Page 1 - Bunul_Econom_1906_24
P. 1

Anal  VII.                          Or&ştie  (Sz&szv&ros),  24 Junie  n.  1906.                                   Nr.  24














                  REYISTA          PENTRU         AGRICULTURA,               INDUSTRIE           ŞI   COMERCIU

      ORGAN  &L:   „Reuniunii  Economice  din       Orâştie"   si „Renninnii  române do  agricultură din comitatul       Sibiiuiui“


                  A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  fiecare  Duminecă.       Abonamentele  şl  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                i  muncitor,  înţelept  şi  supus  legilor  în   hărnicia  iubitului  meu  popor  ies  la  lu­
            Act  comemorativ                      vreme  de  pac°,  ca  şi  viteaz  în  zilele  mină,  sâ  adună  şi  să  grămădesc,  cres­
        făcut  cu  ocazia  deschiderei  Expoziţiei   de  luptă.                              când  pe  fiecare  zi  avuţia moştenită dela
                  Generale  Româhe.    j                                                     părinţi  spre  a  o  lăsa  mai  mare urmaşi-
                                                       Hotărît-am  şi am  poruncit împreună
                                                  cu  miniştri  Mei  şi  cu  aleşii  ţârii,  cari   lor  noştri,  cari  la  rândul  lor,  cu  ajuto*-
           »Eu  Carol  /,  cu  mila  lui  Dumne­                                             rul  Iui  Dumnezeu,  vor  merge  tot  mai
      zeu  şi  voinţa  naţională,  Domn  Stăpâni-   alcâtuesc  Senatul  şi  Adunarea  Legiui­  înainte  pe  calea  propăşirei,  a  feri^jrei
                                                  toare,  ca  pe  dealul  şi  pe  câmpul  Fila-
      tor  şi  Rege  al  României,  împlinind,  cu                                           şi  a  mârirei.
                                                  retului,  într’un  loc  odinioară  mlăştinos
      ajutorul  Atotputernicului,  40  de  ani  a
      Domniei  Mele,  în  care  vreme,  cu  mare   şi  părăsit,  să  se  sădească  o  grădină     Şi  ca  să  fie  cu  noi  mila  şi  ajuto­
                                                  mare  şi  frumoasă,  care  să  fie  pen­   rul  Domnului  şi  Mântuitorului  nostru  la
      şi  multă  dragoste  pentru  ţearâ  şi  neam,
                                                  tru   locuitorii   muncitori   din   acea   această  lucrare,  clădit-am  din temeile pe
      am  lucrat  împreună  cu  credinciosul  şi
      iubitul  Meu  popor,  pentru  cucerirea de­  parte  a  Bucureştilor  un  loc  de  odihnă   dealul  Filaretului,  în  locul bisericei vechi
                                                  şi  de  petrecere  în  zile  de  sărbători,  şi   şi  dărăpănate  a  sfântului  Nicolae,  altă
      săvârşitei  neatârnări  şi  pentru întemeie­
      rea  Regatului  Rcmâniei,  alipind din nou,   care  spre  amintire  sâ  poarte în  veci nu­  biserică  nouă  lucrată întocmai după asă-
      după  multe  veacuri  Dobrogea  lui  Mir-   mele  Meu.                                 mânarea  Sf.  Nicolae  din  laşi  zidită  de
                                                                                             reposatul  întru  fericire  Domn  al  Mol­
      cea  cel  bătrân,  Statului  român  şi  îm­      Ear’  în  acea  grădină  să  se  ridice
      pingând  astfel  hotarele  ţârei  peste  Du­  multe  şi  mari  clădiri,  unele  vremelnice,   dovei,  Ştefan  cel  Mare.
      năre  până  la  Marea  Neagră.             iar’  jfltele  statornice Şşi  desăvârşite,  în   Făcut  in  scaunul  domniei,  oraşul
         ...                      - vwr          isace-aâ *©,**l»ne*ş*  coinorde-drn trecu feut  Ba©ur«fşUr îb -*m*b-dela. Mântuitorul nos­
      după  noi,  o   amintire  trainică a  celor  neamului  românesc  şi  cele  din  z lele   tru  Isus  Christos  1906,  luna  Iunie  în 4,
      petrecute  în  aceşti  40  de  ani, şi  tot de  noastre  şi  să  se  arete  tuturor,  pămân­  iar’  al  domniei  mele  al  patruzeci  şi
      odată  a  arăta  atât  poporului  român, cât   teni  şi  străini,  rodul  muncii  şi  al  oste-   unulea«.
      şi  neamurilor  străine   ceea-ce cu  toţii  nelelor  poporului  român  şi  toate  bogă­    Acest  act  a  fost  semnat  de Regele,
      am  făcut,  cu  mare  rîvnă  şi  neobosită   ţiile  cu  cari  Dumnezeiasca  Pronie  ne-a
      muncă,  trecând  prin  multe  zile  grele,  împărtăşit,  atât  cele  ascunse  în  ape sau   Regina,  de  principii  moştenitori,  de mi­
                                                                                             niştri  şi  de  membrii  sf.  Sinod,  l’a  cetit
      atât  Eu,  Regele,  ajutat  de  credincioşii   în  fundul  pământului,  cât  şi  cele  de
                                                                                             dl  ministru  Lahovary  prin  care  s’a ter­
      Mei  sfetnici  şi  dregători,  şi  cei  mutaţi   pe  munţi  şi  de  pe  dealuri  şi  cele  ce
                                                                                             minat  deschiderea  expoziţiei  române.
      dintre  noi,'  şi  cei  cari  azi  stau  împreju­  cu  belşug  în  fiecare  an  ne  dau holdele
      rul  Scaunului  Domniei  Mele,  precum  şi   mănoase  şi  rodnice  ale  acestei  ţâri  bi­
      întreg  poporul,  care  pururea  s’a  arătat  necuvântate  si  cari  toate  prin  munca şi


         -5>i  F  O I Ţ A                        n’aş  gâta-o  într'un  an  de  n'aş  avea  barem  o   —  zise  boierul  când  îl  văzu  întrând  cu stru­
                                                 sută  de  lucrători  lângă  mine;  apoi  viia  şti   gurii.
                                                 dita,  de-abia  în  trei-patru  ani  o  poţi  aduce   —   »A  făcut  Dzeu  sfântul  cu  puterea
               Zina  apelor.                     să  rodească!»..,                           lui  cea  mare,  dar’  ştiu  că  nu  eu,  un  om  pă­
                                                      —  »Cară-te  mişelule,  îi  zice  domnul,  şi   cătos!»  răspunse  Alexandru.
                                     ţU rmare).  de  nu  faci  până  dimineaţă  toate  după  cum
                                                                                                  Dar’  domnul  îi  grăî:  »ce-mi  pasă  inie
           —   »Bună  dimineaţa  Domnule?»       ţi-am  poruncit,  te  stâng  de  pe  faţa  pămân­  l
                                                                                             cu  cine  ai  lucrat  şi  cu  cine  nu,  destul  atâta
           —   »Să  trăieşti  Alexandre;  noa,  da   tului!»
                                                                                             că  mi-ai  împlinit  porunca.  Acum  să  mergi  în
      adus’ai  făina  de  mălai  mărunt?»             Iară  merge  Alexandru  supărat  acasă  şi
                                                                                            grajd  să  duci  cele  două  bivoliţe  la  taur,  iar’
           —   »Adus  domnule,  am  adus  o  dragă   spune  muieri  porunca  cea  nouă  ce  a  căpă­
                                                                                             de  mâne  dimineaţă  să  fie  fătate,  cu  viţei  sub
     de  făină  şi  una  de  grăunţe!»           tat  dela  domnul  pământesc.
                                                                                             ele,  să  le  mulgi,  şi  să-mi  aduci  apoi  lapte
           —■  »Şi  cum  e  holda  unde  a  fost  pă­  —  »Nu  te  supăra  nimic  Alexandre, că
                                                                                             de  cafă  dela  ele;  pricepi?»
     durea ?«                                    va  fi  ce  va  rândul  Dzeu!»  îi  z sa  muierea.
                                                                                                  —   «Pricep  domnule,  dar’  una  ca  asta
           • Frumoasă  domnule,  a  dat  Dzeu  de     Adecă  când  să  scoală  a  doua  z:,  înlo­
     s’a  făcut  chiar  după  porunca  d-tale?   cui  pădurei  cei  din  sus  de  casă  era  o  dră­  nu  să  poate*  că  doară  şti  Dta  că  bivoliţele
                                                                                            poartă  un  an  de  zile!»
           •—  »Bine  Alexandre,  e  bine; acum până   guţă  de  viie  de  să  mai  ai  doi  ochi  să  te  uiţi
                                                                                                  —   »Taci  din  gură  nemernicule  —   zise
     dimineaţă  să  lâzu eşti  toată  pădurea  aci  din   la  ea;  toată  în  rând,  toată  cu  struguri  copţi
                                                                                            domnul,  —  şi  te  cară,  că  n’am  vreme  de
     sus  de  casa  ta,  să  lucri  pământul  şi  să  pră­  numai  de  cules,  şi  mari  ca ,purecii,  Alexan­
                                                                                            perdut  cu  tine;  de  nu  vii  de  dimineaţă  cu
     seşti  viie,  iar’  pe  dimineaţă  să-mi  aduci  stru­  dru  iar’  mulţămi  lui  Dzeu  şi  culese  o  corfiţă
                                                                                            ele  fătate  şti  ce  te  aşteaptă!»...
     guri  copţi  din  ea!»                      de  duse  boierului.
          —   »Dacă  domnule  una  ca  asta  nu  să   Noa,  vezi  că  ai  putut  face?  Numai  eşti   Şi  să  dusă  Alexandru  supărat  acasă
     poate  face  intr’o  noapte,  numai  de  lăzuit  câne  la  maţe,  vrei  să  te  tragi  dela  muncă!»  mânând  bivoliţele  din  dârăpt.  Muierea  îi  eşi
   1   2   3   4   5   6