Page 1 - Bunul_Econom_1905_21
P. 1
Anul VI. Or &ştie (S&âsxviro*), 4 Iunie a. 1905 Nr. Oi
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
O R G A N A L : „Rettniunii Economice din O r ă ş t i e “ şi „Reuniunii române de agriealtnrâ din comitatul S i b i i n l n i “ .
A B O N A M E N T E : A P A R E : IN S ER Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 Jî.); jumătate an 2 Cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţuri m o d e r a t e
Pentrta R o m â n ia şi străinătate 16 lei pe an. î n f l e c a r e D u m i n e c ă . Abonamentele h inserţiunile se 'plătesc înainte.
poporale, în cele medii şi în cele mai şi altora. Datori suntem a contribui la
E x a m e n e l e ş e o l a p e .
înalte. Fiecare, părinte e datot a să în- promovarea intereselor culturale încura-
griji de soartea fiilor sâi şi la locul jind ce e salutar şi reflectând asupra
Copii nostrii sunt viitorul cel mai
întâiu a se btgriji de creşterea, copiilor greşelelor constatate. ,
apropiat al poprului. Dacă voim s6
de şcoală, lucrând mână: în mână cu Cunoaştem deci scăderile şcoalelor
croim o soarte bună poporului nostru
învăţătorii chemaţi a îniânta cultura şi noastre şi multe . alte lucruri bune
trebue să începem cu creşterea cea
educaţiunea.7 ■■■■<■ ţ şi nripririihiie, din cari putem trage
mai raţională necesară a tinerimei.
Acum suntem în Arapul acela al învăţături cum să ne, întocmim peste
Moise în pustie a ţinut 40 de ani
anului, când pe la toate şcoalele sâ tot viaţa zilnică, spre a creşte din copii
pe poporul său ca să-l facă aceea ce
fac examenele, cari sunt tot atâtea ex- nostrii urmăţori mai vrednici de cât
dânsul voia, adecă vrednic de a ocupa
posiţiuni sufleteşti ale muncei spirituale cum suntem noi astăzi. ~ Recerinţele
ţara făgăduinţei, învăţându 1 cele mai
prestate de învăţător şi elevi în decur timpului modern cer de a emula în
frumoase lucruri şi cum s£ preamă
sul unui an. toate cu naţiunile cele mâi culte din
rească pe atotputernicul.
Aceste exposiţhmi spîrituale merită
Prorocii şi toţi trimişii lui Dzea, Europa.: /
să fie cercetate de toţi părinţii şi de toţi Ştiinţa astăzi înaintează cu paşi
cari au croit o soarte mai Mbanâ unui
binevoitorii şvi sprijinitorii progresului gigantici, trebue deci să, îngrijim din
popor, mai IrvfcâHjau îttoeput locrul lor Din • examenele şcoalelor "putem
vreme, ca din copii nostrii să se facă
prin o pregătire anumită retrăgânduse
«coate mari foloase intelectuale de ci bărbaţi- .harnici. ai bisericei şi ai naţrunei,
în pustii -şr locuri retrase de sgo--
vilizaţi une .. şi econortSfle şi, mai cu seamă precum şi patrioţi buni, supuşi şi ascul
moţul lumii şi petrecând acolo timp extragem cu f6ţîi următoarele învăţături: tători. Numai, astfel vem ajunge, pxo-
mai îndelungat. îsus Christos a învăţat Mai îhtâiu cunoaştem pe învăţă feţirea poetului Bolintinian:
în munţi şi pustii pe apostoli, pe uce torii, tţuafificaţiuaea, praxa şi metodele * Viitor de aur românimea are
Şi prevăd prin secoli a ei ’naintare«.
nici şi pe alţi oameni cunoaşterea crea propuse, apoi şcolarii, talentul lor; dili-
Să ne examinăm serios şi pe noi
torului şi a haturei. genţa şi conduita lor, în fine pe părin
înşine şi să vedeta de ne împlinim cum
Pregătirea şi instrucţia aceasta să ţii şcolarilor, cunoaştem. şi însuşirile
să cuvine datorinţele: cătră Dz$\i, cătră
dă astăzi tinerimei noastre în şcoalele cele bune dar şi cele rele ale unora noi înşine şi "cătră deaproapele nostru?
pentru care era iubit de toţi. Şi dacă să în erau îndreptate spre cer şi ei cu toţi gustară
tâmplă câle odată ca unii dintre colegi să se atuncea o bucurie nil pământească,.ci cerească,
© plimbare folositoare. silească a-1 depărta dela ocupaţii şl a l abate rumnezeeascS, stare negrăită, dar pentru "su
la ştrengărp,-el întotdeauna tşi aducea aminţe fletele delicate ţi curate uşor de priceput. L
, . ---•K=^—
. (Urmare) ■ 2. de părinţii săi;şi iubirea .ce avea-pentru ei, A doua zi după sosire, Teodor propuse
îi era ca un înger păzitor care 11 îndemna
După- câteva minute de tăcere, tatăl părinţilor sâi să se ducă împreună cu toţii
să înveţe cu sârguinţă lecţiile şi-f feria de tot
urmă: » Până acum, copilul nostru, noi 4e-am în acea minunată grădină/ unde-i plăcea altă
ceea ce era,rău şi vătămător.
crescut şi te-am învăţat acasă, dar se apropie dată aşa de pnult să se plimbe. nAcea gră
vremea să te dăm la ,o şcoală mai înaltă După terminarea învăţăturii în liceu, dină* z se tatăl său, nu mai este astăzi ceea
pentru ca s£ capeţi învăţături mai mari. Drept Teodor,-câştigând dor de învăţătură şi iubire ce era odată. Stăpânul ei a murit de mult,
să spun, şeeast* mă nelinişteşte tare mult si cătră ştiinţă, întră in universitate. Bunii lui iar moştenitorii, în sama cărora a rămas, au
pe mine şi pe mama ta, pentru că nu te mai părinţi nu ştiau cum să mai mulţămească lui l<ţsat-o cu totul neîngrijită şi acum foarte
putem urmări şi sppravegbia de aproape, şi Dlimnez u, pentr'ucă îngrijirile date de ei fiu rar mai întâlneşti pe câte cineva plîmbându-âe
tu, din pricina vâstrei tale fragede, ai încă lui lor n’au fost zadarnice. Dâr ceeace-i bu printr’însa. Eu nici nu-mi aduc aminte de
nevoe de îngrijirea noastră. Dar încredinţându- cura mai mult era că Teodor, după un timp când n’am mai fost pe acolo; căci văzând-o
te voinţei Celui-de-Sus, noi ne măngăem cu de zece ani petrecuţi departe de dânşii în- în ce stare să află, fără de voie te cuprind
gândul/ că iubirea, ce tu ai cătră nor, nu te torcându-se acasă cu un frumos atestai, ei gândurile triste*.
vor lăsa să împrumuţi niscaiva purtări urîte găsiră într’însul aceia-şi curăţenie a inimei şi / — »Cu toate acestea, tăticule*,-— răs
şi te vor păzi de toate relele. Negreşit, tu nu a năravurilor, acelaşi devotament şi iubire punse Teodor,-— »eu doresc tare mult s’o
vei avea să pricinueşti supărare ■ bunei tale cătră ei, şi aceeaşi modestie şi blândeţe, de văd; ea este neştearsă din mintea mea; în
mame, csre şi-a pus în tine toată nădejdea care era plin şi în copilărie şi care dau atâta râurirea mântuitoare ce au avut asupra mea
ei de fericire«. preţ talentelor şi cunoştinţelor celui ce le are. cuvintele rostite de d-ta acolo, a făcut-o
Curând după aceasta, Teodor a fost Cât de mişcătoare fu întâlnirea aceasta 1 Ce sfântă" pentru mine- Fiecare arbore, fiecare
dat la lic* u. Primind o creştere bună acasă fericire negrăită gustă atuncea această bine floricică de acolo îmi aduce aminte de d-ta
dela părinţii săi, el şi in liceu s’a deosebit cuvântată familie, unită prin duhul iubirei şi de acea scumpa lacrimă, care .s’a furişat
prin o purtare bună, prin supunere bască al temerii de Dumnezeul Ochii lor, scăldaţi din ochii d-tale, câr d îţi îndreptaseşi privirile
profesorilor, prin iubire frăţească către colegi în lacră mi de bucurie şi inimile lor, pline de spre cer, rugându-1 pentru viitorul meu şi
şi prin o sârguinţă neobosită ia învăţătură, cea mai vie recunoştinţă către Dumnezeu, cerându-mi bine-cuvântare de acolo*..
