Page 1 - Calauza_1991_92

• • • 9 9 • ©> ‘ • 0'‘v© ' » l'^ O '© * e e a o * • *

Sâplâmînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor II A N U L II • Nr. 92 • 1991 II 4 pagini 5 Iei
maammm
m f « M V t mmm f mmm t m t t mmm $ mmm t M
1 dolar = 180 lei O S U R P R IZ Ă : |
■
%
.
i -
ale anului, transformările struc­ Profesoara de !
• j C n O N I C A - turale impuse de reformă, con­
jugate cu mutaţiile ce
s-au
produs in planul relaţiilor in­ bune oficii faţă'*
ternaţionale, au generat o des­ I
creştere economică. Inevitabil
Parlamentara s-a accentuat inflaţia şt rata de bărbatI... ;
şomajului. Descreşterea econo­ I î
Raportul primului ministru mică a afectat precarul echi­ tn biroul lui Madam Aura J
ÎTheodor Stolojan in faţa ca­ libru al balanţei de plăţi. A- tntîlnesc o ţipă pe care n-am |
merelor reunite alo Parlamen­ cest indicator defineşte cel mai
tului — ocazie in care a anun­ bine criza prin care trecem. mai văzut-o. Aura lipseşte ci- *
teva momente din încăpere. |
ţat unificarea cursurilor valu­ Astfel, dacă în anul 1989 sol­ Pe ţipă o cred o nouă anga- '
tare, a prilejuit şefului exe­ dul balanţei comerciale (dintre jată a casei cu dame aşa că |
cutivului Sii facă o succintă import şi export) era pozitiv,
dar edificatoare trecere în re­ cu un activ de 2,4 miliarde do­ o studiez atent. Stă picior J
peste
fl j
picior, sfidătoare
vistă a situaţiei economice la lari, în 1990 s-a „realizat"4 un
ri.
Principalii indicatori ai eco­ deficit de 1,8 miliarde dolari, Inttmpfărf de la j
nomiei naţionale, ne arată o iar in acest an, numai pe nouă \
scădere, pe o curbă ce parc DUMITRU ARMAŞBSCU \ casa cu dane;
a nu mai vrea să se aplatizez
re. Pe primele trei trimestre (Continuare in pag. a 2-a) |
Chemătoare ; toate tipele ce I
foiesc prin asemenea case eu '
dame au un vino-n coa atU j
de dezvoltat incit ai putea '
Valone n-a murit. crede că nici nu fac parte din j|
lumea interlopă specia femeilor gospodine, sau I
că sînt dotate de la Dumne- J
zeu cu nişte simţuri sau or- |
Trăiască Hat Valone! gane în plus... «
Tipa nu-mi dă nici o aten-\
ţie dar după felul cum se ,
.„saivanu eeapeului din S. A- bato dumnezeu numi da pace dă foieşte pentru a-şi. expune şi |
colo toată afacerea iera unsă cu loc. Văzînd la nea Costică atîta mai bine corpul, îmi dau scer '
Unt ca maioneza. Am făcut în purcoi dă bănet că nui mai ştia j ma că experimentează pe su- «
scripte rocada m are: miei buni răspîndirea geografică, miera 1 fletul meu de bărbat farm e-i
pă miei răi (ăi cinci sute dăi drag săi fac o lucrare meşteşu­ cele ei femeieşti. Chiar mi seţ Samanta Fox a acceptat o operaţie estetică, reuşită care-i-a
tuasăm cu nea Costică nainte); gărească can visu dă aur al o- pare că aud nişte semnale * redus in mod considerabil sinii. Prima ei declaraţie a fost: „R
•am lăsat o cărămidă dă sute pre­ menirii, tutulor după necesităţi ! Morse uşor de descilcit; „Ble-1 mult mai confortabil aşa !“
şedintelui şaibă dă buzunar, can Ori viaţa grea dă boschet inter­ gule, uite bine dacă ai mai *
legea lui om : ieşti om cu mine îs naţional cum visa Valone nece­ văzut vreodată o ţipă ca m i- |
om cu tine, şam găjbit 500 dă sita loz grămadă. Iera tare vic­ ne... Uite, la picioarele mele, * Nicolae Ceauşescu aşa cum l-am v ăzut eu...
behăitori fărst clas ca săi plim­ lean omu, nea Costică ; îl cîşti- armonia lor c la vedere, dar j
băm noi în pastoral, urmînd ca gasăm dă tot după cei trecusăm nu tc grăbi, gîndeşte-te dacă I „Domnilor vă trebuiesc nervi tari"
dupaia să justificăm lovelele cu „dincolo" pă un nepot davea o te-ai afla pentru o clipă în '
proprietarii. Ce mai. Valone să bilă neagră şil căuta un regi­ posesia arului universului care | declară şi chiar este de partea
scăldau ape dă izvor, pă vremea ment dă cizmen uniformă albas­ uneşte aceste picioare, acolo ■. 2. Da. Aţi pus va urma şi mă o- poporului, o urit de cei care cred
ala toţi ciobanii mă cunoştea ca tră în toată ţara. Dădusă omu sub cupola minunii a intîia I bligaţi să mă aplec asupra chi­ că poporul sînt ei, iar restul, o
pă regele afacerilor dăn zonă. comanda jos textila la o damice- a lumii, să ta afli tu, bărbat J nuitoarei coli de hîrlie. îmi cereţi turmă cenuşie. Voi nu vreţi să
Venea ^atunci la nea Costică an­ lă care dupaia cu -ehiloţin mină fără vlagă şi să te lauzi a- | date şi fapte. Or să vină şi ele. fiţi de partea „poporului" lor,
grosişti dă toate culorile să ia strigasă ia poteră eo violase fă­ p o l: Am poposit în cea m a i' Unele or să le pară incredibile publicaţi scrisorile oamenilor ne­
miei, brînză, piei şalte daravele. ră voie. Ştia bestia ce ştia dă dulce dintre oazele Saharei j cititorilor voştri, altele or să vă căjiţi care de cele mai multe ori,
aducă noi înjurături... Spun asta
La toate Valone iera dă faţă, asu lozu flăcăului. Şi să nu fie nă­ şi am stat implîntat o jumă- |
al cincilea dăn mîneca ciobanu­ caz în familie cu procese şi das- tatc de oră in sinul celor mai ' pentru că văd — din ce în ce ii critică chiar pe cei ce cred
lui. Da nuţi mai întind nervii bă- tca nepotu o preferat so ia la formidabile plăceri ale crea- I mai multe ziare nu încap de voi. că sînt poporul.
î-o aliniaţi-vă şi voi la cei ca­
trîne meşter ca guma dă la chi­ fugă „peste". Şi iacătă Bătrîne ţtei...a : Ce să vă fac băieţilor ! Indepen­ re strigă şi scriu : „Poporul co-
loţii lu madam Aura şiţi zic scurt meşter cajung săţi vînd pontu Semnalele continuă să vină I denţa se plăteşte scump. Voi nu (Contlnuarc in pag. o 2-a)
eă din învlrtitura cu mieii Cos­ ăl mai barosan şi premeră abso­ inspre mine, nu le pot per- J vreţi să înţelegeţi că oricine se
tică şio rotunjit contu dă la bră- lută matale şi la cititorii Călău­ cepe tn întregime, dotarea mea j
einar eheş dă aproape o centă zei. Bagăl bine la scufiţa cu me­ de bărbat e pe picior de ple- 1 REVOLUŢIA A INTRAT PE POARTA OPEREI... (II)
mare dă bălceşti. iară Valone morii şi ţinel rezervă pă mai tîr- care de la mine, revoltată, [
trebuia săşi la secretară săi nu­ ziu. Raf Valone interlopii dă la chinuită, batjocorită, umilită {
mere mardeii Dă mina mea de marginea socetăţii, da lord în da această ţipă din biroul lui * „Din turnul unei macarale a
specialist interlop şcolit pin RAF VALONE Madam Aura, j
gherle citeva cincinale şl firea (Continuare în pag. a 2-a) N-atn încotro ! Trebuie su-i , început să răpăie o mitralieră”
spun ceva, să descarc măcar |
un pic din energia asta care J Odată cu ziua de luni, pentru cele... şapte. La Operă a ajuns
N O U mă inundă. O întreb cel mai j doamna Aurora Vasileseu va în­ la ora 8,00 dimineaţa. Toate bu­
levardele, străzile — mai
ales
cepe o adevărată „săptămînă a
banal lucru: „Cit o Ti cca- '
In numărul viitor vom publica un articol de prezen­ sul ?" şi ea îmi răspunde : J patimilor". în memorie i se păs­ principale — erau, literalmente
tare a doamnei inginer Vlrginia FAUR, din Lugoj care „Fix, optsprezece“ şi eu nu I trează fapte, oameni, lucruri, e- invadate dc soldaţi, ofiţeri şi fel
practică o metodă originală de tratare a cancerului cu aju­ mai am voce, dar din ulti- ' lemente pînă la detaliu, culoare, de maşini blindate. Controale;
torul plantelor. Cu această ocazie vom comunica cititorilor (Continuare în pag. a 3-a) I sau, ca să fim oameni, ce anume NICOLAE PlltVU
şi adresa doamnei recent întoarsă din S.U.A. (Va urma) a mîncat in această primă zi din
© iv / t mmm w mmm m mmms* * mmm » mmm r (Continuare în pag. a 2-a)
Dc cc iubesc si citesc cil
O găleată cu carne de,., om la sare „ C Ă L Ă U Z Ă "?
Un deputat, un hoţ, trei
Canibatul tacmai fierea,,, Ne scriu cum este raiul,
curve şi un popă,
din lumea „INTERLOPA"
ttupul victimei... Şi-aşa cu cu plăcere, citesc
doar Călăuza !
Ancheta penală vizînd omori- S-a constatat că acest individ Şi-mi stă lipită-n suflet,
rea, Ia Începutul lunii septem­ de 51 de ani, tată a patru copii, cum ar sta VENTUZA...
brie, a unei femei în satul Ku- mai fusese condamnat o dată
taiceui din raionul Pakruoi. Re­ pentru crimă. în 1982 el ii reteza­
publica Lituania, i-.i condus pe se cu un briceag beregata pro­
specialişti la locuinţa unui oa­ priei soţii... Lucrătorii miliţiei SI ^ M are zvon j
recare Montvklas. în podul ca­ surprinseseră atunci pe canibal ţ Se zvoneşte că după con- ■
sei acestuia s-au găsit... picioare, în momentul în care acesta toc­ i forinţa de presă (altfel cxce-
braţe, o lavă mare şi o găleată! mai fierbea... trupul victimei. 1 lent organizată !) a Prcfoctu- 1
cu came de om tratate cu sare... Acum se aşteaptă rezultatele ţ lui dc Hunedoara, ing. Costcl
După cum a explicat canibalul expertizei psihiatrice. Oricum, l Alic — s-a lămurit definitiv
el omori.se o vecină pentru că ancheta din 1982 a arătat că, în } cea de a patra mineriadă...
aceasta ii furase 100 ruble. Apoi plan psihic, canibalul era sănă­ ) Deci, se poate trece în liiiişte
alesese „carnea cea mai frumoa­ tos.., ^ la pregătirea celei de a cin-
să" şl, după ce o sărase, se du- l cea...
ge-se să păzească ferma. --------- (după „NOVOSTI")