Page 1 - Bunul_Econom_1903_25
P. 1

Anul  IV.                                   Or&stie,  28  Iunie  n. 1803.                                          Nr.  25














                   REYISTA         PENTRU          AGRICULTURA,               INDUSTRIE           ŞI  COMERCIU


       ORGAN  AL:  „ReraiMii                         Orâştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiiului“.

                   A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                              I N S E R T I U N I :
       Pe an 4 coroane (2 fl.);  jumătate  an 2  cor.  (1  fl.)                               se  socotesc  după.  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  mo de r a t e .
               Pentru România  15  lei pe an.       în  flecare  Duminecă.                      Abonamentele  şt  inscrţiunile  se  plătesc  înainte.
          C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10015.                                       C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.

                                                  şi  edificii  economice  din  material  solid  şi  să   Zăciueli  din  tot  felul  de  producte  cum
                 Starea economică                 rămână  mult  îndărătul  poporaţiunii  privile­  şi  din  vite  s’au  luat  în  toate  timpurile.
         a ţerannlni  român  din  Ardeal  şi  Ungaria.  giate  din  Sâsime.                        împărăteasa  Marja  Terezia  a  încercat
                                                        In  toate  ţările  coroanei  ungare  sclavia   mai  întâiu  prin  rescriptul  din  25  Februarie
            Dl  A.  D.  Xenopol,  învăţatul  profesor   agricultorilor,  inclusive  şi  a agricultorilor  ma­  1747  a  defige  cel  puţin  numărul  zilelor  de
       dela  Universitatea  din  Iaşi  a  ţinut  în  seara   ghiari,  a  durat  vr’o  500 de  ani.  In acest timp   lucru,  cari  iobagii aveau  să le  facă  domnilor
       zilei  de  16  Martie  a.  c.  Ia  Atheneul-Român   îndelungat  ţăranul  legat  de  g'ie  şi  lipsit  cu   şi  a  decis,  ca  iobagii  cari  au  în  folosinţă (nu
       din  Bucureşti  o  instructivă  conferinţă  asupra   totul  de  drepturi  nu  a  putut  să  înainteze.  în posesiune)  aşa  numita  sesiune  întreagă  de
       «Stării  economice  a  ţăranului  român»,  vor­  Robia  era  absolută,  dependentă  numai  circa  32—40  jugăre  (pogoane)  de  pământ să
       bind  bine  înţeles  in  prima  linie                                                            lucre cu  vitele  3 zile,  ear’  fără vite
                                                                                                   -  -   ^   1           *
       de  ţăranul  român  din  regatul  ve­                                                            4 zile  în săptămână,  apoi  zilerii cu
       cin.  «Revista  Economică*  din  Si-                                                             loc  mult  mai  puţin  de  cultivat,
       biiu  resumând  această  conferinţă,                                                             cari  abia puteau  ţinea  vite de  jug,
       vine  acuma  şi  sub  titlul  de  mai                                                            să  facă  câte  2  zile  în  septâmână,
      sus  aduce un  articol  în  nr. 25  din                                                           adecă  104  în  an,  în  fine  cei-ce*
      20  Iunie  a.  c.,  foarte  instructiv  şi                                                        au  numai  căscioara  şi  o  grădină,
       scris  cu  competenţă  şi  credem  a                                                             mică  să  lucre  52  zile  în  an.
      face  bine,  reproducându-1  în  cea
                                                                                                           Dar’  nici  în  urma  acestui  res-
      cea  mai  mare  parte.  Iată  ce  zice
                                                                                                        cript  starfca  ţăranilor  nu  s'a  ame­
      în  această  chestiune:
                                                                                                        liorat,  din  contră  în  multe  pri­
          Vrând  să  facem  asămănare  in­                                                              vinţe  ea  s’a  înăsprit.  Alte  încer­
      tre  starea  ţăranului  din  România                                                              cări  de  mai  târziu  încă  puţin  au
      cu  aceea  a  ţăranului  nostru  din                                                              infiuinţat  la  delăturarea  relelor,  ce
      Ardeal  şi  Ungaria  este  bine  .si                                                              apăsau  asupra  ţăranului.
      arătăm  mai  întâiu,  care  era starea                                                               O  schimbare  parţială  înspre
      ţăranului  nostru  în  trecut.                                                                    bine  s’a  întâmplat prin  înfiinţarea
          In  aşa  numitul  Fund  regesc                                                               celor  6  regimente  de  graniţă.
      ţăranul  român  a  avut  ab  antiquo-                                                            Imensei  majorităţi  a  poporaţiunii
      drept  de  proprietate  privată.  Bu-                                                            rurale  iobăgite  i-s’a  dat  astfel  oca­
      curându-se  de  acest  drept  şi  de­                                                            siune  de  a  vedea  diferenţa  între
      daţi  de  veacuri  cu  economia  de                                                              iobăgie  şi  serviciul  poporaţiunei
      vite  şi  cu  comerciul  de  producte                                                            militarisate.  De  aceea  mulţime  de
      crude,  Românii  au  putut  prospera                                                             iobagi  cereau  să  li-se  dea  arme
      mult  mai  bine decât  cei-ce să  gă-                                                            şi  să  fie  aşezaţi  pe  moşiile  grăni-
      siau  în  stare  de  iobăgie.  Având                                                             ţăreşti.  Amară a  fost  însă  şi  soar-
      drept  de  proprietate,  Românii  din                                                            tea  grăniţerîlor,  sub  o  disciplină
      Săs’me  au  putut  să-’şi  zidească                                                              severă,  în  servicii şi lupte  îndelun­
      case  şi  edificii  economice şi  astfel                                                         gate  şi  grele,  aşa  că economia  în
      să  prospereze.  Această  prosperi­                                                              cea  mai  mare  parte  trebuia  să  o
      tate  se  şi remarcă uşor  tuturor ce-                                                           poarte  femeile.  Grea  peste  tot  a
      lor-ce  au  ocasiune  să  călătorească                                                           fost  vieaţa  ţăranului  român  şi  în
                                                Regele  Serbiei  Alexandru  I.  şi  Regina  Draga,
      prin  diferite  regiuni  ale  ţârii.  In                                                         Săsime,  unde  aveau  să  plătească
      Sâsime  să  găsesc  comune  cu case                                                              zecime  preoţilor  săseşti  şi  alte
      şi  edificii  economice  solid  zidite,  cu  locuitori   de  voinţa  domnului.  Abia  în  1714  dieta  din   date  în  bani  şi  producte  familiilor  patriciane.
      mai  bine  îmbrăcaţi  şi nutriţi.  Tot  cam aceeaşi   Sibiiu  a  fost înduplecată  să voteze  următorul   Şi  cu  toate  aceste Saşii  au încercat  să  alunge
      soarte  a  avut  şi  poporaţiunea  din  Săcuime.   regulament:-                        pe  Românii  din satele lor,  cum  au  făcut s.  e.
      Imensa  maioritate  a  poporaţiunii  rurale  din   Iobagii robiţi  pe vecie să  lucre  la domni   în  prima  jumătate  a  secolului  al  XVIII-lea.
      celelalte  regiuni  ale  Ardealului  şi  Ungariei  a   câte  4  zile  în  săptămână,  ear’  z lerii  câte  3   Starea  ţăranului  din  celelalte  regiuni
      avut  însă  cu  totul  altă  soarte.       z le,  cu  vitele  sau  cu  braţele,  după-cum  va  ale  ţării  a  fost, cum  am arătat, şi  mai  amară.
           Legea  fundamentală  proclamată  pentru   voi  domnul  pământului  şi  nime  să  nu  poată   Numai  la  anul  1848  ţăranul  scapă  de  iobă­
      Ungaria  în  1514  şi  transmisă  şi  Ardealului:   sili*  pe  iobagiu  ca  să  lucre  mai  mult  de  208   gie,  ear’  ţăranul  grăniţer  scapă  la  1851  de
      Rusticus  praeter  mercedem  laboris  nihil  ha-   zile  în  an  şi  nici  zilerul  să  lucre  mai  puţin,  jugul  militarismului,  devenind  pretutindenea
     bet,  a  făcut  ca  iobagii  să  nu-’şi  edifice  case  sub  pedeapsă.                  liber  şi  stăpân  pe  casa  şi  moşia, cari  le avea
   1   2   3   4   5   6