Page 1 - Bunul_Econom_1905_03
P. 1
Anul VI. Orăştie (Szâszvâroe), 29 Ianuarie n. 1905. Nr. 3
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN Economice din Orăştie" şi ,.Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".
_______ •
. a.
■ ■ — ------ ----------------------------------------— __________ ____________________
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. în flecare D um inecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte,
rul celor ce cercetează aceste şcoale şi şcolari ar trebui să fie 350 Români, şi
Ş co a le econ om ice. îndeosebi care este numărul şcolarilor nu abia — 72!
români la acelea, ceea-ce trebuie să ne Şi aceste ţifre ne arată trist cât
----------—
intereseze mai mult. suntem de rămaşi îndărăt pe acest te
Am arătat în miqjărnl trecut ceva După datele ţjficioase ce ne stau ren, care este altfel aproape singura
despre starea noastră materială şi ca înainte, în anul 1898 au fost în Unga noastră ocupaţie.
se urmăm în mod natural a da şi po
veţe de lipsă pentru îmbunătăţirea ace ria cu totul 61 şcoale şi aşezăminte cul Va trebui deci mult şi bine lucrat
lei stări, continuăm de astă dată repro turale economice, ţiu 299 de profesori pentru a îndrepta starea aceasta nefa
ducând în cele următoare un articol sau învăţători şi cu 2784 de şcolari. vorabilă pentru noi.
din anul prim nr. 12 al acestei foi, Toate aceste şcoale sunt cu limbă In cele următoare voi arăta numă
scris de valorosul nostru bărbat Dr. I. de propunere ungur iască sau nemţească rul, carecterul şi locul şcoalelor econo
Mihu, mare proprietar^ ub titlul de sus.
noi Românii până acuma şcoală econo mice din ţară.
Eată-1:
mică proprie, spre cea mai mare pagubă 1. Şcoale superioare.
«Înaintarea poporului în ale econo
a noastră, nu avem. Ear’ dintre cei Şcoale economice mai înalte sunt:
miei şi a buneistâri, este atârnătoare
2784 şcolari, după cum arată conscri- Academia pentru silvicultorii în Selmecz,
dela sporirea cunoştinţelor sale în acea
erea oficioasă,, b;^4?u fost 72 de Ro Şcoala superioară pentru veterinari în
stă materie.
mâni, un număr de tot mic în asămă- Budapesta, Academia agronomici. în
Căile ce trebuesc urmate întru câş nare cu numărul Românilor din Unga M.-Ovâr, Şcoalele agronomice superi
tigarea acestor tel de cunoştinţe temei ria. oare din Dobriţin, Cassa Keszthely şi
nice, sunt mai ales două, anume; ceti Numărul total al şcolarilor români K.-Mănăstur.
rea scrierilor economice folositoare, în abia face 2'790/° din suma tuturor şco In anul 1898 aceste şcoale au fost
tocmite anume în acest scop, şi cerce larilor (adecă din 100: 3 Români), pe cercetate de 6 Români şi anume la cea
tarea şcoalelor speciale economice. când chiar şi după datele oficioase dela pentru veterinari au fost 2, ear’ la K.-
Pentru a pune cetitorii «Bunul Eco- numărarea poporului în anul 1890 Ro Mănăstur 4 Români.
nom« în cunoştinţa aşezămintelor şi şcoa mânii fac 170/° a tuturor locuitorilor 11. Şcoale superioare.
lelor economice dela noi, voiu arăta în din Ungaria. a) susţioute de stat: s’au aflat în
cele-ce urmează, ce şcoale de felul acesta Urmează deci, că în asămănare cu Ada, Geoagiu, Ciacova, Dobriţin Hod-
se afle la noi în ţară, care este numă numărul Românilor din ţară, din 2784 mezo'-Vâsârhely, Jâszberney, Kecskemet,
mireasa marchzului; march’zul întiadins nu să fiâ mireasă nu ştia nime. In fine oaspeţii
F O I T Ă
descopeu nimenui jianul seu, cu toate că l’au să văzură siliţi a întreba pe marchzul cum
întrebat unii şi alţii. Intr’acea s’au făcut toate vine de fură chemaţi la nuntă şi mirersa nu-i
Pătaniele multcercatei Griselde. pregătirile de lipsă^ cum se cuvin la o nuntă nicăirea. Marchizul le respunde se nu fie în-
de principe, şi s’au chiâmat mulţi oaspeţi gnjaţi de aceasta; miresa este pe drim, să
aleşi la nuntă. Ziua nunţii să apropie din ce se gate cu toţii să-i iasă înainte şi să o pri-
(Urmare).
în ce fără să ştie cineva, de unde să Va miască cu onoarea cuvtnită. La aceste cu-
4. Marchizul Valter st! pregăteşte de nuntă aduce mireasa. March zul cumpără inele de viute să şi adună toţi oaspeţii, domni şi doa
aur şi cercei de diamant, şi Ie probă pe altă mne şi pleacă din palat. In fruntea lor mer
cu toate că lipseşte mireasa.
fată, carea se vede că sămănă la statură cu gea Marcfrzul călare pe un cal alb ca neaua
M.rch zul se gândi vr’o câteva zile, ce mireasa lui. în haine pompoase de mire, pe lângă tl vr’o
femeeâ să ia de nevastă. In fine să decise Sosmd z ua nunţii şi fiind toţi oaspeţii câteva dame nobile în trăsuri de nuntă, în
a nu şi alege o domnişoară avută şi sumeaţă, adunaţi din toate părţile şi unghiurile numai care se aflau hainele de mireasă şi alte po
ci o feţişoară blândă şi umilită, carea să’l tipsia nimeni decât numai mireasa. Deci în doabe îndatinate şi destinate pentru mireasă,
asculte ori ce i-ar porunci. — După vr’o câ cepură toţi să se mire, ba unii mai că şi în dar’ aceste erau încuiate în lăzi de nu le po-
teva săptămâni s’a hotărît tare şi nestrămutat chipuiau, că marchizul îşi aleargă calul, şi că tea vedea nimenea. .
să-şi facă, cum îşi propusese. Deacea chiamă din nuntă o să iasă o nimica sau o glumă j. Marchizul Valter află pe Griselda.
pe intendantul seu (vătavul seu de curte) la nu prea plăcută oaspeţ lor anunaţi.
sine şi i porunci să pregătiască toate de <»»Sosi ora prânzului, casele erau înpodo- Convoiul nuntaşilor ajunse în satul în
nuntă. Nime nu ştia încă, care fată va fi bite mesele tinse, bucatele gata, dar’ cine are vecinat, dar’ nime nu ştia încătrău să <y
