Page 1 - Bunul_Econom_1903_42

Anal IV. Orăştie, 25 Octomvrte n. 1903. Nr. 42

REVISTA- PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reamintii Economice din Orăştie" şi „Reiniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţ uri moderate.
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. Abonamentele st ■ inserţiunile se plătesc înainte.
C-TDL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. tooţs- în fiecare D um inecă. C-TUL CASEI DE PĂ STR A R E PO ŞTA LE Nr. 10625.

szârd, după-ce declară, că vrea să se îşi schimbă inelele nu e permis să-i
Isvoare de ven it. ocupe cu creşterea vermilor de mătasă. mişcăm. Când vermii devin galbeni-stie-

ui. Adresa acestui inspectorat este: Selyem loşi şi din gură lasă un fir bălos, atunci
Frăgari (duzi, pomniţari) sunt a- feliigyelosăg Szegszârd. Oficii pentru încep să se ţese în gogoaşă. Atunci
proape în fiecare sat. Şi încă mulţi. cumpărarea gogoaşelor de mătasă sunt trebue grijit ca gogoaşele să nu fie una
Prăsitul acelora încă e foarte lesnicios, în Timişoara, Baja? Szegszârd, Beciche- prinsă de alta, căci atunci nu sunt bune.
căci frăgarii nu sunt pomi gingaşi. Până recul-mare, Panciova, Biserica-albâ, Feo- La opt zile după îngogoşare, luăm go­
acum însă, foarte puţini dintre ţeranii planta, Vârşeţ, Moldova etc. Fabrici de goaşele şi le opărim, ca să omorîm ver-;
noştri ştiu, că frăgarul nu e bun numai mătasă sunt în Neoplanta (Ujvidek) şi mele din ele, care altfel mai târziu,
pentru fragile sale, ci mai ales e pre­ Panciova. spărgând gogoaşa iese ca flutur, ca să
ţios pentru frunzele sale. Căci aceste Creşterea vermilor de mătată să ouă. Gogoaşele opărite le curăţim de
frunze, ne pot fi uşor un mare isvor face în chipul următor: După-ce frăgarii păiengenăria de pe de-asupra şi apoi
de câştig, dând ele le împărţim în clase,
nutrement îmbelşu­ după mărime şi frum-
gat aşa numiţilor seţă. Aşa gătite apoi
vermi de mătasă. le trimitem lâ unul
Creşterea şi îngri­ din magazinele po­
jirea acestor vermi menite mai sus, pen­
de mătasă, e atât tru vânzare.
de lesnicioasă şi pu­ Vânzarea să face
tem zice plăcută, în­ cu kilo. In 1 kilo în­
cât o pot face chiar tră 6—800 gogoaşe.
şi copilaşii, cei de După-cum vedeţi
8— 10 ani. Plugarii din descrierea asta
noştri şi aşa au nă­ scurtă, creşterea ver­
ravul, ca în timpul milor de mătasă e
lucrului de vară să un lucru foarte uşor.
lase casa şi curtea Daţi copiilor dv.
în grija câte unui sau doi copilaşi, cari dau frunze, ouăle cele mici de vermi prilej să se dedea cu lucrul. Aduceţi-vă
în lipsa de alt lncru mai bun, aleargă de mătasă să pun la căldură, ca să ouă de vermi de mătasă şi colea la pri­
prin cel prav şi pe cele străzi, ziulica scoată vermii. Vermii noi scoşi să pun măvară îngrijiţi de scoaterea vermilor şi
întreagă. pe hârtie ori pe pânză rară, unde li se apoi daţi i în grija copiilor. Să câştige
Când părinţii acestor copilaşi s’ar dau frunze fragede de frăgar. Frunzele şi ei, căci multe le trebue şi lor.
îndeletnici cu creşterea vermilor de mă­ se aruncă ia vermi şi ei se urcă pe Isvorul acesta de venit pe care
tasă, pe de-o parte ar da ocupaţiune ele şi le mâncă. Să nu fie însă frunzele vi-’l descriem aici, nu e isvor nou. In
plăcută copiilor, care atunci s’ar lăsa nici umede, nici rouate şi nici prăvoase. ţara întreagă, de mulţi ani se ocupă
de uliţărit, pe de altă parte şi-ar des­ Vermilor tineri li-se dau frunze tinere poporaţiunea cu creşterea vermilor de

chide un nou isvor de frumos câştig. şi cu cât cresc li-se dau frunze tot mai mătasă.
Căci gogoaşele, ce le fac vermii de mă­ mărişoare. A doua, a treia zi după scoa­ Aşa în anul 1885 au fost în ţeara
tasă, le cumpără fabricele de mătasă tere, vermii se aşează pe poliţe de scân­ întreagă: 13 mii 859 familii, ear’ în
cu preţ destul de bun. Mai ales statul duri ori pe iese. Peste zi li-se dă de anul 1895 au fost 94 mii 865 familii,
să trudeşte mult să lăţească creşterea mai multe-ori de mâncare. E mai bine care s’au ocupat cu creşterea vermilor
vermilor de mătasă. să li-se deie de multe-ori câte puţin de mătasă, producând la 1885: 176 mii
Vermii de mătasă să prăsesc prin şi numai atunci, când frunzele dinainte 337 kilograme şi la 1895: 1 milion
ouă, pe care le capătă ori-cine, în cinste, le-au mâncat de tot. Vermii îşi schimbă 499 mii 845 kilograme de gogoaşe. In
dela inspectoratul de mătasă din Szeg­ inelele (pielea) de mai multe-ori. Când ultimul an s’a plătit pentru gogoaşe de

Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trim ite preţul abonam entului
oa Gheqaul o* 1’am al&tarat la Nr. 38.