Page 1 - Calauza_1990_39
P. 1
Gazetă ^dependentă de opinie şi informare 4 p a g ir 'i 2 lei
C R O N IC A PARLAMENTARĂ
Prieteni ai „C ă lău zei"
de pretutindeni
Vă rugăm să fiţi eu ocltii pe Basarabia!
Vâ rugăm să vă aduceţi aminte toate e- Examene de toamnă
vcnimcnicle fireşti, earc au dus la aşe
zarea României între graniţele ei natu După o sută de zile de guver
rale fixate de Dumnezeu, toate ordinele nare, Guvernul a prezentat în crurile stau in felul următor :
foştilor comandanţi şi regi, ordinele ma faţa Parlamentului — şi a ţării nivelul producţiei in ţoale sec
curbă
reşalului Antonescu ! — stadiul înfăptuirii programu toarele evoluează pe o scăderii
descendentă (pe fondul
BASARABIA E ÎN PERICOL. Indife lui său de guvernare, stadiul
rent de nuanţa politică pe care o au con reformei şi nu în ultimul rînd productivităţii muncii), creşterea
ducătorii noştri de acum — dacă Basa starea ceonomico-socială a ţării. artificială a veniturilor, acumu
larea
monedă
pronunţată de
rabia se dezmembrează — istoria româ Raportul prezentat de domnul
nilor ii va privi şi fixa pentru totdeauna prin» ministru Petre Roman sporind presiunea inflaţionistă,
ca pe nişte neputincioşi. Aşa cum vom fi conjugat eu cel prezentat de imposibilitatea asigurării nevoi
lor de consum (hrană, bunuri dc
priviţi şi cotaţi toţi aceia care respirăm domnul ministru Anton Vată larg consum, energic) din resur
astăzi aerul naţiei noastre ! şescu .constituie un tablou real se proprii, impunînduse impor
________________________CĂLĂUZA
si complet al ansamblului eco turi masive, estimindu-se un de
nomic şi social. Starea ţării, ca ficit al balanţei comerciale de
A tentat la libertatea să spunem aşa. constituie exa 1.2—1.5 miliarde dolari pe tri
presei şi inform aţiei menul pe care Guvernul il dă mestru.
in această toamnă, examen la Trebuie să precizez că nu
Uecku'iia publicaţiei neastre a luat act cu tris
teţe de încercarea Guvernului Komânioi clc a care aşa cum spunea primul mi mi-am propus să prezint acesl
subjuga o mare parte a presei romaneşti prin nistru „guvernul nu are drep raport. deoarece acesta a fost
înfiinţarea „Editurii Naţionale'*, coniundindu-sc tul să obţină un calificativ ne- prezentat şi comentai pe larg dc
din nou un guvern, un grup de oameni aflaţi
pentru o perioadă la conducerea statului — satisfăcător", deoarece nepromo toate mijloacele de comunicare
cu o naţiune. Este inadmisibila o asemenea varca acestui examen constituie în'masă, ci să încerc să creionez
tentativa adusă la îndeplinire printr-o Holă- practic căderea Guvernului.
rire a Guvernului — care nu face altceva un posibil scenariu al efectelor
dccît să se amestece in activitatea liberă a în numărul trecut, am prezen produse de impactul măsurilor
presei româneşti postrevoluţionare. De aceea, tat elemente ale Raportului pri preconizate în viaţa socială şi
sîntern alături şl aşezăm semnătura noastra economi că a tării
sub protestul înaintat de Societatea Ziariştilor vind pregătirile pentru iarna
din Komânia către Guvern — ccrind guver 1990—1991, care releva o situa Astfel, producţia industrială a
nului să se ocupe dc gravele probleme cu care ţie îngrijorătoare, datorită ra DUMITRU A RIMĂ ŞESCU
se confruntă economia românească şi nicidecum
de manevre subtile cu caracter propagan pidei deteriorări suferite de c-
distic, CĂLĂUZĂ conomia naţională. Sintetic, lu (Continuare în pag. a 2-a)
...Niciodată toamna (noas tră liberă) femeia
k trăit prima ei experienţă de „femeie de cauciuc"...
n-au fost mai frumoase...
— Cum naiba, :lintr-o nepri deşi n-am mărci, vreau sa scriu — Cum au marin ii ii militari
viclenie. In miezul sul leui.ui'pui - hănită sâ ajungă să se culce despre voi. Aşa că. le rog, hai americani..
LA STINÂ tâm ico in i -auilui nulul.. „Du c-un echipaj dc vapor 7 Mi Se să ne.ntourcem la mama ta... — Probabil ..
ru, e eşli eu şi viului/ Şi mai greu
— Crezi că eu pot să-ţi des
ea şi paminiul !“. pare că fabulezi. criu cu adevărat orgia din nonp. — Şi mai departe ce s-a.ntîin.
Alergam ... „i-Meia" a,,., o Am ieşit din visare iu., stină ! — Ascultă, in meseria noas plat ?
stină din li mal. Ajunsesem, con BaciUi Gheorghe. om -duios şi tră nu se minte sau se minte tea aceea ? N-am fost de faţa — Mi-a spus destul de multe
form hărţii turistice pe care ne semn tu suflet, care se plinge cu foarte puţin Aşa eă dacă nu şi tare incirligate despre aven
aruncam pii\uiie din cind m dc la un timp a „prins” suta de vrei să crezi ceva, n-ai deeif să întîm plări de la tura aia. Mai iutii că au descăr.
eînd în pana Cimpie a Bana kilograme, -e mişcă, lotuşi, cu ieşi din camera mea. Şi aşa nu cat cutii lungi în Liban, cineva
tului, şi tutun nu eram... Sate sprinteneală ^traduindu-se sâ no prea am chef de vorbă; mărci casa cu dam e din echipaj i-a şoptit că erau
le înşiruite pe aţa asfaltului, simţim cit mai bine, să nu ne n-ai... Ce dacă eşti ziarist '. Din arme fabricate undeva pe ta
casele arătoase care îşi ascun lipsească nimic Inlr-o clipă ma ăştia sini cu sutele, acum... Aşa că... curbura munţilor nu ştia exact
deau cu shosenie pieptul după sa este rinduită cu grijă .şi în — Or ti. dar nu uiţa că eu locul ; după care trebuia» să
arborii şi zonele de verdeaţă, a- cărcată de bunătăţile stînei... Din sini primul care ştiu de cuibul — Ce s-d intimplat ? plece înspre America dc Sud
şezate de.o parte şi de altei a vostru de plăceri... — Ce sc-ntîmplă cu o feme Mama a rămas înlr-uii port dc
frigidere naturale (pe care nu
şoselei — după un stil arhitecto ştim cum le construiesc şi Ic ie care călătoreşte mai multe pe coasta Africii—
nic specific acestei zone —, furau păstrează) este scos In iuţeală, iu — Crezi '! Sint mai mulţi ca. săplămîni pc un vapor între — De ce nu s-a dus cu tipul
la propriu, cimpin netedă din nişte oale smălţuite, laptele gros re vin pc-aiei să se distreze marinari care beau şi-şi doresc ei ?
faţa ochilor. O ghiceam doar, — o specialitate de care, mărtu Săptămîna trecută a venit la un trup cald lingă ci... Au în- — Păi ce, era proastă să reia
dincolo de clădiri, îi adulmecam risesc, nu ni.am atins pină nunei. madam Aura, unul cnre-şi zicea dopal-o cil toate bunătăţile, i-au dragostea aia colectivă de ta
parfumurile grele de toamnă ce că.i de la BBC. A prcfcrat.o dat să bea şi— început ? Şi-apoi pînă-n Ameri
năvăleai! prin geamurile între, Urda a apărut şi ea,mare cit două pe ea, cică-i mai coaptă. Dra — A fost hună de dragoste..
mingi de baschet, învelită
in
deschise. Dar. refuza încă să ne ptnze imaculate. Apoi, brînza cii’ ştie totul despre englezi, că ca nici nu era sigură eă mai
primească pe „cadranul" său atît grasă ca untul, pe care baciul eu, habar n-am... — Da. A trăit prima ei ex rezistă la alîta solicitare se
de românesc. A (âcut-o abia eînd Gheorghe a seos-o din putinele — Nc-am îndepărtat de su perienţă de „femeie dc cau xuală...
am părăsit .şoseaua modernă, la scunde şi borţoase. Pe urmă, stră biect. Tu trebuie să înţelegi că ciuc"... (va urma)
capătul unui sat. chinile fierbinţi, cu ficăţci de ber-
Am intrat direct in cîmp becuţ, ne-au reamintit că ne
Schimbarea bruscă a peisajului aflăm la o stină situată chiar în Debut la Călăuza
a fost ca o explozie sufletească mijlocul Cîmpiei Banatului şi că, Publicitate internaţională
pentru noi. Drumeagul acela, cu aici, ziua este mai lungă fiindcă
grumazul zbîrcit şi năpîrlit, ce se soarele n-are dealuri după care Sistem de recepţie pentru
aţfnea pe lingă un lan de po. să apună... Trebuia să ne grăbim
rumb netăiat, semăna cu o că. pentru a nu ne prinde noaptea
rare fermecată tăiată pe obrazul pe drum. Şi nu ne-a prins „pe Televiziune prin satelit
cîmpului, spre nicăieri... In de drum". Ne-a învăluit tot acolo,
părtare, acolo undo ochiul abia în palma cîmpiei bănăţene pc pentru România
mal distinge ceva, doi plopi for. care noi — „chiromanli" şi visă
mau un fol de poartă maiestuoa tori — încercam să descifrăm Vreţi să vă salisfaceţi setea de informaţie ?
să. Dincolo de plopii aceia era Viitorul... Nc-a cuprins noaptea şi Peste 50 de canale clin Europa de Vest şi Statele
liovrin, un vestit sat al Bana. au apărut stelele, am rătăcit dru Unite pot fi recepţionate în România. Volum şi
tuiui- Vestea ne-a dat-o maica mul dar nu ne-a părut rău. Iţi greutate mică, uşor de transportat. Puteţi fi ajutaţi
Mina, femeia care ne conducea mulţumim, bade Gheorghe şi pentru instaialarea în România de asociaţii noştri.
spre stină. Undeva, tot pe-acolo, maică Mina, pentru ospitalitate Vă oferim la preţ imbatabil următoarele :
pe-aproape. se afla şi Periam — şi pentru stelele acelea de pe ce. Convertor cu zgomot foarte mic testat si certificai
satul Îngropat în sufletul şi inima rul Banatului... Dumnezeu parcă individual de fabrică, permite recepţia multor sate
unui bun prieten al nostru. Din se apropiase de noi şi ne lumina liţi, chiar şi cu receptor mai modest, fabricat in
această cauză l-am simţit me cu blîndeţe calea. Of, Doamne şi S.U.A., lcadcrul mondial in industria dc microunde
reu alături de noi, deşi el rămă. cît de vii erau în inima mea a- 195 doîari.
sese acasă, adică într-o „casa a. cele versuri, în rostire specifică, Polarizator (ANTENA IIORN) cu polarizare auto
dopbivă" dintr-un oraş hunedo- dintr-un cîntec bănăţean : „Cile mată. 60 dolari.
cean. Dc fapt, toţi sîntem nişte stele-s pe Banat/ Atîcea gînduri Receptor ultrascnsibil, ASR — 1000 capabil să
dezrădăcinaţi care se prefac fe. mă bat...“, producă imagine foarte bună chiar şi cu semnal foar
riefţf în urbele pline de praf şi ANT. DUNAREANU te slab. 360 dolari.
Sistem complet : (Convertor, Polarizator şi Recep
tor) 590 dolari.
M A R E Z V O N Reduceri substanţiale pentru comenzi en gros.
Pentru informaţii suplimentare şi comenzi sunaţi
Colaboratorul nostru Adrian nescu a (fost) zburat dc la Zig pc Cristian Drăghici Ia (115) 8G3—5400.
De mea, redactor la revista „Man- Zag. Să vedem unde va „ate money-order sau coshier's clicck pentru ASTRA RO
tafâua“ din Bucureşti, ne-a co MANA. P.O. Box 190171 Snn Francisco, CA 941.19
municat zvonul că Adrian Păa„ riza" zvonul şi Păun-(escu).., fax (415) 803-5400. Toată lumea arc-un roin.„
