăta  mai  mult  interes                                                                    Cini :  dela  trestia  mirositoare
      pentru  cultura  lor.                                                                             (rădecină  de  papură,  speri-
           Dacă  am  căuta  puţin  prin                                                                 bană,  spetează  pestriţă,  cal-
      ţeri streine  ne-am minuna câtă:                                                                 menă),  ghinţură  (ferea  pămân­
      lavandulă,  mintă,  jale,  muşeţel,                                                              tului,  strigoae,  engeră),  săpu­
      rădecină  dulce,  nalbă albă  etc.                                                               nul  calului  (săpunel,  odoga-
      se  cultivă  acolo.  Si  toate  a-                                                               ciu,  sărigea);  foi  dela:  dege-
      cestea  se  vând  cu  preţuri                                                                    tăruţ  (degeţel,  mănuşa  Maicii
      foarte  bune,  deşi  ele  nu  recer                                                              Domnului),  cucuta  pătată  (cu­
      la cultura lor  mai multă muncă                                                                  cuta  mare,  buciniş),  ambele
      decât  tutunul  (tăbacul)  d.  ex.,                                                              de  altcum  foarte  otrăvitoare;
      care  l’ar  cultiva  foarte  mulţi,                                                              flOTÎ  dela:  muşeţel (romoniţă>
      dacă statul le-ar da permisiune.                                                                 mamoriţă,  morună,  fuliu),  mac
           In  Franeia-de-Sud-Ost  se                                                                  sălbatec  (mac  epuresc,  somni-
      produc  plante  medicinale  ca  vre-o  21/2   nu  are  preţ;  tot  aşa  şi  cu  creşterea   şor,  paparoane),  luminărică  (lipan,  coro-
      milioane  kilograme,  cu  deosebire  la­    vitelor;  dar’  pe  ce  cale  s’ar  putea  în­  vatic,  coada  vacii,  coada  boului,  coada
      vandulă.  In  ţinuturile  Mitcham  şi  Hit-   mulţi  venitele  lui  la  aceea  nu  s’ar  gândi  lupului);  foile  şi flOFile  dela:  soverv
      chin  ale  Angliei  table  întregi  găsim  să­  pentru  toată  lumea.                  (dost,  milot); florile şi fructul dela:
      dite  cu  mintă  (ismă)  creaţă,  mintă  pi­     Departe  de  noi  a  da  sfatul,  ca  plu­  soc  (soc  negru)  şi  laur  (ciumăfae,  tur­
      părată,  muşeţel,  jale  etc.  Englezul  este  garul  nostru  să  părăsească  modul  de   bare,  bolundariţă),  aceasta  din  urmă
      recunoscut  de  om  practic  şi  el  de  si­  cultură  a  pământului  seu,  adecă  să  nu   foarte  veninoasă;  foile şi  rădăcina
      gur  nu  s’ar  îndeletnici  cu  cultura  lor,   mai  samene  grâu,  cucuruz  etc.,  ci  să   dela:  nalbă  albă  (mare);  în  fine  în­
      dacă  ea  nu  ar  fi  rentabilă.           se  pue  să  cultive  numai  plante,  despre treaga plantă  dela:  amica  (podbeal
   1   2   3   4   5   6