Page 1 - Bunul_Econom_1905_38
P. 1

Anul  VI.                            Orâştie  (Szâszvâros),  1  Oct3mvrie  n.  1905                                Nr.  38














                   REVISTĂ  PENTRU  ACRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞICOMERCIU


       ORGAN   AL:   „Reunim»  Economice din  Oriştie"  şi  „Reunlanii  române de agricultură din comitatul               Sibiinlni“


                    A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               INS  ERŢIU N I:        '
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor,  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i ,   m o d e m e
         Pentru  Rom ânia  şi  străinătate  15  lei  pe  an.  In  flecar©  Duminecă.             Absmaţnetitele  şt  inserţhm ile  se   pldiese   înainte.

                                                   anilor  cresc  şi  sporesc,  .îftloc  de  a  să   landa,  şi  în  special  ce  priveşte  sărăcia
               Cătră  cetitori!                    înpuţrna.  El  are  defpt,  că  în  virtutea   şi  patima  blăstăcnată  â  beţiei  ne  asâmâ­
                                                   unei  legi economice, omenimea înaintând,   năm  cît  de  bine,  mai  ales Maramurăşul,
                                                   trebuinţele  să  înmulţesc  şi  să rafinează;
            Cu  numărul  acesta  începând,  am                                                şi  alte  ţinuturi  ţ,falnice",  nu’i  vorbă!  De
                                                   dar  in  acelaş  timp  şi  venitele  ar trebui
       luat  asupra’mi  sarcina  de  «r  redacta                                              aceea.cu  o  friiă  ascunsă  mă  gândesc
                                                   să  crească,  ccl  puţin  în  aceeaşi  măsură,
       „Bunul  Econom"  organul; economic  me­                                                la  vorbele  satiricului  .irlandez Svift, care
                                                   şi  să  nu  ajungă  la  b  disproporţie  cum
       nit  să  contribue  la  înaintarea bunăstării                                          văzând  în  ce neagră  mizerie  cresc com­
                                                   să  băgă  de  seamă  bunăoară  la  poporul
       poporului românesc.                                                                    patrioţii  săi,  a  făcut  odată  propunerea
                                                   nostru,  că  trebuinţele  au  crescut încon­
            Sarcina  este  grea,  dar  devine  plă­                                           ironică:  ca  pe  copii  oamenilor  săraci
                                                   tinuu,  pecând  venitele  lui  au  rămas
       cută  prin  faptul,  că  mi-să  dă  ocaziufte                                          săi  vândă  cu  bucata  (ca  pe  purcei)
                                                   schiopâtind  înapoi  ca  pe  vremurile  pa-
       să  împlinesc  o  dorinţă  nutrită  de  mult,                                          după  ce  au  împlinit  etatea  de  1  an,
       de -a’mi  pune  munca  în  serviciul iubitu­  triarchale.  Vremurjle de. mult s’au schim­  pentru  ca  să  mi  cază în  sarcina  părinţi­
                                                   bat,  vorba  poetului:  vremea  cari  le
       lui  neam  românesc,  a  acelui  popor,  pe                                            lor  lor,  şi  mai  târziu  în  a  statului,  ci
                                                   schimbă  toate,  multe  vrea  şi  multe
       care’l  caracterizează  uiţi .scriitor, cu drept                                       ca  să  fie  şi  ei  folositori  patriei.
                                                  poate! Dar poporul românesc schimbatu-
       ca  statornic,  răbduriu,  aşezat, cumpătat,
                                                  s’a?,  s’a  dat  şi  el  după  vreme?  Durere,   i   Morala  acestei  satire  amare  indică
       bun  la  inimă,  deştept  din  naştere  şi
                                                  nu  să  prea  vede.  Şi  dacă.  ţine  dispro­  asupra  douori  lucruri  însemnate.  Odată
       înţelept.
            Cum  nu  este  însă om fără  scăderi,   porţia  dintre  trebuinţe  pe  deoparte,  şi   Ca  ne  arată  că  guvernul  englez  era  pe
       tot  aşa  nu  există  nici  popor  fără  scă­  înţre  venite  pe  pe,  alta,  mai  multă   atunci  în  nfedrept  Când  înfluinţat  de în-i
       deri.  Şi  între  scăderile  de  căpetenie   vreme,  atunci  de  bună.  seamă,  urmează   văţătijrile/Iui  Rousseau  ale  fisiocraţilor
       ale  poporului  nostru,  băgăm  de  seam/  ruina  economică.  Aceasta are de urmare    şi  a  economistului  Smith,  pretindea,  că
       prea  marele  conservatizm  în  datina  şi   degenerarea  rassei  din  cauza  miseriei,   toate  lucrurile  să  fie  lăsate  în  ,voia  lor,
      obiceiul  cîştigării   mijloacelor  pentru   (sărăciei)  ear  mizeria  este  soră  bună •   ca  să  se  dezvoalte  conform  ordinei  na­
      satisfacerea  trebuinţelor.                 cu  toate  patimile  cele  rele,  între  cari   turale  (l’ordre  naturel).  Şi  în  rîndul  al
            De  aceea  ii  auzim  plângându-se    patima  beţiei  cu  urmările  ei,  este  cea.   •doilea  ne  arată  ca  pe  nedrept  era
      din  zi  în  zi  tot  mai  mult  de  greutăţile   mai  înspăimlntătoare.                socotită  şcoala  şi  creşterea  ca  element
      ce’l  apasă,  şi  de  vitregităţile  timpului,   In  privinţa   asta  ne   asămănăm     neproductiv,  şi  deci  vrednic  de  a fi ne-
      că  lipsele  şi  trebuinţele  cu  înaintarea  întrucâtva  cu  starea  poporului  din  Ir­  gligeat.

                                                       Şi  veni  împeliţatul  şi  să  băgă  slugă  la   rea.  Ori  care  altă otravă ajungând  în sângele
      _______________ F Q l j ' A ______________ .
                                                  român.  Şi-i  plăcea  omului  de  el,  că  era iute   nostru,  ne  omoară  în  grabă  şi  ne  scapă  de
                                                  şi-î  făcea  toate  pe  voie.  Când  fu  toamnă,   alte  rievoi,  pecând  beuturile  spirtuoase,  mâi
            ©  i a-volul —  viT^lcoKoL            sluga  adună  ţoate  prunele  stăpânului  în căzi   ales  vinarsul  (rachiu)  numit   de  spirt,  ne

                                                  (buţi)  şi  după  ce  ferseră,  făcu vinars  (rachiu)   chinue  cu  otrava  lor  o viaţă  întreagă, ne îacc
           Bine  a  zis  cineva,  că  beutura  e  aflată
                                                  din  ele.  Mult  să  minună  românul  de  meşte­  leneşi,  ne slăbeşte;  ne ologeşte  şi  ne sărăceşte.
      de  diavolul,  care  cercase  în  tqt  chipul  să
                                                  şugul  slugi  sale,  că  până  atunci  dameni  nu   Recunoscând urmările înfricoşătoare ale acestui
      pue  mâna  pe  sufletul  unui  român  harnic,  şi.
                                                  ştiau  să  facă  alta  din  prune, decât'poame us­  dujman  de  moarte,  toate  statele  au  început
      nu  putea. îşi trimisese tata  dracilor, unul după
                                                  cate  şi  licţar.  Dar şi mai  mult  să  miră, după-   să  se  apere  contra  acestui  diavol,  cu  toate
      altul  pe  drâcuşorji. Săi  asupra  Românului, şi
                                                  ce  gustă  din vinars,  şi  văzu  ce  beutură  e. La   mijloacele  iertate  şi  adesea  cu  de  cele  neier­
      îi  făceau  fel  de  fel  de  rele,  dar  ei  Ia  toate
                                                  imdemnul  slugii  gustă,  gustă, pănă  să îmbată   tate.  Azi  nu  mai  există  stat  civilizat,  poate
      îşi  făcea  cruce,  lăuda pe Domnul pentru bine,
                                                  cum  să  cade.  Ear  dacă  să  îmbată,  nu  mai   afară  de  al  nostru  şi  de  Rusia,  care  nu  s’ar
      ca  şi  pentru  cele  rele,  şi  ieşea  din  toate  cu
                                                  avu  Satana  nici  o  osteneală  ca săi  ieie în îm­  ocupa  serios  cu  combaterea  alcoholisnrmlui,
      faţa  curată.  Şi  in  viaţa  lui  n’ar  fi  pome-
                                                  părăţia  sa,  că  omul  începu  a  sudui,  şi  a-şi   fie  pe  calea  fegii,  fie  pe  cale  socială,  ori  pe
      menit  de  diavolul,  şi’i  mergea  bine,  şi să im-
                                                 îngreuna  păcate  peste  păcate  şi  începu  să
      bogăţia  văzând  cu  ochii.                                                            calea ştiinţei literare.  A  trebuit însă înainte d’a
                                                 sărăciască,  şi  să  făcu  cel  mai  prăpădit  om.*)
           Atunci  să  infuriă  tata  dracilor  cumplit,                                     lua  statele  în  mână  chestiunea  asta  însem­
                                                   .   Demult  au  recunoscut  şi  oamenii . învă­
      de  sta .să  crepe  de. ciudă  şi  incepu  să  bată                                    nată,  să  premeargă  o  mişcare  mare,  pornită
                                                 ţaţi  pe  acest  diavol al omenirii, căci  beuturile
      amarnic  pe  toţi  drăcuşorii  săi.  In  urmă  eşi                                     de  suflete  mari  şi  capete  luminate;  Mişcarea
                                                 spirtuoase  sunt  pentru  om  otrava  cea  piai
     unul  dintre  ei  şi  tremurând,  să  ruga  să’i lase                                   contra  alcoholismutui  să  începe  înpă  în  vea­
     să-şi  cerce  el  norocul.         .             *)  „Urmările beţiei“ de -dr. Radu ca manuscript  cul  al  16-lea. Unul dintre cei mai distinşi apos-
   1   2   3   4   5   6