Page 1 - Bunul_Econom_1903_50
P. 1
Anul IV. Orăştie, 20 Decemvrie n. 1903. Nr. 50
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U
ORGAN AL: „Reniimii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibjiului".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p re ţu ri m o d era te.
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. în fiecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CA SEI DE P A S ' RA RE P O ŞT A LE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂ STR A R E PO ŞTA LE Nr. 10025.
Năravul acesta păgubitor isvoreşte
SFATURI din neînţelesul chezeşugului, a garanţei. însemnătatea şcoalei.
Căci întrebând pe un ţeran de al
11; Cu ocasiuuea adunării generale a „Reu
nostru pentru-ce s’a pus chizeş pentru
Ţeranii noştri împrumută bani dela niunii tfwiţăiontor români gr.-cat. din archi-
cutare ori cutare, răspunde foarte liniş dtecesa A.-Iul.a fi Făgăraş", dl 1. f a m p u ,
bănci mai ales pe cambiu (vecsel, val-
tit că el a stat numai mărturie, ori că învăţător şi preşedinte al desp. A.-lulia a ţi
tău) şi pe întabulare. Mai rar împru nut un interi sânt discut s pe care îl lepi odu-
şi-a scris numele pe cambiu numai ca
mută bani pe obligaţie, (care nu se in am şi noi, după „G. tr.“, în următoarele:
să vadă «domnii dela bănci* că el cu
tabulează) pe bucate ori pe vite. Emoţionat sunt în aceste momente; su
noaşte pe luâtorul împrumutului. fletul meu se umple de bucurie când văd pe
In afară de împrumuturile pe în-
Să ştie însă ţeranii noştri că pe fraţii în.v.6ţâ.tori dm cercul noslrn întruniţi în
tabulaţie (câte odată chiar şi la aceste),
cambiu nu sunt mărturii, nu pot să Reuniune în număr aproape complect şi în-
băncile cer ca împrumutul să fie asi cunjutaţi încă de mai mu ţi prieteni cunoscuţi
fie, căci legea nu cunoaşte mărturii pe
gurat şi cu garanta,, chezăşia alor douâ ai şcoalei noastre de aici, întruniţi, nu ca să
cambii şi nu cunoaşte, nici subscrieri de
şi trei persoane. Cu chezăşia aceasta, facem petri scumpe, ci învăţători şi popor,
prietinie, pentru ca să vadă «domnii
ţeranii noştri sunt foarte puţin în curat, să căutăm prin muncă împrumutată mijloa
dela bancâ«, asta ori ceea. Legea cam cele, cari ar putea contribui la înălţarea şcoa
pe lângă toate că azi, când împrumu
biilor cunoaşte primitori, giranţi şi chi lei române conform recertnţeior timpului; ştiut
turile sunt atât de înmulţite, aproape
zeşi, care toţi sunt IcţbHgati la plată fiind de toţi, că mimai şcoala este aceea, care
fiecare ţeran mai cu stare e cavent, chi ridică popoarele la marne, le abate dela de-
Cine e scris pe un cambiu să ştie că
zeş (care garantează, chezăşueşte) pen cadinţă şi le ridică din ruină; lipsa de scoală
este ori primitor, ori girant, ori chizeş.
tru câteva împrumuturi. despoaie pe om de demnitatea sa, îl degra
(Despre acestea mai pe larg vom vorbi dează la stare de an mal şi-l face sclav altora.
După lege şi după natura lucrului, altă-dată).
Dior! Cine nu vede astăzi întrecerea
omul care se pune chizeş (cavent) să Ori cum ar fi însă, e obligat şi la chiar între singuratici si între popoare întru
obligă, să îndatoreşte să plătească el plată. Ba de multe-ori poate să fie si a se lumina care de care mai mult şi a se
împrumutul, atunci când primitorul ba lit să plătească, chiar şi înainte de a utca om peste om, popor peste popor, în
nilor n’ar putea ori n’ar voi să plătească. fi întrebat primitorul, că poate ori vo tocmai prin mai multa sa ştiinţă, prin mai
De aici urmează, că chizeşul unui ieşte să plătească. Despre acestea însă marea sa iummare şi isteţime?
împrumut e tocmai atât obligat la plată, ear’ mai târziu vom vorbi încă îna-nte de aceasta cu 50 de ani
Iules, unul dinţi e oamenii de progres ai Fran-
ca şi primitorul Poate forma obligamen- Acum spunem una ca o sută: Băn
ciei zicea: .Poporul care ştie mai multă carte
tului să deosebeşte, dar’ fondul, obliga- cile sunt făcute pentru acei oameni, care va fi poporui cel mai covîtş tor peste toate
mentul însuşi e unui şi acelaşi, e pe 8ă StilL ajuta şi folosi cu ele. popoarele.. Cuvintele acestea au fost adresate
o formă La luări de împrumuturi ajutaţi şi în special Francezilor, dar’Francezii nu înţe-
Ţeranii noştri neînţelegend lucrul sfătuiţi numai pe aceia, care cu împru Lseră puterea lor, de cât pe jumătate. Ei
crezură că pentru a fi poporul covîrşitor, era
acesta să pun chizeşi pentru frunză şi mutul, ce voesc să-l ieie să pot ajuta,
destul să ducă ştiinţa cât mai departe prin
iarbă, aşa din prietinie ori mai bine zis pot ieşi din năcaz, ca apoi ear’ să por
tot felul de invenţiuni strălucite, mărginindu-
din prostie. nească pe calea binelui şi a înaintării. se a se îmbogăţi învăţământul superior numai,
Zilnic putem vedea sute de dom Pentru acei oameni, care şi aşa şi ridicând cu deosebire universităţile lor la cele
nişori sărăntoci cu cambii subscrise de aşa, şi cu împrumut şi fără împrumut, mai perfecte instituţiuni din lume. Tot în acel
ţeranii cei mai fruntaşi! tot ajung la traista de cerşitori, fie prin tunp însă o altă mare naţiune, Germanii, au
zind aceleaşi cuvinte, înţeleseră, că ştiinţele
rea cumpenealâ, fie prin b ţie, prin bă
Cu deosebire pe la băncile mai superioare nu pot avea teme iu pentru un po
tăi şi mişelli, fie prin lene şi nelucru,
mici vedem câte pe un ţăran mai în por decât atunci, când întreaga massă a po
stare, că chezeşueşte pentru tot satul, pentru astfel de oameni nu vă puneţi porului va poseda atâta cultură, în cât să
începând dela cambiul notarului până chizeşi, nu-i ajutaţi să facă datorit. Căci poată exista o legătură înţeleasă între massa
la acela al purcarului. In cele mai multe la urma urmelor, prăbuşindu-se ei în de jos şi cea de sus. Astfel Germanii, nu ca
caşuri, câte un astfel de fruntaş, cheze groapa sărăciei, vă trag cu ei şi pe Francezii, au folosit toate mijloacele întru a
comunica înţelegerea progreselor realisate de
şueşte pentru sume de 2 — 3 ori mai voi, pe cei buni. ştiinţa superioară la întreaga massă a popo
mari decât preţul întregei sale averi. rului lor prin şcoli săteşti număroase şi mo
