Page 1 - Calauza_1990_03_08
P. 1

GÎLCEAVA  NU TINE NICI  DE FOAME                                 Cît  de'nalt
                 Şl  NICI  NU  UMPLE  HAMBARUL                                   era  Isus?                      „Noi  dorim  un  început ...*1                   i

                    P rim ăvara  anului  '90  a  intrat  în  sat  ca  o  mireasă  grăbită  să-şi             Sub  semnul  acestei  dorinţe  s-a  aparte  in  obţinerea  misiunii  de  i
                 vadă  mirele.  Pc  porţile  satului,  au  intrat  primii  fluturi,  iar  pe   în   primele  veacuri  ale  creş­  desfăşurat  misiunea   personală  ajutor,  l-a  avut  domnul  August  /
                                                                                                            de  ajutor  acordat  României,  i-  Oetker,  care  a  oferit  mpşina  ne-  ţ
                 coline,  zburdă  micii,  aşa  de  albi,  incit  ţi  se  pare  că  sînt   nişte   tinismului,  oamenii  s au  o-   niţiată  de  doamna  Florica  Muntz,  cesară  transportului.   I
                 petece  de  zăpadă.  Deşi,  prim ăvara  a  intrat  In  sat,  mulţi  dintre  oa_   cupat   mult  de   statura  lui
                 menii  de  aici,  parcă  nu  o  simt  şi  nu  o  văd.  încă  bat  drum uri  de­  Isus.     sociolog  şi  domnul  Ingo  Muntz,   fn  judeţul  nostru,  beneficiari  !
                 geaba,  încă  discută  şi  (para)discută.  Fac  adunări  generale  de  la  o   Ei  se  întrebau   dacă   era   inginer  electronist   din  oraşul  ai  bunurilor  aduse  au  fost  :  Spi-  1
                 seara  la  alta,  de  îţi  vine  să  te  întrebi,  oare  să  fi   rămas  restanţă   înalt  sau  scund ?  Bielefcld,  R.F.G.  Printr-o   co-  talul  judeţean,  Leagănul  de  co-  ţ
                                                                                                                  publică,
                                                                                                                            sprijinită  cu  pii  Hunedoara
                                                                                                                                                      şi  dispensarul  t
                                                                                                            lectă
                 aceste  adunări  din  „epoca  de  aur"  ?  Cel  mai  greu  merge  cu  atri­  Orientalii  credeau  că  Mîn-   m ultă  bunăvoinţă  de   dom nul■  Dobra.  Pentru   acest   generos  )
                 buirea  loturilor  în  folosinţă.  Ce  se  face  azi,  mîine,  nu  mai  e  bine.   tuitorul  era  între 1,70 şi  1,80 m.
                 Comisile,  ce  se  ocupă  cu  m ăsurarea  terenului,  se  schimbă  cit  ai   Multe  cărţi  scrise  în  primele   Eberhard  David,  primar  al  ora-  început,  prietenilor  din  străină-  1
                 bate  din  palme.  La  Boz,  pînă  acum  au  funcţionat  un  num ăr  de   veacuri  după  Isus  stabilesc   şului,  s-au  adunat  importante  tate  calde  mulţum iri.   /
                 trei  comisii  şi  se  pare  că  vor  mai  urm a  altele.  Lumea,  nu-i  mulţii,   proporţiile   înfăţişării  fizice   cantităţi  de  alimente,   medica-   î
                 m ită  şi  nu  ştim  cînd  va  fi.  Unii,  vor  dintr-o  parte  de  ţarină,  alţii,   a  Mîntuitorului.  mente,  îmbrăcăminte.  Un  merit   S.  TRAIAN   ,
                 din  altă  parte.  Unii,  um blă  de  la  Ana  la  Caiafa,  se  înscriu  în  au ­  Un  autor  din   veacul   al
                 dienţe  la  Direcţia  agricolă  pentru  a  cere  noi  lăm uriri  asupra  de.   XlV-lea   pretindea  că   Isus
                 creţului  42/90  şi  vrem ea  trece,  timpul  prielnic  se  scurge  şi  parcă   m ăsura  1,80  m,  înălţime.  / . g j e / / ?   o / â s
                 cei  de  la  sate,  nu-1  văd.  Un  alt  fenomen  de  care  am  luat  cunoş­  în   alte  cărţi,  statura  lui
                 tinţă  este  că  unii  n-au  somn  şi  în  miez  de  noapte  se  reped  în   Hristos  variază  între  1,74  m.
                 ţarină  şi  ajutaţi  do  blinda  lună,  smulg  ţăruşii  care  delimitează  lo.   şi  1,60  m.  Imaginea  Mîntu­  / ' d i / /  / / / /   s y t’c S ffr"
                 turile  în  folosinţă.  Comisia,  vrea  nu  vrea,  începe  iar  măsurătorile.   itorului   im primată  pe  cear­                            /
                 Pînă  cînd?  cine  mai  ştie. Ce se ştie e că, nu se face ceva  ce  trebuie,   ceaful  funerar  aflat  la  Torino,
                 adică,  nu  se  lucrează  cu  braţele  ci  mai  m ult  cu  gura,  ceea  ce  este   măsoară  1,78  m.  Se  crede  că   C fa /S
                 foarte  păgubitor.  Se  bate  apa  în  piuă,  iar  decretul  42/90  în  loc  să   acesta  este  adevărul.  M i            /  /r> j o  S d /ts
                 facă  lumină,  face  mai  m ult  întuneric  în  minţile  ţăranilor.   Prea   Notă  comunicată  de
                 puţin  se  „vorbeşte"  pe  limba  ţăranilor  şi  prea  puţin  se  întrevăd   Jurca  Petru
                 ieşiri  la  liman.  Prim ăvara,  ne  presează  dar  nu  poate  lucra   în                           / - W
                 locul  vostru,  iubiţi  ţărani.   Gîlceva  de  la  sate,  răzbunările,  ura,   ANUNŢ  IMPORTANT
                 care  a  început  să  domnească  între  vecini  şi  între  rude,  nu-şi  are                                                      ( / c / S c I f c -   -   \
                 rostul.  Toate  aceste  lucruri  strîmbe,  nu  ţin  nici  de  foame  şi  nici   Jurnalul  nostru  anunţă  un  con­                       ^       \
                 nu  um plu  hambarele.  Treziţi-vă,  domnilor  ţărani,  trifoiul  cu  pa­  curs  de  perspicacitate  pub’icisfică   d    2  c /    4    '
                 tru  foi  vă  aşteaptă.  E  dureros,  tare  dureros  să-l  pierdeţi.  încă  mai   pe  tema  „De  ce  s-a  sinucis  gene­                         \
                 puteti  prinde  trenul  sau  ultimile  vagoane.           ralul  Popa  Gică ?“
                                                      TIMAR  ILIASA          Cele  mai  realizate  lucrări  vor
                                                                           fi  publicate.                              / / ? '
                                                                                                                                           '-"■Cţr
                 Dizidenţii  nostrii  D A  V I D   T R A IA N                Anunţăm  cititorii  că  jurnalul  no­
                                                                           stru  figurează  în  catalogul  presei  ro­
                                             42  c.p.  condamnă  pe  civ.   David   mâne   la  poziţia  nr.  496,   abona­
                                             Traian  —  născut  la  26  septem­  mentele   contractîndu-se  la  ol idile   Cititorilor  ziarului  „CALAl'ZA"  dorim  să  le  comunicăm  că  1
                                             brie  1941,   în  localitatea  După-   poştale   factorii  poştali  începîncl  tic   noi,  Florica  şi  Ingo,  sîntem  foarte  bucuroşi  că  am  putut  duce  la  )
                                             piatră,  judeţul  Hunedoara,  fiul   azi.  Eventualele  refuzuri,  rugăm  să   bun  sfîrşit  această  misiune.       ţ
                                             lui  Traian   şi  Salvina,  cetăţean   fie   anunţate   telefonic   la  telelon           Cu  salutări  prieteneşti.   ţ
                                             român,  studii  absolvent  al   Fa­  15545.                                                INGO  şi  FLORICA         l
                                             cultăţii  de  construcţii  Cluj,  in­
                                             giner  proiectant  ia  I.G.C.L.  Brad,
                                             căsătorit,  nu  are  copii,  fără  ante­   Scrisoare  deschisă  adresată  C.J.P.U.N.                 sera
                                             cedente  penale,  domiciliat  în  o-
                                             raşttl  Brad,  str.  L,eain,  nr.  10,                                                    care  nu  corespundea  cu  Viziunea
                                             jud.  Hunedoara  —  la  .'1  (opt)  ani   Ce  facem  cu  folclorul?!                      ei  politică  şi  ideologică.  în   ne.
                                             închisoare  şi  interzicerea  dreptu­                                                     priceperea  ci  a  mers  pînă  acolo
                                             rilor  prevăzute  de  art.  61  lit  , a“
                                             şi  ,,b“  c.p.  pe  timp  de  5  (finei)   Tot  românul  ştie  cît  a  suferit   fostul  birou  de  propagandă   o 1   incit  a  cerut  să  schimbăm  chiar
                                             ani  pentru  infracţiunea  de  pro­  această  bogăţie  incomensurabilă   p.c.r.                     cu  stimă,
                                                                           a  poporului  în  timpul  odioasei
                                             pagandă  împotriva  orinduirii  so­  dictaturi,  cît  a  fost  de  poluat  si   Numai  noi,  artiştii  amatori  şi   ION  UĂNDROI
                                             cialiste..."                  falsificat  acest  folclor,  cîte   tra­  cei  cîţiva  oameni  de  specialitate,   vătaf  al
                                                                                                         cu  adevărat  îndrăgostiţi  de  fol­
                                               Aşa  am  aflat  că  dl.  ing  David                                                         formaţiei  de  căluşeri  din
                                             Traian,  este  fiu  de  ţărani  hune-   diţii  şi  obiceiuri  au  fost  interzise.  clor,  ştim  cit  pătimeam  cînd  fosta   Din cu-Maro
                                             doreni,  că  a  făcut  liceul  la  seral   Acum,  o  dată  cu  Revoluţia  din   preşedintă  a   C.J.C.E.S.,   Rafila
                                             şi  în  timpul  facultăţii,  pe  care  a   Decembrie,  cred  că  este  momen­  lacob,   „tăia11  in  carnea  r ie  a
                în   num ărul   trecut,  anunţam    urmat-o  la  Cluj,  a  participat  îm­  tul  să  reaşezăm  folclorul  in  tratca   folclorului  ce-i  era  prezentat  şi  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
               cititorii  că  vom  publica  o  scri­  preună  cu  alţi  circa  50  de  stu­  lui,  acolo  unde-i  este  locul,  lingă
               soare  deschisă  adresată  fostului   denţi  la  o  demonstraţie  împotriva   sufletul  şi  inima  poporului.
               director  al  I.C.I.T.P.L.C.I.M.  Deva,   interzicerii  de  a  merge  în  ziua   Judeţul  Hunedoara,  prin  însăşi   Serialul  nostru:  Poluarea  si  viata  omului
               dr.  ing.  Nicolae  Zăvoianu.  între   de  1  Decembrie  1968  la  manife­  aşezarea  lui  geografică,  a  fost  şi   •-----------------------------------------------------------J   »
               timp,  mergînd  pe  firul  scrisorii   stările  dedicate  centenarului  Marii   este  o  zonă  cu  un  bogat  şi  variat
               semnate  de  Dl.  ing.  David  Traian,   Uniri...   Atunci  a  văzut  pentru   folclor,  dacă  nu  dintre  cele  mai   I.  Despre  poluarea  atmosferei,  istoria  arc  referiri  foarte  vechi.
               am   descoperit  că  scrisoarea   în   prim a  dată  securitatea,  mai  bine   bogate  în  tradiţii  şi  obiceiuri.  Oraşele  antichităţii  erau  socotite  adeseori  cu  „aer  insalubru  şi
               sine  este  destul  de  lipsită  de  im­  spus  a  simţit-o  în  spate.  La  ter­           aducător  de  boli11.
               portanţă  faţă  de  biografia  şi  acti­  minarea  facultăţii  în  anul  1969,   Aici,  în  inima  Daciei  sînt  păs­  Un  document  clin  Egiptul  sec.  XYI-leo  .  înainte  de  Hristos
               vitatea  semnatarului.  Astfel,  am   autorităţile  din  Brad,  probabil  în-   trate,  multe  încă  nealterate,  tra­  (Papirusul  „Smith“)  conţine  rugămintea  adresată  zeilor  pentru
               putut  citi  cutremurătoarele   rîn-   cunoştinţate  de  brava  securitate,   diţii  şi  obiceiuri  de  veacuri  ale   curăţirea  aerului.
               duri  din  Sentinţa  nr.  263/04.08.1971   i-au  făcut  primele  şicane  în  ceea  românilor,   care  pînă  acum  au   Mai  tîrziu,  în  Europa,  in  secolul  al  Xlll-loa  un  edict  al  re­
               a  Tribunalului  Militar  Timişoara:                        fost  m anevrate  după  bunul  plac   gelui  Angliei  interzicea  arderea  cărbunelui  în  scopuri  domestice
               „Cu  unanim itate  de  voturi,   fă-   VALERIU  RAUREANU    de  nepricepuţi  în  ale  foclorului.   în  timpul  lucrărilor  Parlamentului   britanic  ;  este  menţionată
               cînd  aplicaţiunea  art.  166  al.   2                      de  nişte  „activişti11,  nu  culturali,   chiar  o  condamnare  la  moarte  pentru  încălcarea  acestei  legi.  In
               c.p.  comb  .cu  art.  41  c.p.  şi  art.  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  ci  politici  care  făceau  parte  din  secolul  al  XlV-lea  un  edict  al  regelui  Franţei,  Ca rol  al  Vl-lea,
                                                                                                           reglementează  „emisiunile  de  fum  şi  funingine  urît  mirositoare11,
                                                                                                           în  unele  oraşe  din  Franţa  şi  Germania,  în  secolul  al  XVl-lea  este
               Testamentul  politie  al  mareşalului  Ion Antonescu                                        interzisă  arderea  în  scopuri  industriale  a  cărbunelui  pentru  că  ar
                                                                                                           putea  „strica  aerul  oraşului11.
                                                                                                              VViliam  Harvev,  în  secolul  al  XVll-lea,  autopsiind  cadavrul
                V.  Foştii  mei  colaboratori   au   graţiere.  în  felul   acesta  voi  fi   exil,  le-a  adresat  de  pe  puntea   unui  ţăran  bâtrîn  sosit  la  Londra,  pune  diagnosticul  necroptic :
               încercat  să  se  desolidarizeze   de   sigur  că  voi  muri  pe  pâmintul   corăbiei,  poporului  său  :  „peripneumonio  datorată  inhalării  aerului  poluat  cu  fum  şi  fu­
              mine  Eu  nu  mă  desolidarizez  de   Patriei,  în  schimb   voi,  ceilalţi,   „Ţie,  popor  ingrat,  nu-ţi  va  râ-   ningine11.
               greşelile  lor.               nu  veţi  fi  siguri  dacă  veţi  mai   mîne  nici  cenuşa  meau  !  Preocupările  reale  însă  pentru  pericolele  poluării  atmosferei,
                Las  Ţării  tot  ce  a  fost  bun  în   fi  aici  cînd  veţi  fi  morţi.  N.R.  Tribunalul  Poporului  din   cît  şi  pentru  mijloacele  de  prevenire  datează  de  la  începutul  se­
               guvernarea  mea.  Tot  ce  a  fost   Am  terminat.  Da*-,  înainte  de   Bucureşti,  l-a  condamnat  pe  Ma­  colului  al  XX-lea.
               rău  iau  asupra  mea,  în  afară  de   a  încheia,  vreau  să  vă  reamintesc.   reşalul  Antonescu  la  moarte.   A   Progresul  tehnologic  din  acest  secol,   urbanizarea  intensă,
               crimă.                        Scipio   Africanul  a  urm ărit  pe   avut  dreptul  să   prezinte  cei ere   dezvoltarea  industriei  in  interiorul  oraşelor  sau  imediata  lor  a-
                Acest  război  care  s-a  sfirşit  cu   Hanibal  peste   tîmpiile  Franţei,   de  graţiere.  Mareşalul  Antonescu   propiere.  dezvoltarea  transporturilor  şi  în  special  a  celor  cu  com­
              înfrîngerea  Germaniei  hitlerisle,   ale  Spaniei,  ca  să-l  infrîngă  pe   a  refuzat  acest  drept  Mama   sa,   bustie  internă  ridică  probleme  deosebite  de  poluare.
              nu  va  pune   capăt  conflictului   nisipurile  fierbinţi  ale  Africii,  la   Doamna  Baranga,  a  solicitat  gia-   Se  pune  întrebarea  să  ştim  dară  poluarea,  aşa  cmn  o  cu­
              mondial  deschis  în  1914.    Zama,  răzînd  de  pe  suprafaţa  pă-   ţierea.  dar  fără  nici  un  efect,   noaştem,  are  efecte  asupra  sănătăţii  omului  şi  dacă  este,  tnce-
                Prevăd   un  al   treilea  război   rnîntului  m area  G irm gm ă  Astfel,   în  numărul  viitor  vom  publica   pinrl  de  la  ce  nivel.
              mondial,  care  va  pune  omenirea   el  a  pus  bazele  strălucirii  Rcinei   Scrisoarea   mareşalului  adresată   Aerul  este  elementul  cel  mai  important  al  vieţii  omului,  pen­
              pe  adevăratele  ei  temelii  sociale.   Ca  şi  Temistocle   şi  Vesparian.   soţiei  sale,  scrisoare  trimisă  îna­  tru  că  în  fiecare  zi  omul  respira  aproximativ  12  metri  cubi.  deci
              Ca  atare  Dvs.  şi  urmaşii  Dv.  veţi   care  şi-au  servit  ţara,  şi  el  a  m u­  inte  de  execuţia  care  a  avut  loc   15  kg  de  aer.  Cantitatea  alimentelor  solide  -i  lichide  necesair  pe
              face  mîine  ceea  ce  eu  am  încercat   rit  în  exil.     la  data  de  1  iunie  1946.   aceeaşi  perioadă  nu  depăşeşte  2  kg.  Dar  dacă,  teoretic,  este  po­
              să  fac  astăzi,  dar  am  fost  înfrînt.   îmi  vine  în   minte,  în  aceste   A nunţăm   de  pe  acum  cititorii   sibil  să-ţi  alegi  mini' ova  şi  băutură,  actul  pe  .are  îl  respiri  îţi
              Dacă  aş  fi  fost  învingător,  aş  fi   clipe  tragice  ale  vieţii  mele,  fără   că  jurnalul  nostru  este  interesai   este  impus.
              avut  statui   în  fiecare  oraş  al   să  m ă  gîndesc  că  aş  putea  fi  com­  de  o  dezbatere   publică  asupra             (Va  urma)
              României.  Cer  să  fiu  condamnat   parat  cu  ilustrul  general  r< man,   vieţii,  carierei  militare  şi politice a   Dr  TU LD O R   UÂDĂU
              la  m oarte  şi  refuz  dinainte  orice  cuvintele  pe  care  el,  pornind  în  mareşalului  Ion  Antonescu.
   1   2   3   4