Page 1 - Bunul_Econom_1905_37
P. 1

Anul  V I.                        Orăştie  (Szâszvăros),  24  Septemvrie  n.  1905                                 Nr.  37













                REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU


   ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din Orăştie1'  şi  „Reuniunii  române de  agricultura din comitatul  Sibirului"


                A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                        .      I N S E R Ţ I U N I :
   Pe  *n  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  ft.)                          s,e  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i.' m o d e r a  t  e
      Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  15  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.     '  Abonamentele  şt  inserţitmiU  iss  ■. plătesc  înăbtti.


   PROBLEME SOCIALE  ŞI ECONOMICE.-)           -ciează  nu  numai  coroersanţii  cei  mici  se  ţine  la  preţ  şi  când  vede  că  n’are
                     ....___>•«---             între  ei,  s’asociază  firmele  cele  mari de  încăţrău,  îl  dă  cu cât  i-se  cere.  Dovadă
          De  lo a n   T.  L u p e d a tu ,  profesor.  import  şi  export,  s’asociează  producă­  că aceşti oameni au mai  mult spirit prap-
     (Urmare)                                  torii  şi  fabricanţii  cei  mari  şi  ori  unde  tic  şi  înţeleg,  că  conpurându-se  şi  um­
       "        ,, Aj ufă-te  şi  Dumnezeu  te  va  ajuta"
                                               te ai  întoarce  nu dai  decât  de consorţii,  blând  pe  potecuţi  ascunse, - păgubi  pot,
         Avem  Câţi-va  importatori,  dar  nu
                                               cartele,  ringuri  şi  trusturi.            dar  de  câştigat  nu!
   numai  câ  fie-care  lucrează  în  parte  ci
   <Je  multe-ori  se  concurează  şi  s’ascund     Ar  fi  bine  şi  a  sosit  şi, timpul  să   Aceeaşi  observare aşi avea de făcut
   în  afacerii^  lor.  Străinului, i-a venit  bine   se cugete  şi  comersanţii  noştri  mai  se­  la  importul  de  fructe  sudice,  care‘ deşi
   aceasta  şi  nici  n’a  întârziat  să profite şi   rioşi,  cum  ar putea rămânea  şi pe viitor  până  acum  n’a  fost  concurat,  dar  se
   să  apuce  înainte.  Ce  lucru  cuminte  şi   stăpâni  pe pieţele  ardelene?  Căci de nu  poate  aştepta  că  cei  dela  »Bank  und
   folositor  ar fi  fost, dacă negustorii  noştri   va  fi  rău.  Cassa  de  banca  »Bank  und  Lagerhaus«,  cari  urmăresc  cu  atenţiune
   ar  fi  lucrat  în  comun  cu  capital  şi  cu   Lagerhaus»,  aceea,  care  pare-mi-se  i-a  cele  ce  se  petrec pe  piaţa noastră,  dacă
   pnjteri  uqite!  In  loc  să  meargă  6  în   concurat  mai  mult  acum  abia şi-a făcut  până  acum  n’au  avut prilegiu  a ne pro-
   Orient cu şase cheltuieli, s’ar fi dus numai   începutul  şi  desigur,  tă  pe  viitor  îşi va  vedea  ei  piaţa  cu  astfel  de  fructe,  în­
   unul,  în  loc  să  fi  adus şase transporturi   mări  cercul  operaţiilor,^ şi  dacă  ai  nos­  dată  ce  vor  avea  ocasiune,  nu  vor  în­
   ar  fi  adus  unul şi ar fi benifietat de avan-.   tru  nu  vor-căuta, din  vreme  să  s’aso-  târzia-  s’o  facă.  Pericolul  e  cu  atât  mai
   tajele  transportului in mare._ Ar fi cruţat   pieze,  să  consulte  pe  cei  pricepuţi,  şi  mare,,  cu  cât  ai  noştri  sunt  puţini  şi
   Tă  spese  şi   transport,  ar fi  putut face   cu  puteri  unite  să-i pună  stavilă,  şi pu­  apoi  ceilalţi  vor  avea  bani  mai  ieftini
   un  preţ            dâr cu  câştig suficent  tinii  noştri  importatori  de  peşte-  se  vor  şa  legături  mari estinse, vor  studia  toatp
   şi in  felu  acesta  ar  fi  putut  susţinea cu   perde  şi  nimici.                    aVantagele  ce  le  oferă  un  astfel de  im­
   succes  concurenţa  streină.                     Să  ne  uităm  numai  cum  lucrează,  port  şi  fiţi  siguri,  că Vor  şi  uza  de  ele.
         In  ziua  de  azi  reunirea  capitalului   alţii,  să  ne  uităm  la acea mână de ovrei  Scopul  acestei  bănci  sunt  tocmai  afa­
   ,şi  a  forţelor  de muncă  pe. terenul  eco­  şi  saşi,  cari  cumpără  în  zilele  de  târg  cerile  speculative  de  comerciu  şi indus­
    nomic  e  o  necesitate  absolută.  S’aso-  cerealele  aduse  de  saşi  şi  români  pe  trie,  ceea  ce  ne-âr  putea  fi  şi  nouă  de
                                               piaţa  Braşovului.  Din  capul  locului  să  învăţătură  să  ne  punem  pe  lucru  cât
         *)  Conferenţă  ţinută  pumiiîtcă  în  12  luniest.
   n.  1904,  cu  Ccasia  adnnărei  generale1 a despărţămân­  învoiesc  a  limita  preţui  de  cumpărare  mai  curând,  să  ne  ocupăm  de ele  şi să
   tului  I  (Braşov) .a l.,AsOciaHunei  pentru literaturaro- ,  şi  pentru  toată  lumea  n’ar  călea  învo­  ie  studiai  din toate punctele de vedere.
   : mână  şi  cultura' - poporului  român- şi  reprodusă  din
    broşură  tipărită  cu  cheltuiala  aceluiaşi  despărţământ  iala  avută.  Ear  bietul român  se ţine cât  Un  alt  articol  de  comerciu  lâ  po-

                                                         Eu  sunt  destinat                  »       Calul  galopează
              F O     I   Ţ A
                                                         A  fl  premiat:                             Fuge  şi  rinchează,
                                                         Iar  tu,  sfărimâtă,                        Sboară  pe  câmpie   •,
   /         ş i                                         Cu  mâni  lepădată,                         Ca  o  vijelie.
           '  ,. ...  '— *&*—         ^ ..               Ai  se  putrezeşti,                         Dar  mult  nu  trecu,
                                                         Âi  se  rugineşti,                          Şi  calul  căzu :
     JCa  o  staţiune  a  căii  ferate,
                                                         Sau  or  să  te  vînză                      Obosit  de  tot,  .
     Un  cal  vine-odată  cu  nările-urnflate.
                                                         Ca  p’-un  cot  de  pânză,                  Se  opri  în  bot;
     Vede-acea  maşină  ce  mănâncă  foc
                                                         Ca  un  lucru  prost,                       Muri,  vai  de  el,
     Gata  ca  să  plece,  stând  încă  pe  loc.
                                                         Ca  şi  cândf n’ai  fost.                   Ca  un .biet  mişel 1
             Necăjit  Si  z ce:                          Nu  cumva  îţi  vine                        Dar  rivala  sa?
             „Dar  ce  faci  aice?                       Să  te  întreci  cu  mine?                  Ea  mereu  sbura.
             Ce  tot  ţipi  mereu                        -—  Ba  prea  bucuros,
             La  auzul  meu?                           r  Cal  lăudăros 1”                   Când sciinţa,  arta,  sunt  în  concurinţă,
             Ehei 1  jupăneasă                                                               Proasta  ignoranţă,  cade  *n  neputinţă,
             Fermecătoreasă I                            Maşina  porneşte,     /             Cine  vrea  progresul  să-l  mai  ţină  ’n  loc,
                                                ■        Ţiue,  vpesge,        ;             Este  ca  şi  calul,  un  biet  dobitoc.
              Indeşert  voieşti
                                                         Muge  ca  un  taur
             Ca  să  umileşti                            Şi  ca  un  bălaur^
             Strălucitul  nume                           Merge  ca  furtuna;
             Care-I  am  pe- lume.                       Şi  o  ţine  una'.
   1   2   3   4   5   6