Page 1 - Calauza_1990_02_01
P. 1
JURNAL INDEPENDENT DE ANUL I
Nr. 1
JO I, 1 FEBRUARIE
OPINIE Şl INFORMARE 1990
4 PA GIN I 1 LEU
u găsesc a lt te rm e n
N
Că t r e c i t i t o r i Prin telefon, de la p a ra fra z e z p o triv it p e n tru
m a i
M it ic ă S avici, d e şi
il
c u b u n ă - ş tiin fă
R edacţia noastră adresea Doamne, cîte drepturi şi siţi pentru ideile şi gîndu- p e D a n V e ro n a . D a r c h ip u l
ză un călduros „Bun gă libertăţi sfinte, cuvenite, rile lor • C om petenţă şi colaboratorul nostru a c e s tu i c o p il d e d o is p re z e c e
pe
sit" atît confraţilor de con doresc rom ânii ! Declarăm profesionalism în toate sec a n i, a p ă r u t d in t r - o d a iă îm i
te le v iz o ru lu i
e c ra n u l
dei, din ju d eţ şi din ţară, cititorilor că vom lupta cu toarele vieţii economico-so- din Paris :
cit şi dragilor noştri cititori. toate forţele pentru îm pli ciale (nu prom ovări după... d e m o n s tre a z ă că lu m e a
d e sc ris ă
cu a tita p ric e p e re
P înă acum , poştaşul nu nirea acestor aspiraţii. Cî- dosare !). d e p o e tu l in ca u z ă , există
ne-a adus prea m ulte scri teva dintre ele : • Egali Nu le m ai înşirăm pe Dragi Prieteni, c u m p lit d e c ru d şi de a d e
sori de la cititori. Este fi tate în tre toţi rom ânii, in toate aici. Dar, declarăm Noi, cei din Franţa, am văzut întreaga voastră v ă r a t la un p a s d e nor. Şi
resc. „Călăuza" abia s-a diferent de naţionalitate, cititorilor că vom lupta Revoluţie în direct pe canalele de televiziune. Este n o ! n -a m ş tiu t ! N - a m
născut. Dar, publicaţia religie, sex etc. • C ălăto pentru tot ceea ce este
noastră — num ită (deocam rii libere pe oricare m eri dem n şi frumos, pentru unica revoluţie din lum e care n-a avut nim ic de as ş tiu t ?
cuns, în care poporul şi-a spus cuvîntul şi a înfăptuit
dată) „Călăuza" şi cu apa dian al lum ii • Păm înt păstrarea naturii aşa cum ceea ce trebuie să se întîm ple în tim purile noastre In fe rn u l d in c a re e l a
riţie (deocam dată) săptăm î- pentru bietul nostru ţăran ne-a lăsat-o Dumnezeu, care nici pe departe nu mai sînt ale tiraniei. Am tras fu g it se n u m e ş te le a g ă n u l
nală — declarăm , aici, că rom ân (nu doar pentru vom lupta pentru Om (cu pe casete tot ce s-a dat la noi. Şi s-a dat totul. E o d e c o p ii P om irla , ju d e ţ u l
îşi pune paginile cu totul m orm înt, ca pînă acum !) „O" m are) şi toate nevoile m ică istorie a Rom âniei pe care o ţin pentru a o cer B o to ş a n i. A a ju n s to c m a i
şi cu totul, la dispoziţia • O rganizarea confruntării sale. ceta din cînd în cînd. la B u c u re şti, s p e rin d in c ă
tu turor cititorilor, a dorin tu turor m ărfurilor rom â Am lăsat pentru final R egret că unul din reporterii noştri a fost strivit in o m e n ie şi in ţe le g e re deşi
ţelor şi intereselor colective neşti pe PIA ŢA — singu declaraţia către tinerii ci sub şenilele tancurilor, în Bucureşti. Este, probabil, ră n ile lu i sint a d in e i. Pro-
ale oamenilor. rul loc în care va învinge titori : fără voi, dragi ti picătura de sînge pe care trebuie să o jertfim noi,
Ştim că setea de ADE produsul cel m ai bun şi cel neri, fără jertfele voastre francezii. Fie-le ţărîna uşoară eroilor, tu turor eroilor
VĂR este atît de puternică din Decembrie 1989, n-am care s-au jertfit în M area Revoluţie a R om ânilor I
la cetăţenii României Libe m ai ieftin, singura m odali Acum, vă doresc putere şi luciditate, în libertate şi ÎNGER chilug
re — cum a fost, de fapt, tate prin care producătorii fi putut să aşternem pe dem ocraţie ! Iar pentru viitor, vă prom it cît mai m ulte
întotdeauna, fără însă ca de orice gen se vor trezi hirtie nici un gînd din cele veşti despre ce sim te F ranţa pentru sora sa, România!
de m ai sus. „Călăuza" va
însetaţii să aibă dreptul din letargia ceauşistă, rea
m ăcar la un „pahar de a- litate anacronică în care — reflecta preocupările, fapte NICOLAS PÂNDARU p r i a - l m a m ă l- a a lu n g a t, l-a
devăr" —, încît noi, redac conform indicaţiilor... „a- le şi ideile care vă anim ă, in c h is b u c u ria , i- a in g u s la t
nu îşi propune —
însă,
torii „Călăuzei" declarăm toate.ştiutorului" ! — nicio c e ru l d e d e a s u p ra c a p u lu i,
cititorilor că reflectarea A- dată întreprinderile nu conform num elui — să vă in tr-u n le a g ă n , ca re , d u p ă
DEVÂRULUI constituie ju- trebuiau să dea falim ent, ci îndrum e, în nici un fel, d e s c rie rile tin ă ru lu i, s e a m ă
răm întul nostru de credin conducerile acestora. Aşa- paşii. Din c o n tra : „Călău IN Z IA R U L D E A Z I : n ă m a i m u lt cu un la g ă r,
ţă şi vom lupta pentru el zisa „economie de piaţă" za" noastră este fericită să în tre b ă rile lu i : „ D e ce m -a
chiar în situaţia cînd anu îşi va spune cuvîntul şi la vă urm eze, să fie... călău ■ Rom an poliţist în foileton : „Figurina de plum b", a lu n g a t ? D e ce nu m -a
m ite „grupări lezate" ar noi, desigur, în mod gra zită de dum neavoastră 1 tradus din lim ba franceză de Neculai Chirica p u t u t tin e şi p e m in e , c u m
dori şi ar reuşi să ne aga- dat, ca în toate ţările super- ■ Horoscopul copacilor fin e p e ă ila lţ i d o i? " d e vin
ţe de m îini tristele „inele dezvoltate ale lum ii • Oa Vă m ulţum im I obse sive şi z d ru n c in ă d in
de logodnă" ale... cătuşelor ! menii să nu m ai fie pedep „Călăuza" ■ Un condam nat la m oarte pentru insurecţie arm ată te m e lii s u fle tu l o ric ă re i m a
me, o ric ă re i le m e i.
O , in g e r c h ilu g , in g e r
chilug...
Eveniment la Maternitatea Deva „ V re a u să invăţ. Să d e
vin o m d e şte p t. A m n o te
de la o p t in
b u n e, n u m a i
Trei copiliţe libere! sus". S in t fr in tu r ‘ de lu
n i'n â in g in d u r ile a tit de
În tu n e c a te a le iu ; M itic ă .
Dragi cititori ! Vă adu socotite „tabu" ca date ale
scriso a re adresată
In tr-o
cem la cunoştinţă un eve declarării naşterii la sta D - lw Ion llie s c u işr d e sc rie
nim ent unic petrecut la rea civilă. Poate se mai cu sfia lă via ţa . C u v n t e le
m aternitatea Deva. în ul reconsideră şi data înre p lin g in io c u i s e m n a ta r u lu i
timii 20 de ani. gistrării naşterii civile faţă In o c h ii lw nu m a 1 e ioc
La 20 noiem brie 1989 au de data naşterii biologice d e c it de a rşiţă. O a rşiţă ce
văzut lum ina zilei trei la prem aturi mici, la lim i ne c u p rin d e şi o e noi. ne-
copile gem ene : Cristina, ta de viabilitate. g ă s m d u - n e cuvintele...
A driana şi G abriela Vi
zitiu. Toate aveau în jur Fetiţele îm plinesc două Ce s c u rt-c irc w i a p u tu t
luni. Nu putem să nu suferi, in fiin ţa ei, fe m e ia
de 1 500 gr şi 42 cm lun c a re i-a d a t n a şte re ? P en
gime. N aşterea a fost a- ne am intim că ele s-au tru ce i- a lu a t d r e p tu l la
sistată de dr. Sandu Giotea. născut în preajm a zilei de c o p ilă rie d u p ă ce i-a d a t
moaşa N atalia Popean şi 1 Decembrie cînd alte trei d r e p tu l la v ia ţă ? P en tru ce
asistenta pediatră Rodica surori gemene : Moldova o tita n e iu b ire , a c o lo u n d e
Ştirbei. Fetiţele s-au năs cea Mare. M untenia şi tre b u ia să Pe iu b ire ?
cut fără dureri şi în lu T ransilvania s-au unit S int in tre b ă ri la c a re n o i
m ina puternică străluceau pentru vecie. Poate că nu vo m a f la n ic io d a tă ră s
ca nişte bănuţi noi. părinţii Vizitiu, de baştină
H ora victoriei R evoluţiei R om âne, avînd în m ijloc trlco lorul scum p al p atriei, a în puns.
Evoluţia ulterioară a m oldoveni, le mai ataşează ceput în sfîn ta zi de 22 De cem brie 1989 şi la poalele cetăţii din Deva.
fost bună. iar m ăm ica lor simbolic copilelor şi aces- F o to g rafie de TRAIAN TODEA MARIANA PADARU
Vizitiu Zinica în vîrstă de te nume, ca semn al nea-
26 ani, şi-a îngrijit copi tîrnării noastre.
lele cu dragoste şi devo Fie ca drumul vieţii lor
tament, le-a hrănit la sin. să fie presărat cu flori,
le-a legănat mai ceva ca la sănătatea lor vor veghea j 2500 dolari MU.S.A“ dispăruţi... în
mama Sătiţa lui Moş ca şi pînă acum medicii,
Creangă. Nu s-a supărat la libertatea lor e chemat
nici cînd fericitul tată să vegheze întregul popor.
Fănică Vizitiu. în vîrstă Aşa să ne ajute Dum | buzunarul unui securist! (I)
de 31 ani, şofer de me nezeu !
serie, în loc să fie pre I Dorul de tată (pe care formăm pe oamenii noştri teroarea se refugiaseră in Marius. După bătaia „ca
miat, a fost amendat pen Dr. MARIANA DOBRE, ■ nu-1 văzuse de mai bine de ce privilegii se bucura ţările lumii, la vamă li la hoţii de cai" au fost
tru depăşirea celor 15 zile medic pediatru
I de zece ani pentru că le- un cetăţean din ţara ve s-au luat actele, fiind pre inchişi intr-o cameră pe
I gile ceuşiste nu-i aprobau cină care descoperea un luaţi de pichetul de gră pereţii căreia curgea apă
I venirea în ţară) l-au fă- român refugiat ? I) i-a niceri de la Stamora. Un şi era mai frig ca afară
Este lumina I I cut pe tînărul de numai descoperit şi reţinut. Şi-a căpitan cu mustaţă, la 38 La plecarea din acest cuib
■ 20 de ani Marius-Doinaş
văzut tatăl doar prin fe
de ani. i-a bătut cu pum
I U. din Hunedoara să In- restruica maşinii poliţiei nii şi cu picioarele. La de năpîrci al Stamorei,
Fantoma comunismului dogmatic mai bîntuie vecinilor... Marius a vrut să-şi ia
încă aiurea In lume. El mai răspindeşte de aiurea ■ cerce marea cu degetul. un moment dat, probabil geanta in care avea hai
neîncredere, inerţie, egoism, foamea de a supune. | Astfel, în noaptea de 14/15 Marius imi spune că e nesatisfăcut de bătaia nele. ţigările şi două lăn-
■ noiembrie 1989 împreună greu de descris iadul — profesională aplicată. a ţişoare din aur. fiecare in
Gîtă durere mai există încă 1 atunci cînd îi cer să-mi
I cu un alt hunedorean au cerut un furtun şi şi-a greutate de cîte 6 grame
Dar este lumină ! I trecut frontiera în Iugo- povestească ce a urmat... continuat opera „sadică" Soldatul care-i escorta l-a
Libertatea este o stare de spirit Ea nu se în ! slavia. Ghinionul celor doi 11 rog totuşi să o facă asupra inşilor care nu fu impins cu automatul zi-
vaţă. Libertatea este dorinţa de a crede in libertate. I a fost acela că în mo- Tresare din cînd in cînd raseră nimic, nu loviseră, cindu-i „Ce, îţi mai tre-
Şi noi credem acest lucru I Literatura română, cul ! mentul cînd trebuia să şi începe... nu omorlseră pe nimeni.
tura român a participat activ la Revoluţia română I aibă întilnirea cu tatăl lui Predat în ziua de Sfîntu Voiau doar să fie liberi VALERIU RAUREANU
De aceea este acuma lumină I ■ Marius, poliţia iugoslavă Nicolae, odată cu alţi inşi sau să-şi vadă părinţii,
| (poate n-ar strica să-i in care nemaiputînd îndura cum a fost în cazul lui (Continuare în oag a 2-a)
CONSTANTIN BEHELEAN
