Page 1 - Bunul_Econom_1905_36
P. 1

Anul  VI.                          Grăştie  (Szâszvâros),  17  Septemvrie  n.  1905                                Nr.  36















                  REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  Şl  COMERCIU

     ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Ordştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Sibiiuiui“

                                                                                                                 Ţ
                  A B O N A M E N T E :                         A  P A R E :                              I N S E  R I U  N I :
     Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2-  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
       Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  15  lei  pe  an.  în   fiecare  D um inecă.    Abonamentele  şt  inserţiunîle  se  plătesc , înainte.

     PROBLEME SOCIALE  ŞI ECONOMICE.')           acestor  mărgineni,  poate  că  tot  s’ar  fi  Ce  ocasie  bună  ni-ar  da  şi  nouă amin­
                                                 aflat  şi  pentru  aceşti  oameni  vre-o  mo­  titele  conveniri  pentru  studiarea  opera­
           .De  lo a n   I .  L ă p e d a tu ,  profesor.  dalitate  de  scăpare,  le-am  fi  putut  da   ţiunilor  de 'bancă, dar cu  deosebire pen­
       (Urmare)                                  vre-un  sfat  ori  le-am  fi  putut  îndrep­
         :  :     „Ajută-te  şi  Dumnezeu  te  va  âjutâ“.                                   tru  studiarea  fluctuaţiunei  şi  mişcărei
           Permiteţi-mi  numai  să  ilustrez  ne­  ta  atenţiunea  cătrâ  vre-o  altfel  de   capitalurilor,  nu  mai  puţin  pentru  stu­
     cesitatea  ăstor  fel  de  cercuri  şi  conve­  de  ocupaţie.  Aşa  ,o  să  zicem:  »nu  s’a   diarea politicei de  bancă.  Tot  asemenea
     niri  cu  câteva  esemple.                '  mai  putut  face  nimic«,  fără să  fi  cuge­  împreună  s’ar  putea  analisa  rapoartele
           In  timpul  din  urmă  s’au întâmplat   tat  serios,  în  adevăr  aşa-i  ori  ba ?  şi bilanţele băncilor străine şi  s’ar  putea
     evenimente  economice şi  financiare de-o        Sunt  de  lipsă  aceste  conveniri  şi  tace  studii  comparative  de  mare  iolos.
     importanţă  deosebită.  Astfel  întreagă    pentru  cultivarea  şi  instruarea  noastră
                                                                                                  In fine, cine ar  putea enumâra acum
     lume  a  fost  şi  e  preocupată  de  ches­  repciprocâ*  Sâ  vedeţi.  Uniactor  de că­
                                                                                             toate  câte  s’ar  putea  face!  Alţii  merg
      tiunea  convenţiilor vamele şi  comerciale.   petenie  în viaţa noastră economică  sunt
                                                                                             şi  mai  departe:  se  împrăştie  în lume se
      In nemijlocita  noastră vecinătate  s’a ela­  a  se  considera  băncile  noastre. Asămă-   ocupă,  studiază,  ear rezultatele  studiilor
      borat  un  tarif vamal,  a  cărui  aplicare   naţi  însă activitatea  acestor bănci cu ac­
                                                                                             tăcute  le  Comunică  în,  astfel  de  cercuri
      chiar  şi în  cas  de se  isbuteşte  a  se  în­  tivitatea  băncilor  moderne,  şi veţi vedea
                                                                                             şi  conveniri.
     cheia  o  convenţie  vamală  mai  favora­   că  pe când ale noastre se ocupă aproape
     bilă  cu  ţeara vecină,  toţi mărgineni noş­  exclusiv cu mijlpcirga de credit, pe atunci    Noi,  braşovenii,  suntem  zilnic  pe
     tri  vor  fi  grav  loviţi  în  interesele  lor   la  băncile  modern^  mijlocirea  creditu­  valea  Prahovei,  dar  pentru  aceia  cme
     economice.  Ei  bine  -dacă  s’ar  fi  aflat-   lui  a  căzut  pe  planul al doilea şi o mare   s’a  gândiţ  să  studieze adevărata  însem­
     şi  la  ncă  doi  trei  bărbaţi  cu tragere de   parte'din  activitate  o  desvoltă  pentru   nătate  a acestei  văi, industria  şi  comer-
     inimă  şi  cu  pricepere  sâ  studieze  pe   înlesnirea  producţiunei  şi  circulaţiunei   ciul  ei.  Sâ  ştim  şi  noi  ce  operaţiuni sâ
     de-oparte  tariful  vama),  referinţele  de   bunurilor  reale  Nu  veţi  găsi  cap  lumi­  fac,  cine  le  fac, în ce proporţie  lucrează
     dincolo,  pe  de  altă  parte  să  caute  sâ   nat,  economist  ori  financiar  de  valoare   capitalul  străin  şi  cari  sunt  avantajele
     cunoască  bine  referinţele  economice ale  care  să  nu  admită  noua  direcţie,  bace   ce  le  oferă?  Au  trebuit  să vină  nemţii,
                                                 e  şi  mai  mult  bărbaţi  vărsaţi  în ale şti­  francesii  şi  englesii  şi  americanii să-iiee
          *)  Conferenfâ  ţinută  Dumine că  în  12  Iunie st
     n.  1904,  cu  ocasia  adunărei  generale  a despărţămân­  inţei  şi  în  practica  vieţii  la  toată  oca-   folosul  şi  noi  —-  o palmă  de loc numai
     tului  I  (Braşov)  al  ..Asociaţiunei  pentru literaturaro-   siunea îşi ridică cuvântul pentru propovă-   —-  sâ  admirăm  numai  vilele  şi  zidurile
     mână  şi  cultura  poporului  român  şi  reprodusă  din                                fabricelof.
     broşură  tipărită  cu'cheltuiala  aceluiaşi  d< spărţâmânt  duirea nouei misiuni a băncilor  moderne.

                                                                       #
               i ’  o   i  r   a     _______     tutelor  culturale  mai  înalte.  întemeierea  unor  a  celor  trei  naţiuni  compatriotice  ale  sale —
                                                 asemenea  institute  constitue  un  eveniment   dezbrăcat  până  la  nuda  existenţă  chiar  şi de
          Scrisoare  deschisă.                   important  şi  înseamnă  în  viaţa  culturală  a   dreptul  său  de  om,  a  căzut  acest popor pen­
                                                 popoarelor  cu  drept  cuvânt  o  istorică  peatră   tru  un  alt  şir  de  secoli  în  o  stare  de  letar­
                     —«va­                       de  damarcare,  căci  dovedeşte  că  s’a  trezit   gie  naţională.
            salului  d-lui  Mocsonyi.            deja  interesul  şi  pentru  trebuinţele  culturale   Dar’  dacă  acest  popor  cu  toate  aceste

          Domnul  Alexandru  Mocsonyi  a  salutat   mai  înalte.  In  măsura  potenţată  revine  însă   s’a  trezit  din  somnul  său  secular  prin  zorile
     adunarea  generală  a  Asociaţiunei  cu  o  fru­  această  importanţă  istorică  serbării  noastre   erei  libertăţii  popoarelor,  înviat,  - ca  şi  din
     moasă  scrisoare,  care  a  fost  primtă  cu  zgo­  inaugurale  dupăce  poporul  nostru  se  află încă   morminţi,  din  ruinele  medievale  la  vieaţă
     motoase  aclamări  la  adresa  domnului Mocso­  aşa  zitând  pe  pragul  culturii  sale  naţionale.  nouă  în  neştirbita  integritate  a  individuali­
     nyi.  Dăm  acum  şi  noi în întregime scrisoarea,   Fireşte,  nu  din  vina  sa!       tăţii  sale  naţionale, ca  inspirat  de  schintea  di­
     care  e  de  următoriul  cuprins:                Nu  există  doar’  în  patria noastră  popor,   vină  a  conştiinţei  sale  raţionale  să pornească
                                                 care  ar  fi  avut  o  luptă  de  existenţă  atât  de   cu  vigoare juvenilă  pe căile culturei  moderne:,
             Onorată  adunare  generală!
             Domnule  president 1                grea  ca  poporul  român.  Veacuri  pline  de   apoi  este aceasta  q  probă  eclatantă  a  vitalităţii
          Asociaţiunea  serbează  de  astădată  o   vifore  şi  furtuni  au  apăsat  cu  greutate  de   care  ne  luminează  acum  din  noaptea  întune­
     serbare  rară  şt  —  amăsurat  pregătirilor  în   plumb  asupra  acestui  popor.  PSrăsit  de  la­  coasă  a  acelui  trecut  posomorât  ca  şi o  stea
     stil  mare  făcute -— chiar  grandioasă:  Inaugu-   mura  elementelor  sale  conducătoare,  aruncat   strălucitoare  şi  mult  promiţătoare,  căci  in
    - rarea  festivă  a  muzeului  nostru  istoric  şi  et­  secoli  de-a  rândul  fără  apărare  în  calea  va­  aceasta  vitalitate  indestructibilă  residă puterea
     nografic.                                  lurilor  devastatoare  ale  popoarelor  barbare   elementară  a  aspiraţiunilor  noastre naţionale
          Muzeele  se  arangează în  categoria  insti­  şi  —  prin  o  uniune,  fără  păreche  în  istoria,  culturale.
   1   2   3   4   5   6