Page 1 - Calauza_1991_90
P. 1
w w v w v w v w v y v w v w w w w v v w w v w w v w v v v w v v v v v w v 9
I CĂLĂUZA 90 j c o r e s p o n d e n ţ a d i n t i m i ş o a r a j
i| Celor care ne-au scris sau telefonat să avem grijă !'
I ■ că îm plinim . 90 de num ere, le m ulţum im din su- J! Jocul morţii cu grenada ţ
jl flet -şi le prom item s<S, sărbătoriţi evenimen- i|
ij tul la 100 de num ere fără întrerupere, aşa cum îl stă î'
Ji bine unei publicaţii aflate de Ia început de partea mul- |l de mînă 1
'! ţimii, a necăjiţilor sau fericiţilor acestui păm înt. Pe cu- Ij
î rîn d ! REDACŢIA J;
Li ziua aceea senină şi cal şcolii şi internatului. Unul din- l
■Ma w w m w a m m m w w m w m m m m a w a m i w w m
dă de toamnă o veste dram ati tre ei, Dumnezeu mai ştie care, J
că avea să străbată oraşul de a zărit, dintr-o dată un... fel de ţ
la un capăt la altul. Inform a ghemotoc metalic. După formă i
Sâ nu nădăjduim iile bune de la nimeni! ţia — transm isă operativ la părea a fi o grenadă. Asta şi }
Studioul teritorial de radio — era : model 1943 şi focosul de 1
punea în um bră orice comen dată ceva mai recentă, anii ’80. I
Uneori, nedreptatea cea în unele locuri, unde, cel tariu despre Gorbaciov, Bush, Cine mai ştie acum dacă unul /
m ai crîncenă se uneşte cu mai vădit drept al nostru e Petre FiOman, cererile de ple dintre ei, cunoscînd term enul 7
păcate de care lumea nu călcat în picioare. care în A fr’ca de Sud (40 000 acum la modă, o fi zicînd : ,,hai ţ
şi-a dat seama pînă n-a Sîrit unii cari, fără a voi din judeţul nu ş1ju care). La s-o dezamorsăm". Şi au luat-o, 1
venit clipa plătirii lor, să se îndrepte, aşteaptă num ai cîteva secunde de la ex neştiind că, de fapt, ar fi trehuit ?
pentru ca să arunce în ne îm bunarea de la cine ştie plozie, salvările şi corpul medi să-l anunţe pe primul dascăl, I
norocire un popor bun, dar ce prietenii abia înjghe cal s-au pus în mişcare. O ex unul răm înînd de pază stras- ^
nepăsător pentru ce i se bate, şi unii se uită într-o plozie teribilă care a curmat, nică. Au luat-o în mîinile lor de i
poate întîm pla. parte, alţii într-alta. în cîteva secunde viaţa a doi copii şi au încercat să facă im- /
Aşa e astăzi cu noi. Să ne deprindem cu a- tineri, care nu îm pliniseră încă posibilul. Dar... posibil s-a pro- ţ
Din toate părţile vechile ceast gînd : în noi e mîn- 20 de ani, iar alţi doi au fost dus : o bubuitură puternică s-a i
duşmănii, care s-au înţeles tuirea. grav răniţi şi salvaţi cu greu auzit în toată partea de sud a 1
între dînsele, ni se înfăţi- Cînd vom fi alţii, altele din ghearele morţii... Numai marelui oraş. Din cei patru (în- J
\ şează socoteli cu m ult mai vor fi îm prejurările. Dar printr-o sim plă întîm plare, unul tre tim p unul plecase după tre- \
1 m ari decît ceea ce s-ar pu- numai atunci ! din cei cinci, a scăpat nevătă buri personale în cămin), doi au I
7 tea socoti ca datorie, iar. NICOLAE IORGA mat. fost sfîrtecaţi pe loc. Alţi doi. /
I ...Erau toţi colegi la una din slavă domnului, au fost salvaţi ţ
şcolile tim işorene şi veniseră prin intervenţii de urgenţă. I
Atenţie I de prin diferite colţuri ale ţării. Cum de s-a rătăcit o arm ă 1
Şcoala începuse şi pentru ei, ucigaşă într-un cartier atît de t
H otărîrea G uvernam entală nr. 594/2 septem brie 1991 I normal. Către orele amiezii — populat, dintr-o mare aşezare \
prevede interzicerea înm atriculării în ţară a autoturism e mai era pînă la ora mesei — urbană ? Vom reveni. I
lor şi autovehicolelor de orice tip produse în străinătate s-au plim bat prin îm prejurim ile NICOLAE PÎRVU ţ
şi avînd o vechime mai m are de opt ani...
Se zvoneşte că foarte cu-
rînd dl. I.I. Brătianu, candi
dat la funcţia de prim ar ge
neral al Capitalei va fi invi
tat să boteze un puradel din
Tîrgu Jiu. Tatăl puradelului
ne-a dat explicaţii complete
asupra demersurilor pe care
le va face pe lingă şeful
Săptămînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor | ANUL II • Nr. 90 <0 1991 | 4 pagini 5 Iei U.L.B. din Calea Victoriei...
Dincolo de raportul Harghita-Covasna
Evenimentul săptăm înii l-a minimalizînd gravitatea faptelor. redaotat pe baza acestui bogat
constituit dezbaterea Raportului Şi de această dată ei au încercat material, a fost semnat de 23 din
Harghita-Covasna. După prezen să abată atenţia prezentînd lu- 25 de membri ai Comisiei. Au
tarea lui în faţa camerelor re refuzat să-l semneze cei doi re
unite ale Parlam entului, dezba prezentanţi ai U.D.M.R., care au
terea a fost aşteptată cu un vădit vCnONlCA redactat un m aterial cu un punct
interes. Raportul în sine a avut
un puternic im pact asupra opiniei de vedere separat Se pune în
publice şi bineînţeles şi asupra trebarea dacă toţi cei 23 de raem-
parlam entarilor. Vestea unui po
sibil referendum pentru autono parlamentară (Continuare în pag. a 2-a)
m ia Ţării Secuilor, a creat o DUMITRU ARMAŞESCU
stare de încordare şi îngrijorare, crurile ca fiind lipsite de im
fireşti, dacă ne gindim că e- portanţă. Comisia care a an
venim entul nu ar ii chiar izolat. chetat faptele, este compusă din
Tocmai această frecvenţă tot mai 25 persoane, care au lucrat a- Dl. BACANU
m are a unor intîm plări deloc.,, proape un an. Au fost audiate CONTRAATACĂ...
intim plătoare, a generat neîncre sute de persoane, au fost cerce
derea în colegii U.D.M.R.-işti din tate numeroase documente, Supărat că nu i-a ieşit pasien
Parlam ent. De fiecare dată ei au strîngîndu-se un m aterial docu ţa cu obţinerea portofoliului de
încercat să ne „adoarmă" atenţia m entar impresionant. Raportul la Ministerul de Interne, (vezi
Călăuza", nr. 88) dl. P.M. Băcanu
r - i -------------------------------------------------------------------------------—
a asm uţit asupra publicaţiei
Nicolae Ceauşescu aşa cum noastre pe secretarul unui partid
l-am văzut eu... care nu mai există (Partidul De
mocrat din Cluj al d-Iui Vâţă),
De la început doresc să asigur
lumea interlopă pe eventualii cititori ai acestui pe nume C.I., ins care s-a stră
duit fără nici un rezultat să ne
serial, că ceea ce voi formula în cumpere cu teancuri de sute noi-
POVESTEA INCREDIBILA paginile „Călăuzei" reprezintă nouţe.
punctul meu de vedere, opinia
A HOŢULUI mea despre Ceauşescu, o opinie Degeaba d-le Băcanu, noi ră-
SANDU MĂRUNŢELU care nu va căuta să se alinieze mînem de partea adevărului ci
titorilor noştri şi departe de in
pe parcurs altora, destule con- trigile „României lib ere"! Pen
„ Trag după mine tru a vă lua în seamă rugăm
să trim iteţi un reporter adevărat
ca-n fi!m e...“ „Comunist a fost dar să ne critice .Renunţaţi ia (brr.„ Madam Aura n-a rezistat ten taţiei de a-şi reproduce propriul
ne apucă greaţa !)
ION ALBU chip in bilingva revistă a Casei cu dam e..
Am ajuns la poartă, şi ime
diat mi-a venit o idee năstruşni atins de paranoia nu“
că, să fac cum am făcut cu pri ţ
ma, să o iau şi să o arunc în
vreun ogaş, în vreun canal după | „Femeia rea de muscă..."
ce o ciopîrţesc să nu se mai cu trafăcute una după alta de chiar
noască cine este. Tocmai mă pre cei care au beneficiat m ult de n-o cunoaşte... N-am văzut în
găteam să mă duc în casă să iau pe urm a lui N.O. în fond, e o | intîmplări de la viaţa (şi activitatea) mea un a-
m oarta cînd văd venind un taxi. chestiune de conştiinţă să spui semenea corp de viespe care
M -am bucurat căci se luminase ceea ce ai văzut la un moment 1 casa cu dame parcă iradiază un „vino-ncoace
de ziuă era aproape 5 dim ineaţa dat sau ceea ce crezi despre opi continuu !m. Mă studiază pe sub
şi în taxi cine crezi că era ? Era niile altora privitoare la un a- gene de parcă aş fi un vierme
Castel slăbiciunea mea, acum num e om. Pentru m ine e şi o | E adevărat, tipa Magdalena de mătase rătăcit pe o carte (Turcul. 33 ani, mustăcios,
nu-m i mai scapi m i-am zis, să chestiune de onoare. Ca ofiţer am i întrece orice închipuire. Are proaspăt adusă de la tipar: vînos...)
plece taxiul şi m ă fac că-mi cer beneficiat cel m ai puţin de gra • dinţi m ărunţi de femeie rea de Madam Aura se scuză şi ne (Românca, 18 ani, experi
iertare şi încet încet pun mîna ţiile foştilor conducători, a că muscă, obrajii stnt cercetaţi de lasă singuri să facem conver m entată pînă la Dumnezeu...)
pe el, trebuie să-l prind să-l împie ror „gorilă" am fost pentru o ! mici găurele atunci cînd su- saţie. Sim t că nu pot vorbi. E — Aferim ! signora, meriţi
dic să nu intre în casă, să-1 vreme. ride... Fac conversaţie cu Mag m are peşcheş !
trag într-o cursă, să-l în Că fostul conducător comunist dalena şi o privesc precum se p en tru . prima dată cînd aş — Dă, Aii... Alah să te ai-
grop, apoi mă întorc şî o iau şl al României n-a fost tocmai ne- uită viţelul la poarta pe care (Continuare în pag a 2-a) bă-n pază dară dai pentru
tot ta'-învil. 5ap de mărci.»
