Page 1 - Bunul_Econom_1905_26

Anul V i. Orăştie (Sz&szv&ros), 9 Iulie n. 1909 Nr. 26

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU

ORGAK AL: „RemiMii Economice flit Praştie 11 şi „Reanimi române de agricultură din comitatul Sibiiulni“.

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N . S E R T I U N I :
Pe an .4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu pr e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an. In Duminecă . Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.

sindu-se de neştiinţa lui îl ciupilesc aşa fără ştiinţa de calcul şi socoteală s’ar
CALCULUL ŞI SOCOTEALA.
precum ciupileşte vulturul pe mielul deştepta şi n’ar mai fi ciupilit (exploa­
rătăcit din vîrful unei stânci de munte. tat) de străini, dar nici de ai sei, căci
Tot omul care a umblat la şcoală Astfel săteanul nostru, prin neştiinţa agentului, care ar cuteza a face greşeli
a trebuit să înveţe a calcula (computa) de a calcula şi socoti, cade jertfă în î-s’ar detrage încrederea şi din leafă
şi a socoti • mânile oamenilor fărŞ suflet de drep­ şi în fine s’ar mai putea resulta şi în­
In viaţa de toate zilele, la ori-ce tate şi omenie, a oamenilor cari când fiinţarea unei mari reuniuni economice
lucrare sau intreprindere economică, e vorba de câştig nu cunoaşte nici Ardelene pentru trebuinţele sătenilor
industrială ori comercială, sau de ori ce tată, nici soră, nici frate şi nici Dum­ români în genere. Reuniunea aceasta
natură, avem neapărată trebuinţă de a nezeu, pentru că la astfel de oameni ar conduce totul.
şti face mai nainte un calcul sau o banul şi averea este :Pzeul lor. Tot asemenea reuniuni s’ar mai
socoteală bună. Şi totuşi, dacă exami­ Din pricina neştiînţei sale şi că putea înfiinţa în părţile Orădene şi la
năm mai ales viaţa poporului nostru, nu şi ştie face calcul şi so; . t*lă în Lugoş ori Caraoşebeş, apoi în Sitmar etc.
aflăm, că mai vârtos între economi, cei nimic, — săteanul nostru nu va putea Resultatul ar fi că mulţi tineri de
mulţi lucră şi .azi fără de a-şi face mai da înainte pârtă qp se vor îifiinţa în ăi noştri cari a studiat câte 3-4. Clase
vre-un ■•calcul sau socoteală. toate comunele |^M.„tiţri comerciale, a- gimnaziale, civile, ori comerciale ar

Nu ştiu cei mai mulţi nici azi cât nutnit pentru frebuîhţete poporului. ^ puri.* trăi mai uşor făcânduse tot ţyâţi
agenţi dibaci, spre 'folosul sătenilor şi
e un kilogram, sau câţ :e o m?jă-metri­ Agenturile acestea ar avea să fi­
pentru întemeierea familiilor, a' clasei
că (1Q0 kgr.) de cucuruz, grâu, secară, xeze preţurile din localitate după pre
de mijloc care ne lipseşte.
şi să prefacă din cupe, litre şi hecto­ ţurile de bursă, şi să cumpere şi vânză
Toate aceste ştim, că trebu; să
litri, kilograme şi măji-metrice etc.? productele ţărăneşti dela mâna cea
se facă şi se vor şi, face cât m ii
Nu cunosc cei mai mulţi nici le­ dintâiu. .• curând.
gile cele mai neapărat de lîpsă în afa­ De sine înţeles, că aces’e agenturi Până atunci ţăranul nostru sti fi re
cerile econorh'ce, comerciale şi indîs- ar trebui să fie puse anumit la cale iar, mulţi dintre domnii neamului nici
triale. ori prin băncile româneşti ori prin reu­ nu abonează, nici nu cetesc foi econo­
De aici urmează, că oamenii de niunile existente, ori prin înfiiinţarea mice, zicând că nau timp de a se ocupa
speculă (ovrei) să vâră în mijlocul po­ unor tovărăşii economice. şi cu asemenea lucruri bagatele ce nu i
porului nostru şi-l studiază, apoi folo- Resultatul ar fi că săteanul nostru interesează.

F O I F A gimnaziu român şi şcoala comerciala, edificiu pădurile fr ur noas de ' care este încunj rat.
. y ■
cu o poziţie admirabilă, unde gustă nectarul Am vo t să mă sui şi pe Tâmpa, unde să
ştiinţei peste 18C0 şcolari d n toată Transil­ vedea statua lui Â^pd I, primul, rege. al un­
v^! mpr.esiu.ru de călătorie.
vania, şi puţini din România şi Bănat. După gurilor, dar nu m’a ajutat timpul A n p’eeat
ce am pr.vit sala festivă cu multele tablouri la hotei ca să-mi recreez puterile.-
— - Prin Ardeal ale binefăcătorilor şi fundator lor acestui ins­ A doua z, L orele 5 d mineaţa am

Am porn t dela P r e d e a l (graniţa Ro­ titut al muzelor condus de vrednicul director început lungul drum în spre Budapesta,
mâniei) la 1 orâ 20 min. Dela Predeal tre­ Virgil Oniţ, mă dusei în ■ Prund, unde am i Cerni se limpezise, prevedeam, o zi fru­
nul scoboară în spre Braşov, unde ajunseiu vizitat măreaţa bisc r că românească cu pi tro­ moasă, dar cam cu tone, cum sunt c’ele
după o oră şi după ce am trecut prin doue nul Sf. Nicohe, informându-mă că această mai multe zile din luna Iunie printre lo­
tunele. La 2 ore 19 minute am sosit la Bra­ bsurică po'iede o . a'v> re de circa 3 milioane curile muntoase. Ajungând la Bod priv-i co­
şov. Aci m’am oprit câte-va ore din zi şi cor, parte în moşii din România parte în losala fabrică de zăh-ar. In spatele' trenului
noaptea trăgând la hotel Europa. V z tând ţara Bărsei, din venitul cărora se susţine să perdea tot mai mult din zare mas viii
oraşul acesta frumos, cu zidiri pompoase, am marele ei personal, se contribue la scopuri Carpaţilor sudici, aceşti giganţi puşi între
privit g’gmtica biserică a saşilor, zidită din naţonale, se ajută şcolile şi se dau o mulţi­ Românii ardeleni şi cei din ţara românească.
pietri negre (num tâ biserica neagră), tare me de stipendii. Românii ard< leni formează majoritari a loca­
spaţioasă, lângă ea spre liceul săsesc văzui Ve.nrnd la vale spre gară cătră Blume- torilor din Trans lvania şi de 1800' de ani
serioasa statue a lui »Honterus«. Du' ându-mă na am văz ,t o mulţime de clădiri frumoase, îşi conservă ' prin vehemenţa evenimentelor
mai spre vest, cătră suburbiul Scheiu, locuit mai toate ale statului. Mult m’a impresionat şi multele d facultăţi istorice, naţionalitatea
mai numai de români, am v zitat falnicul curăţenia exemplară â stiadelor din oraş şi şi limba lor curată.