Page 1 - Calauza_1990_27
P. 1

I
              Gazetă independentă  de opinie şi informare.     •   Apare  săpiămînal     I          ANUL  I,  •   NK.  27  •   1990    I     4 pagini 2 lei
                                         intimplări de la  casa tu dame  Ce  m i  deranjează  vii,  serialul nostru  Frumuseţea  pătrunde


                                           mai  mult,  e  faptul  că  sînt închisă  ca  în                      în  casă  odată  cu  spioana

                                         cuşcă...,  am  sentimentul  că-s  la  incubator,              „Prim eam   ROOO  F  ţie  noapte,   thc  W orld",  îi  telefonează  pentru
                                                                                                     dar  prinţul  era  oribil.  Era  in­  a  cere  Pumn iri  asupra  trecutu­
                                                                                                     capabil  de  a  face  dragoste  fiind   lui  său.
                                                    ca  găinile  lui  Ceauşescu...                  ■forte  gras  şi   bătrîn.  „Pam ella   „Trem urind  ca  o  frunză  şi  a-
                                                                                                     decide  să  se  întoarcă  la  Londra   poi  devenind  brusc  un  bloc  de
                                          9.  Scmiodihnit  după   somnul   jcans  bine  strîns  pe  corp.   Mă   şi-şi  reia  cu  uşurinţă  rolul   de   gheaţă  din  cap   pină-n  picioare
                                         scurt   şi  brăzdai   di;  puternice   salută  cu  un  sărut  aşternut  cu   funcţionară   model  în  Cam era   eu  mai  am  doar  putera  să  spun:
                                         zvîrcoliri  erotice,   m -am   ridicai   eleganţă  şi  mai  ales  fineţe,  pe   comunelor.  A dresaţi-vă  avocatului  meu".
                                         de  pe  canapea   şi  am  încercat   frunte.  Sim t  aceeaşi  fiori  de  la   tn   acel  moment,   m iracolul  :   Pam ella  înţelege  im ediat  am ­
                                         să-mi  dau  scama  unde  m ă  aflu...   început.  Femeile  astea  sînt  fă­  iubirea  cu  I  m are,  m ătură   din   ploarea  dezastrului.   Terorizată,
                                         Revistele  aruncata  pe  jos   mă   cuta  anume  pentru  a-ţi  aduce  a-                  ca  cere   ajutorul  lui   Andrew
                                         îndeamnă  să  cred  că  sînt  acasă   m inte  că  eşti  bărbat,  oricît  de   nou  toate  interesele  comerciale,   Noii,  însă  acesta  o  sfătuieşte  să
                                         sau  la  redacţia.  Totuşi,  fotoliile   ocupat  ai  fi.  E  protocolar   s-o   Pam ella  se   îndrăgosteşte  nebu­  părăsească  Anglia.  Ceea  ce   şi
                                         mari  sculptate  m ă  ajută   să-mi   îmbrăţişez  şi  s-o  trag  către  mine.   neşte  dc  Nick  Adam s  care  o  pre-  face,  bineînţeles  înainte  de  apa-
                                         amintesc  brusc  şi  fără  dubiu  că   Oricît  aş  fi  de  morocănos,  sim­
                                         aţipisem  în  camera  de  protocol   ţul  zero  al  lui  Frettd  acţionează...
                                         a  lui  m adam   Aura...       îm i  privesc  ceasul  şi  îi  spun
                                          Fac  cîţiva  paşi,  ridic  o  rcuisfu,   A urei  cu  doresc  să  o  eud   pe
                                         o  privesc  şi  văd  aceleaşi  trupuri   Lila.  fi  observ  grimasa  de   pe
                                         convulsionate  dc  m om entele  îm ­  obraz.  Ştie,  totuşi,  să  şi-o  şteargă
                                         perecherii.  .Vii  mai  am  chef  de   ■imediat.  Mă  ia  de  mină  şi  ne  în ­
                                                                       dreptăm  către  uşă.  tn  hol   mă
                                         nimic.  Îmi  vine  să  plec  din  casa
                                                                       întreabă  dacă  vreau  să   discut
                                         asia  fără  să  spun  bună  ziua  seu   chiar  cu  Lila  sau  cu  alta  dintre
                                         la  revedere.  Totuşi...      fete.  Mă  încăpăţincz  să  vorbesc
                                           Madam  A ura  a  simţit  ca  prin   cu  ea.  Vorbele  Mirelei  îmi  ră­
                                                                       măseseră   bine  întipărite   in
                                         farmec  sfîrxiiul  somnului   meu.
                                                                       minte...
                                         Ciocăneşte  uşor  în  uşă  şi  înainte   C am era  Ulei  nu  se  deosebeşte
                                         de  a  schiţa  vreun  gest  pătrunde   prin  nimic  dc  c.c.a  a  Mirelei.  h'a,
                                         in  cam eră.  Ş/-a  schimbai  capotul   am   impresia,  că  am  nimerit  a-
                                                                       colo  unde  mai  fusesem.  Totuşi,
                                         şifonai  cu  mi  pantalon  de  blues
                                                                       parc  mai  m ultă  dezordine.  Un
                                                                       sutien  atirnă  pe  marginea  cana­
                  I.a  cererea  (scrisă  şi  telefonică,  verbală)   u  cîteva  mii  în­  pelei.  Xu-mi  dau  scama  dacă  c
               cititori  bărbaţi  şi  a  altor  cîtcva  zeci  de   mii  dc  cititoare  doin-
               nişonre  şi  doam ne  —  sintem   nevoili  să  reproducem   alăturat   vorba  da  o  însccriare  care   să-l
               fotografia  dom nişoarei   M irela,  eroina  noastră  din  prim a   incite  pc  cel  care  intră  aici  sau
               p arte  a  serialului  „întâm plări   de  Ia  casa  eu  clame"...   o  doar  o  neglijenţă  a  femeiuştii
                  Judecaţi  şi  dum neavoastră   care  este  adevărul,  că  nouă
               ne-a  fost  scos  pe  nas...
                                                                           (continuare  iu  pag.  a  3-a)
                                       ^vna. ▼  v-sJLf ^r\a. t jl-t  m.'t-  ▼ a, ▼  /  I.TATATX-
                           Aducătorului,  recompense  grase...                                    *
               •Săptăm inalul  nostru  „Călău­  N uţă  şi  M ihalca  Velieu...  rii,  care  la  am eninţat  pc  cole­
              za"  achiziţionează  la  preţ   de   Ne  bucură  prudenţa   (mai   gul  nostru  că  dacă-!  m ai  ci­
              piaţă  libera,  preţ  de  stat,  va­  puţin  obişnuită  a  dom nilor  de   teşte  pe  K ant  (  cei  dc  la  C.f.
              lută  sau  prin   donaţie  publică   la  fosta  gazetă  „A părarea  P a­  controbăiseră  pe  la  gazdă...),  îl
              de  la  cei  care  posedă  —  „A r­  triei")  sem natarului  (ilor)   de  va  arunca  pe  terestra  com an­  zintâ   fam iliei  sale,  o  fam ilie   riţia  dezastrului  din  „New  ol  the
              m ata  poporului",   săptăm înal   a  serie  la  un  m om ent  d at“...  dam entului  din  Bucureşti   al
              editat  de   M inisterul  A părării   —  să  nu  supere  confraţii  noş­  m arii,  m arii  unităţi  pc  care  o   veche  şi  onorabilă  în  societatea   W orld"  şi  după  ce  îl  previne  şi
              N aţionale,  num ărul  28  (m iercuri  tri  —  ..."  (adică  r.oi).  conducerea  (Nu  trădăm   secrete.   britanică,  ceea  ce  are  un  farmec   pe  Niclc,  prin  telefon  :  „Nu  pot
              11  iulie  a.e.)  precum   şi  celelal­  Nici  nu  ne   supărăm ,  m ult   Noi  ne  iubim  patria).  deosebit  in  ochii  fostei  Miss  In­  să  trăiesc  mai  mult  la  Londra.
              te  num ere  în  care  a  ap ărut  se­  stim ate  şi  iubite  dom nule  lent   D ar(deocam dată)  să  nu  dez­  dia.  Era  foarte  fericită,  pînă  în   Trebuie  să   dispar.  DaT  tc  voi
              rialului  „U ltim ul  zbor  al   c-  colonel!  în   afară  de  un  coleg   gropăm   m orţii.  A şteptăm    cu
              licopterului  n.r.  72“  subintitulat  al  nostru  care  a  fost  dat  afară  interes  scenariul  dvs.  după  rea­  acea  teribilă  zi  cînd  Judy  Mac   iubi  mereu".
              „Zig-zaguri  între   realitate  şi  din  arm ata  (poporului)  pentru   lităţile   colaboratorilor  noştri   Guirc.   ziarist  la  un  m are   şi   (::fîrşit)
              fantezie"  sem nat  de  dl.  lt.  coi.   că  a  îndrăznit  să  nu  fie  de  a-   Ion  Patruochi  şi  V.  M ănăstire.   popular   săptăm înal  „News  of  ALBINA
              A lexandru  Bodea.  Desigur,  ci­  cord  (in  şedinţa  cadrelor)  cu   Prom item   să  revenim...
              titorul  obişnuit  ai  săptăm îna-   tezele  din  iulie  1971  ale  răpo­  I’.S.  Recom andăm   celor  cave
              lului  nostru,  îşi  dă  seam a  că  e   satului  N,  Ceauşescu,  noi,  toţi  n-au  reuşit  să  citească  seria­
              vorba  de  un   „răspuns"  voalat  —  nu  ne  supărăm .  Apropos  de  lul  nostru  („Călăuza"  fiind  un   La  închiderea  ediţipi
              al  d-lui  general  colonel  Victor   întîm plarea  asta  —  îndrăznim    ziar  eu  o  circulaţie  m ai  restrîn.
              Stănculcscu,   urm are  scrisorii   să  vă  întrebăm   dacă  dl.  col.   să"  —  vorba  d-lui  lt.  col.  Bo­
              adresate  de  „Călăuza"  şi   re­  I.upea  —  fost  secretar  al  M a­  dea...)  că  îl  pot  .citi  in  revista   A  sosit  la  redacţie   un  sa-  <lr  publicaţii  TOPAZ  din  care
           ► lu a t  în  revista  „Zig  Zag",  pe   rii  U nităţi  ilin  B răila  mai  este   „Zig  zag“  (care  ni  se  pare,  are   lut  adresat  „Călăuzei"  de  că-  lac  parte  o  serie  de  publicaţii
           i                                                                                           tre  tem utul   publicist,  critic,  ca  :  Zig  zag,   Indiscret,  Seara
           ► m arginea   „dispariţiei"  m iste­  între  cadrele  dvs ?  Nu  mai  în­  un  tiraj  de  aoroapo  un  milion...).  istoric  literar  şi  prozator   Ion  etc.
           * rioase  a  generalilor  Constantin  trebăm   de  dl.  general  M ilita­  TARKOVSCUI
                                                                                                       l'ristoiu,   directorul  G rupului   Pe  săptăm îna  viitoare..e
                                                                                              Cronică  parlamentară
           S                N-a  fost  crimă                        §
           |          O NOAPTE CA.TE l-A FOST FATALĂ                |    Dacă  ar  trebui  să  dăm  Un  ti­  portant  (şi  dacă  vreţi,  neaştep­  descentralizare  şi  asigurarea  au­
                                                                        tlu  acestei  cronici,  cu  siguran­  tat)  şi  anum e  faptul  că  intrînd   tonomiei  ţoale  a  agentului  eco­
           S           UN  OM  MOARE  LA  POSTUL  DE  PAZA          2
                                                                        ţă  că  cel  mai  potrivit  ar   fi  :   în  problem e  de  fond  s-au  es­  nomic  de   bază  —  întreprinde­
           g    Era  din  satul  Danulcşti  şi  ii  cunoaştem  după  numele  de  Rota.®   „Articolul  23“  (desigur  fără  in­  tom pat  „culorile"  politice.  Con­  rea,  care  se  transformă  în  regie
           OA  lucrat  mulţi  ani  ca  tractorist,  iar  de  cînd  a  simţit  că  i  s-a  cui-§   tenţia  de  a  parafraza  titlul  unui   tribuţia  la  perfecţionarea  aces­  autonomă  (în  cazul  ramurilor  e-
           Xbărit  boala  în  suflet,  a  îndeplinit  postul  de  paznic  la  Depozitul  de®   cunoscut  film  indian).  Cred   că   tui  lext  legislativ  a  fost  egală   conomice  zise  strategice)  sau  so­
           ©legum e  şi  fructe  llia.  De  o  vreme  i  se  pusese  un  „nod  în  gît",  nu®   este  deja  notorie  lunga  dispută   şi  intr-un  spirit  de  echipă  gretl   cietăţi  comerciale.  Dar  pentru  a
           ©mai  putea  vorbi,  nu  mai  avea  grai  şl  nu  mai  putea  să  redea  ceea®   care  s-a  dat  atît  în  Senat  cit  şi   de  anticipat  după  num ai  două   pune  in  totalitate  în  mişcare  an­
           ©ce  gîndea.  Duminică,  22  iulie,  s-a  prezentat  ca  deobicei  Ia  depozit®   în  Adunarea  Deputaţilor  în  ju­  luni  dc.  „muncă"  parlam entară.  grenajul   noului  mecanism  eco­
           ©pentru  satisfacerea  pazei  de  noapte.  O  noapte  care  i-a  fost  fatală.®   rul  acestui  articol  din   Legea   .Şi  acum  să  încercăm  să  ana­  nomic   pe  lingă  Structurile  or­
           £  Cinci  s-a  întâmplat,  Ia  ce  oră ?  Nu  ştie  nimeni.  Primii  salariaţi  care®  privind  reorganizarea  unităţilor   lizăm   puţin  conţinutul  politic,   ganizatorice  mai   este  necesară
           S au  venit  luni  dimineaţa  la  depozit,  au  găsit,  contrar  obiceiului,®   economice  de  stat  ca  regii  auto­  economic  şi  social  al  acestui  c e    şi  participarea  forţei  vii  ca   şi
             poarta  încuiată,  iar  pe  el,  l-au  văzut  întins  jos.  La  început,  s-a®   nome  şi   societăţi   comerciale.   lebru  articol  23.  Dar.  mai  întii   element  motric.  Acest  lucru  este
           ©crezut  că  este  vorba  de  ceva  rău,  de  o  crimă.  Pentru  elucidarea®   S-a  spus  despre  acest  articol  că   trebuie  să  explicăm  în   cîtcva   posibil   numai  prin  cointeresa­
           9  cazului,  a  venit  Poliţia  cit  şi  organele  medicale  care  au  constatat®   el  constituie  placa  turnată  a  a-   cuvinte  spiritul  acestei  legi.   In   rea  muncitorilor  prin   învierea
           ©că  boala  de  care  suferea  i-a  curmat  viaţa  la  postul  dc  pază.  Rc-O   cestei  Legi  şi   implicit  a  unui   cadrul  amplului  program  de  re­  sentimentului  de  proprietate.  Do
           ©porterul,  l-a  văzut  doar  în  trecere,  căzut  jos.  Suficient,  pentru  a  g    important  pas  în  cadrul  restruc­  forme  pe  care  şi-l  propune  Gu­  fapt  cu  această  idee  am  ajuns
           © avea  o  tresărire.  Firească,  dacă  bine  no  gîndim  că  un  om  „trage"®   turării   economice  despre  care   vernul,  un  loc  central  îl  ocupă,   la  enunţarea   scopului  urmărit
           ® de  viaţă  pentru  a-şi  cîştiga  un  salariu,  nu  prea  grozav,  într-un®   v-nm  vorbit   în  cronicile  refe­  desigur,  reorganizarea  structuri­  de  Guvern  prin  introducerea  a-
           ©post  pe  care,  dacă  ar  fi  fost  sănătos,  nu  l-ar  fi  rîvnit  niciodată.®   ritoare   Ia   Declaraţia-program   lor  economice.  în   acest  sens  le­  cestui  articol  în  economia  aces­
           §  După  acea  tresărire  şi  aceste  rînduri  scrise,  tiu  ne  rămîne  decît ®   a  Guvernului.  Dezbaterile  pur­  gea  propune  aşezarea  pe  prin­  te)  legi.  Dar  poate  mai  înainte
           © să spunem :  „Dumnezeu  să-l  odihnească",   TIMAR  ILIASA  ®  tate  pe  marginea  acestei  legi  au   cipiile  economiei  de  piaţă  a  tu­  DUMITRU  ARMAŞESCU
                                                                        relevat  un  lucru  extrem  dc  im ­  turor  agenţiilor  economico  prin  (continuare  în  pag,  a  T a)
   1   2   3   4