Page 1 - Calauza_1991_76
P. 1
„Transferul de bioenergie este foarte I Intimplări de la
benefic şi răspunde în funcţie de casa cu dame
fiecare organism,.." Prospătura la casa
Cu citva timp în urmă l-am III-IVN l 1!Z1( E \M —
abordat pe dl. Iulian Urziceanu, Dischinezii biliare; reumatism lui Madam Aura
omul care prin puterea bioener- acut, lomhngo acut ; discopatii
getica pe care o deţine, a reu I’.( .E. ; diabet ; ulcer gastro-
şit cu rezultate foarte bune duodenai ; hipoacuzii ; pemfi- In miciA hol transformat în
tratarea multor boli nestopate gus ; encefalopatii cu retardare salon de primi#* s.i familiarizare
a clienţilor eu fetele, zăresc două
fetişcane care nu cred să aibă
SENZAŢIONALELE VINDECAU! PRACTICATE mai mult de şaişpe-.şapteşpe ani.
Una dintre ele bea un lichid
DE Dl. Il'LIAN URZICEANU închis la culoare care seamănă
bine cu pepsi iar cealaltă fumea
itu.i de medicina modernă. psiho-inotor; afecţiuni gineco ză şi se îneacă în timp ce exer
încercind să aflăm cît mai logice ; astm bronşie alergie ; a- sează tragerea fumului în piept...
multe despre tratamentul cu fecţiuni oculare ; pareze ; para Azi sînt vesel, am primit man
biocurenţi, „Călăuza11 s-a adre lizii de nervi periferiei : cardio datul cu bani de la ziar şi cred
sat d-lui Urziceanu cu rugămin patie ischemică ; pscuroazis ; că aş puica să le iubesc pe amîn-
tea să ne răspundă la unele în enurezis şi altele. două fetiţele astea. Mai sînt în
trebări de interes public. 1*. J. — Există boli ce nu pot salon doi negri şi alţi trei băr
Cu modestia-i cunoscută, dom fi combătute cu biocurenţi ? baţi. Mirela e în graţiile unui
nul Urziceanu ne-a răspuns cu I. V. — Da. există. Afecţiuni tip cu burtă care o ţine pe ge
multă amabilitate : cu leziuni organice şi cancer in nunchi în timp ce ea îi scoate un
ghiul uriaş şi încearcă să-.şi stre
V. J. — Mai întîi vă rog să metastază. coare două degete de-ale el in
ne spuneţi care sînt bolile pe IUI 1. .11 G.W \1U orificiu. Burtosul pleacă în ca-
caro le tratati ? (Continuare în pag, a 2_a)
(Continunrc în pag. a 2-a)
Se zvoneşte tot mai insistent
că în vederea alegerilor loca
le, înlre vechea şi noua no
menclatură legăturile se strîng,
rcalizîndu-se un fructuQS
schimb de experienţă între
tovarăşul V. Ocoş şi prefectul
Săptămînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor j ANUL II • Nr. 76 • 1991 | 4 pagini 4 lei judeţului dl. C. Alic.
cronica OPOZIŢIA IN GREVA Ş V Z .V .W r tV .V .V .W .V .V JV S S W / .V A V A W A V .S W .W .W .V A »
PARLAMENTARA Cum se emigrează în
Privatizării, constituie pentru par doptare, în procedură de urgenţă.
lament şi pentru guvern cel mai S-au constituit, în ambele ca
A fi în grevă vine cam aşa : greu examen, mai greu chiar ca mere, comisii speciale, formate Australia ?
eşti nemulţumit de ce) a, vii pe acela al Legii fondului funciar, din reprezentanţi ai tuturor co-
la întreprindere, strigi o lozincă încă imediat după Revoluţie, a misiiloi «’-esate. Analiza în a-
(do pildă ,,Jos“ !), nu lucrezi şi apărut ideea şi necesitatea pri ceste comisii speciale a durat a- La aceasta întrebare care ne-a xistenţa în primele trei luni.
pe cit poţi îi împiedici şi pe vatizării ca unic mijloc de tre proape o lună de zile, timp în fost adresată de mulţi cititori, cît timp se apreciază că ar dura
ceilalţi s-o facă. Şi toate acestea cere la economia de piaţă în mod care ,orice deputat sau senator aflăm din surse demne de în toate formele pînă la ob
pentru a obţine ceva... real. Au apărut şi modele deve putea să facă propuneri de a- credere că taxa pentru viza de ţinerea unui loc de muncă ce
Cu opoziţia parlamentară am nite deja clasice : modelul Cojo mendare. Şi ce-i drept au fost fă emigrare în Australia este de ar putea aduce un salariu. Men
putea spune că lucrurile stau carii, modelul Rugină şi bineîn cute, foarte multe, comisia pre- nu mai puţin de 235 dolari ţionăm că un dolar australian
aproape la fel. Supăraţi că Le ţeles cel guvernamental. In jurul luînd peste 150 din ele, raportul australieni, sumă la care se a- este egal cu 0.70 dolari USA.
gea privatizării nu e pe gustul lor s-au purtat numeroase şi apri fiind mult mai voluminos decît daugă 5 dolari australieni, cos Şi cu toate astea Australia
lor, s-au retras pur şi simplu de ge dispute. Proiectul guver proiectul de lege în sine. Acest tul unui formular ce se comple este chiar pămîntui făgăduin
la lucrărilor Adunării Deputaţilor. nului a fost cel mai comentat. Raport a fost difuzat tuturor de
Nu au părăsit Parlamentul, au Pentru elaborarea lui, au fost putaţilor, după care, în sfîrşit s-a tează cu datele cererii. Tot din ţei. Nu există locuitor fără ma
rămas in clădirea răcoroasă din mobilizaţi numeroşi specialişti trecut la dezbateri în plenul ce aceleaşi surse aflăm că autori şină pentru că acolo distanţele
dealul Mitropoliei, plimbîndu-se din ţară şi chiar clin strfiinătate, lor două camere. In acest mo tăţile australiene recomandă sînt foarte mari şi maşina e
po coridoare, mai stînd la o ca care luni de zile au studiat ca ment, opoziţia parcă s-a trezit riguros viitorilor pretendenţi la obligatorie. Ştim noi un român
fea, plictisindu-se şi bîrfindu-i pe racteristicile economiei româneşti, dintr-un lung somn. Au cerut ca
cc-i din sală care lucrau. Criza au elaborat variante şi scenarii legea să fie scoasă de pe ordinea emigrare să aibă asupra lor cel care trăieşte numai de pe urma
parlamentară, fură precedent în pe care le-au comparat cu cele de zi, deoarece nu sînt pregătiţi puţin 3 000 de dolari austra ajutorului primit de la austra
anul scurs de la alegeri, are o ce se creionau în ţările vecine. DUMITRU ARMAŞESCU lieni, sumă ce poate asigura e lieni pentru cci G copii ai săi.
parte mult mai tristă. Era clar Proiectul de lege a fost depus în
pentru toată lumea, că Legea Parlament pentru analiză şi a (Continuare în pag. a 2.a)
W V W /A V \ V A V A W A V W .,A W .\ ‘A W .,.W .V A % W A W .,.V .V A l
(Aron T„ şomer) : „Guvernul OM I)E AFACERI FRANCEZ DIN TOULOUSE Filiera petroşeneană
ăsta a liberalizat pînă şi pa* caută parteneri români pentru livrare săptămînal pe a traficului
rizerul. Adică parizerul se bază de contract a 2000 de miei (între 20— 35 kg.). Plata
vinde acum aşa cum se vin se face în franci, altă valută sau contrapartidă orice fel internaţional de
dea salamul de vară pe vre de mărfuri sau produse — de la petrol pînă la maşini şi
mea lui bătrînu’ Ceauşescu... aparatură sau instalaţii industriale. stupefiante?
Prea dc tot... Ferească Dum Informaţii şi oferte se pot face în scris la redacţia
„In februarie 1991 mă plim
nezeu să ne ajungă nouă nu mai ţinem seama nici de noastră sau la telefon 956 15545. Deoarece partenerul bam pe centru, era duminică. Mă
muncitorilor euţitu Ia os că democraţie şi nici de nimic.. francez va sosi foarte curînd în ţară — rugăm ca ofer opresc în dreptul barului „Mon
tele să fie făcute cît mai urgont posibil.
tana" şi dau să intru dar. pi-
păindu-mi buzunarele am consta
tat că nu prea stau bine cu ba
NE SCRIE UN HOŢ nii. Lin bărbat, să fi avut 35—40
de ani, îmi cere un foc. Mai tîr-
ziu îmi voi da seama că a fost
vorba de un simplu pretext. L-am
T r ă ia s c ă P a rtid u C o m u n ist.., privit de sus pînă jos atent, gu-
î'ios. Fuma Marlboro, purta blugi
Nu domle, ai greşit, zice da ziaru. Ca băieţii, ăl mai ino momentu urc trei scări... în fa şi geacă dc piele iar inelarul ma
ma rotunjimi artistic bojocii şi fensiv gagiu. Cobor la poştă-ve- ţă uşa visurilor mele dă inter nii stingi îi era împodobit cu un
scoţînd cheile dă pă nu ştiu un chea schemă cu telefonu dă con- lop. Ultima fază, sun la uşă, so ghiul masiv de aur. Am intrat în
de, familia Popa nu stă aici, stă neria cîntă rapsodia ungară, î- discuţie. Femei, viaţă ,apoi m-a
la doi. Sărumînu.şiţîţele Măgdu- nima tîgîdîm-tîgîdîm în linişte întrebai cum stau cu banii. Am
ţo mi vine să îngîn golăneşte, la 70 pă minut. în acţiune tot înălţat din umeri, ce puteam să-i
da tac ca lebăda bîlbiind alt deauna îs calm. Scot cheile şin spun, de-o săptămînă eram şo
ceva. Fac cu ochiu cantre bos- lumea interlopă cinci fire dă minut îs dincolo mer, aşa că am tăcut. „Vreau să
chetari şi cărei poteca băicţică ! dă pragu împărăţiei. Ai dă mi te ajut, îmi zice, îmi eşti sim
Cheile îi arat ieu pă deşte, pas trol înainte dă gaură, sună-su- ne, mama mia, lues dă mare ca patic". M-a rugat să-l însoţeso
tă 2 ceasuri sub covoru dăn fa nă-sună, ecsact ccmi doream po să can filmele cu mafioţi. Co ciţiva paşi pînă în locul unde
ţă îa uşă. Pati-paţi Raf Valone pulaţie în zonă dă nici o cu teţ fărst căliţi. Stai bine tova era parcată maşina pentru a mer
drum bun şi nu uita că te iu loare. cale liberă. Valone urcă răşele mi zic în barbă şi mă ge să bem ceva. I.-ara crezut ho
besc. can eîntec. Stimalu tovarăş pă cai, dă două gene în zona pun pă suflecat mînicile şi la mosexual, dar apoi. văzindu-i ma
să aiurea ncontinuare ieu în dă agrement a moşului ; nişte muncă nu lantins mina ca mi şina. mi-nm zis că nu poate fi
priză dă lucru rumegam ultl- copi dă să jucau cu puţnn ni logii ! Tălpile ierau aranjate, (va urma)
mile firimituri dăn plan. In sip, aşlia şi penzionarii îs ăf RAF VALONE A consemnat
deşte simţam că mă furnică, mai periculoşi că ţin minte to- SAVEL D
urc în troleu şi citesc flecmatic tu cu lues dă amănunte. Prind (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare in pag. a 2-a)
-“ “ ■'’tSV".---------
