Page 1 - Calauza_1990_03_07
P. 1

JURNAL  INDEPENDENT  DE                                 ANUL  I

                                                                                                                                             Nr.  7
                                                                                       OPINIE  Şl  INFORMARE                            JO I,  15  MARTIE
                                                                                                                                              1990
                                                                                                                                       4  PAGINI  2  LEI
                                                                                             — APARE SAPTAMfNAL —





                î n c o t r o                   ?                      Noul   nostru   colaborator                    O cj&o T 1              • c y 'u .ts j?  <0
          A
           I  n   urm a  recentului  decret  privind  angajarea  de  către  toate   din  S.TJ.A.  (Detroit),  dom nul
           ■  unităţile  economice  a  tuturor  persoanelor  neangajate  şi   P e tru   Jur],  a   ţin u t  m ai  întii
        apte  de  lucru,  se urmăresc două  lu cru ri:
           —   rezolvarea  problemei  şomajului  nemărturisit  dar  m asiv   să  scrie  chiar  In  lim ba  ro­  r  >  ^  c  £  / z
        m oştenit  de  la vechiul  r e g im ;
                                                                     m ână  o  urare  către  jurnalu l   eSJ& l* 0-€&  ”*  /ŞrO
           —  aşezarea  tuturor  persoanelor  încadrate  acum   în  m uncă  la
        o  linie  (desigur  imaginară)  de  start  —  de  unde  toţi  pornesc  cu   nostru,  către  cititorii  noştri.
        aceleaşi  drepturi şi  aceleaşi datorit
           Dar  cum   noi  avem   întreprinderi  economice  şi  nu  instituţii   O  reproducem  în  fac sim il;
        de  caritate,  de  acum  încolo  începe  concurenţa  între  întreprin­                                                              7   ^  ’
        deri,  concurenţa  intre  indivizi,  tn   m od  necesar  întreprinderile
        vor  trebui  cu  tim pul  să  facă  o  „cură  de  slăbire“  pentru  asigu­
        rarea  rentabilităţii  —  in  urm a  căreia  în  m od  necesar  se  va  dis-
        ponibiliza  forţă  de  muncă.  Dar  aceasta  nu  înseamnă  în  m od  obli­                                               în  paginile  Jurnalului  de  azi :
        gatoriu  şomaj.  La  dispoziţia  cetăţenilor  va  fi  dreptul  la  libera                                                %  Clădirea  cu  ochii  scoşii
        iniţiativă  —  care  se  va  putea  îndrepta  în  două  direcţii  princi­  Colaboratorul  nostru din Paris  transmite    ţ   O  zi  în  închisoarea  de  la
        pale  şi  anum e :                                                                                                         Focşani
           —  sectorul  terţiar  —  adică  industria  serviciilor  în  care  îşi   Televiziunea   franceză,  fiind  statuia  ce  se  lăsa   atît  de  greu
        vor  putea  deschide  m ici  magazine,  ateliere  de  reparaţii,  diverse   prezentă  la  evenim entul  elibe­ doborîtă,   poliţistul,  a   s p u s :   0   Documente  foto  —  Morţii
                                                                                                                                   Tim işoarei
        servicii  către  populaţie,  etc.                           rării  B ucureştiului  (şi  a  Pieţei  „Aveţi  grijă,  că   ăsta  a  făcut   9   „Cine-i  sănătos,  să  trăias­
           —  agricultura  individuală  ca  mici  producători.      Presei  Libere)  de  statuia  lui  Le-  destule  victim e  pînă  acum   şi   că,  cine-i bolnav  să  m oară”
            Se  ştie  cit  de  m u lt  „încuraja“  regimul  trecut  ţăranii,  care   nin,evenim ent  prezentat  în  di­ nu  cred   că  m ai  e   nevoie  de   %  Serialul  nostru„Cine  a  tră­
        cu  timpul,  din  „clasă"  au  devenit  „pătură  socială", apoi şi aceasta   rect  pe  postul   ANTENE  2,  a  a lte le ..  dat-o  pe  Lepa  Drena ?”
        se  subţia  pe  zi  ce  trecea,  tinzînd  spre  dispariţie  totală.  In   reţinut  la  un  m om ent  dat  re­  Este  prim ul  poliţist  rom ân  pe
        faţa  tuturor  stă  sarcina  dificilă,  dar  obligatorie,  de  a  se  recrea   m arca  plină  de  um or  (negru)  a  care  francezii  l-au  îndrăgit  iar
        această  „talpă  a  ţării. ”                                 unui  poliţist  rom ân care  se afla  jurnalul  nostru  îl  declară  sim­
            în   acest  scop,  oamenii  pricepuţi  (incă),  curajoşi  şi  doritori   în  cordonul  de  ordine, Incercînd  patic ...  O  propunere
        de  a  fi  proprii  lor  stăpîni  vor  putea  opta  pentru  varianta  de  a   să-i  îndepărteze  pe  curioşii  care
        face  agricultură   locuind  la  oraş  şi  luînd   în  chirie  un  lot  de   se  apropiau  în  mod  periculos  de  NJCOLAS  PANDARU  îa  ţaţa  parcului  „Operei "  Deva
        2500  m.p.  care  însă  nu  poate  asigura  o  totală  independenţă  eco­                                              există  un  grup  de  arcade,  pe  care
        nomică,  sau  pentru  varianta  de  a  se  m uta  la  ţară  unde  ar  putea                                            era  am plasată  inscripţia  de  tristă
        deveni  independenţi.                                                                                                  am intire  p.c. ..  ROMÂNIA  După
            Se  cunoaşte  că  in  ultimii  40  de  ani  m ulte  sate  se  depopulau                                            Revoluţie,  firesc,  prim ele   două
        treptat,  ajungînd  să  dispară  prin  „moarte  naturală".  Acest  fe ­                                                cuvinte  au  dispărut.  însă.  neinspi
        nom en  nu  numai  că  trebuie  oprit,  dar  trebuie  inversat,  pentru  a   La  închiderea  ediţiei                   ral   .ROM ÂNIA"  cuvintul  atît
        reînvia  satul  românesc,  aşa  cum  a  fost  el  de  milenii.  Astfel,  la                                            dc  scump  pentru  noi,  a  răm as  in
        dispoziţia  oamenilor  întreprinzători  se  vor  afla  sale  ca  Goleş,   Din  Anglia  ne-a  sosit  la  dicţionarul  conţine  8 500  de ,   tronsonul   trei.  celelalte   două
        Alun,  Căoi,  Ghergheş,  Sohodol,  Berc,  Caraci,  Văleni,  ş.a.  redacţie  elegantul  dicţionar  bio-bibliografii   ale   unor  ’   răm inind   parcă  in  aşteptare...
            însuşi  Dumnezeu  a  avut  nevoie  de  6  zile  pentru  a  face  lu­  THE  iNTEKNATIONAL   scriitori  din  întreaga  lume.  '   Mai  firesc  ar  fi  ca  ROMÂNIA  să
        mea,  iar  cum   nici  unul  din  România  nu  mai  poate  pretinde  a                                                 apară  in  tronsonul  doi,  in  mijloc,
        fi  Dumnezeu,  acest  proces  va  dura  mai  mult,  m ult  mai  mult.   AUTHORS  AND  WRITERS  Surpriza  a  fost  să  consta-  \   acolo  unde  e  inima  fiecărui  orii..
        Desigur,  procesul  acesta  ca  oricare  proces  natural  se  va  produce   YVHO’S WHO   lâm  că  la  pagina  42  figu-  \   (semnează :  Erşek   A lexandrina
        lent  —  dar  este  absolut  necesar  pentru  reformarea  unei  ţărănimi   editat  la  Cambridge.  în  rează   şi   bio-bibliografia  ţ   Niţă  Violeta,  Dragoş  Ana   Don-
        în  sensul  tradiţional  al  cuvintului,  pentru  reapariţia  unor  tra­  editorialul  semnat  de   Dl.  scriitorului  hunedorean  Va- ^   cuţiu  Eugenia,  Nita  Doina.  Alic
        diţii  pe  cale  de  a  fi  pierdute,  într-un  cuvînt  pentru  reîntregirea   Ernest  Kay  se  subliniază  că leriu Bârgău.   ^  Dclia,  Baciu  Ileana.  Sam oilă  Ma­
        fiinţei  naţionale  a  poporului  român.                                                                               fia  şi  Gros  Viorel,  toţi  de  Ia
                                        ing.  GHEORGIIE  GKUN                                                                  I.M.P.  Deva).
                                                                       Dl.  ing.   M arian  Leş,  co­
                          f îâ ia d u f i a f t                      m andantul  aeroportului  civil   Răspunsul  domnului  Gîorg?  Homoştean
                                                                     Tim işoara  a  elucidat  şi  pro­
                                                                     blem a  avioanelor  arabe  pre­           la  scrisoarea  deschisă  publicată  in  jurnalul
          & & Y L                              ^          /'■,       zente  pe  aeroportul  bănăţean                 nostru  clin  22  februarie  1990
                                                                     în  zilele  de  10.12.89,  18.12
                                                                                                      Aşa  după  cum  se  afirm ă  la  începutul  scrisorii  am   deţinut
                      r   Rid,  dtu  JC’tfuJUL'n                     89  şi  20. 12.89.           funcţiile la care se face referire.  Doresc însă cu acest  prilej  să  asigui
                                                                                                  pe  cititorii  acestui  ju rnal  că  in  toată  activitatea  am  depus  eforturi,
                                                                         Morţii  Timişoarei       în  lim ita  priceperii  mele,  să  fiu  cinstit  cu  nune  însumi  şi  să  fac
              r/u ,ÎLitsLrM dj^l  /V M iA i.                                                      bine  cetăţenilor  mei  atît  cit  s-a  putut  într-un  stat  de  dictatură  in
                                                                        au  fost  expediaţi       care  totul  se  îndeplinea  la  ordin.
                             rez^<x0 ,'e;                              în  avioane  arabe ?           Voi  răspunde  întrebărilor  în  ordinea  enunţată  în  scrisoare  :
                                                                                                      1.  —  în  perioada  in  care  am  fost  m inistru  de  interne  nu  mi
                                                                                                  s-a  adus  la  cunoştinţă,  in  nici  o  îm prejurare,  despre  recrutarea  şi
                                                                                                  pregătirea  unor  terorişti.  Cine  ştie  că  au  fost  recrutaţi  copii  din  or­
                                                                      Ele  au  transportat  carne  de
                                                                     berbecuţ   cu   destinaţia   felinate  şi  pregătiţi  pentru  a  deveni  terorişti  să  o  spună
                                                                                                      Am  aflat  însă,  im ediat  după  Revoluţia  din  22  decem brie  1989.
                                                                     Amman.   Prim ul   avion   a   de  la  unele  posturi  de  radio  şi  clin  presă,  cînd  eram   la  A m basada
              $  44J7L •                                             transportat  38  tone  carne,  al   rom ână  din  Praga,  de  existenţa  unor  terorişti  în  ţară.
                                                                     doilea  39.647  kg.  carne,  iar  al
                                                                     treilea  39.000  kg.  carne  ber­  2.  —  Nu  cred  să  fi  ştiut  altă  persoană  decît  însuşi ^Pacepa  de
                                                                     becuţ  pream balată  la  abatoa­  planurile  sale  în  vederea  plecării  din  ţară,  riscul  pentru  el  fiind
                                                                     rele  din  Timiş,  Arad,  H une­  prea  m are  ca  să  se  destăinuie  cuiva.  Personal  nu  l-am   cunoscut
               \    t a f t    ( Y  jL U j l u .^ Y I                doara,  A lba  si   Bihor,  con­  pe  Pacepa,  iar  despre  faptul  că  este  născut  în  judeţul  Alba  am
                                                                     form   norm elor  de  igienă  in­  aflat  la  două  luni  după  plecarea  lui  din  ţară.
                                                                     ternaţională.   Berbecii  erau   3.  —  N um irea  mea  ca  m inistru  de  interne  nu  m i-am  dorit-o
                                                                     înveliţi  în  saci  de  tifon  legaţi   şi  ea  s-a  făcut  prin  ordin  în  data  dc  10  septem brie  1978,  la  o  lună
                                                                     la  gură,  ştam pilaţi  cu  num ă­  şi  jum ătate  după  plecarea  lui  Pacepa.  Este  lim pede  pentru  oricine
                                                                    rul  de  agreaj.  Să  sperăm   că   că  nu  poate  fi  vorba  de  vreo  coincidenţă  între  plecarea  acestuia  şi
                                                                    Dl.  ing.  M arian  Leş  e  de bună   chem area  mea- la  m inister.
                                                                    credinţă  şi  berbecuţii  nu  au   4.  —  In  perioada  evenim entelor  m uncitoreşti  de  la  Braşov  (no­
             în   pagina  a  Il-a  redăm   discuţia  avută  cu  Domnul  Dr.  Ga-   căzut  greu  stom acurilor  ara­  iem brie  1987)  eram   prim -vicepreşedinle  ai  Consiliului  popular  ju­
         briel  Condor,  intitulată  „LA  BONN,  ÎN  TIM PUL  REVOLUŢIEI   b e ...                deţean  H unedoara.
         ROMÂNE".                                                          Valeriu  R âureanu        5.  —  Despre  atentatele  la  integritatea  mea  fizică  ani  auzit  u-
                                                                                                  nele  zvonuri  abia  după  ce  rn-am  întors  clin  m isiunea  de  la  Praga,
                                                                                                  respectiv  ia  sfîrşitul  lunii  ianuarie  1990.  Nu  cunosc  dacă  au  fost
       Testamentul  politic  al  mareşalului  Ion Antonescu                                       puse  la  cale  astfel  de  acţiuni  şi  de  către  cine  anume.
                                                                                                     6  —  în  tim pul  Revoluţiei  din  22  decem brie  1989  mă  aflam   in
                                                                                                  Am basada  rom ână  de  la  Praga  unde  evenim entul  a  fost  prim it
        IV.  în   ceea  ce  priveşte  aservi­  reale.  C reditul  era  de  3  la  sută.   partid  politic  în  această  ţară  nu   cu  entuziasm   de  către  întregul  personal  al  am basadei.  în  seara  de
      rea  bogăţiilor  ţării,  mi  se  aduce   Am  salvat  capitalul  străin,  tele­  poate  arăta  o  filă  albă  în  această   22  decem brie  1989  am   şi  trim is  o  telegram ă  de  adeziune  faţă  de
       pe  n edrept  această  acuzaţie.  Dacă   foanele,  chibriturile.  Nu  am   avut   problem ă.  revoluţie,  iar  in  dala  de  26  decem brie  1989  am  iniţiat  desfiinţarea
      m i-aţi  fi  d at  putinţa,  v-aşi  fi  a-   legi  de  vasalitate  faţă  de   Ger­  De  la  toate  instituţiile  au  fost   organizaţiei  de  partid  din  cadrul  am basadei.  în  continuare  am  fă­
       râ ta t  legile  economiei,  v-aş   fi   m ania,  ci  de  egalitate.  M areşalul   retrase  baionetele  în  cazărmi.  cut  dem ersuri  pe  lingă  conducerea  de  stat  a  Cehoslovaciei  pentru
       a ră ta t  ce  acoperire  bună   avea   Antonescu  —  m i-am  zis  —  nu  se   Am  fost  prezentat  ca  dictator.   obţinerea  de  ajutoare  în  folosul  României.
       m oneda.  S-au  găsit  40  de  vagoane   com para  cu  generalul  Nedici  (din   Ştim   că  dictatorii  îi  exterm ină   în  încheiere,  mai  aduc  la  cunoştinţă  cititorilor  că  sînt  un  lo­
       de  aur,  cînd  Rom ânia,  în   toţi   Serbia   —   n.n.)   Bugetul  pe  adversarii  lor.  Pe  cine   am   cuitor  al  acestui  ju deţ  în  care  m-am  născut  şi  am   m uncit  m are
       anii  de  pace,  abia  adunase   16.   nostru  de  război  a  fost  echilibrat   exterm inat  eu ?   Am  suspendat   parte  din  viaţa  mea  şi  că  aici  voi  locui  pînă  la  sfîrşitul  zilelor  în-
       Da,  în  1944,  Banca  N aţională   a   faţă  de  bugetul  războiului  trecut.  constituţia  care  era  teroristă.  Am   trucît  sînt  legat  sufleteşte  de  m eleagurile  natale  şi  de  concetăţenii
       Rom âniei  avea  In  seif  40  de  va­  Cu  privire  la  m u n cito ri:   nu   tins  spre  o   dem ocratizare  a  ei.  mei.
       goane  de  au r !  Rom ânia  nu  a  dat   am   scos  niciodată  arm ata  contra
       nim ic  şi  a  prim it  totul  pe  bază  de   m uncitorilor.  Nu  am   avut  nicio­           Vă  mulţum esc.
       acorduri  :  petrol,   bum bac,  ce­  dată  vreo  grevă,  Cred  că  nici  un  (Continuare  în  pag.  a  3-a)                    G.  HOMOŞTEAN
   1   2   3   4