Page 1 - Calauza_1991_95
P. 1

MARE  ZVON
                                                                                                                                 „Casa  Bucovineană"   este
                                                                                                                               noua  clădire  care  se  va  ina-
                                                                                                                               gura  în  curînd  intr-un  marc
                                                                                                                               oraş  moldav,  sim ilară  „Casei
                                                                                                                               eu  Dame"  din...
                                                                                                                                 Patroana,  se  zvoneşte,  de-a
                                                                                                                               lungul  anilor,  ar  fi  avut  ali­
                                                                                                                               fia  am anţi  incit  ar  fi  umplut
                                                                                                                               un  tren  de  citcva  vagoane...
                                                                                                                                 Nu  ştim  dacă  după  pensio­
                                                                                                                               nare  a  mai  adăugat  vreun  va­
                                                                                                                               gon  !  S-ar  părea  că  nu  clien­
                                                                                                            pa
   |   Săptămînal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  |  J ANUL  II  •   Nr.  95  O  19911  |   4  pagini  a Iei  tela  ii  va  lipsi  la  deschide­
                                                                                                                               r i.   '
   Hă                                                              '• CRONICA
   primeşti
   la  S.
                                                                 parlamentară
                                                                    Constitut


                                                                     După  adoptarea  Constituţiei,  reinlorşi  Ia
                                                                 lucruri  mai  prozaice,  deputaţii  şi  senatorii,  au
                                                                 continuat  să  se  înfrunte  pe  cîmpul  bătăliilor
                                                                 politice.
                                                                     O  astfel  de  dispută,  neaşteptată,  a  stirnit
                                                                 tin  proiect  de  lege,  care  prevedea  abrogarea
                                                                 unor  acte  normative,  care  intră  in  contradicţie,
                                                                 cu  uncie  legi,  adoptate  de  Parlam ent.  Totul
                                                                 a  mers  „şnur"  pină  la  ultimul  amendament
                                                                 Propus  de  comisia  juridică,  de  a  fi  abrogat  un
                                                                 decret  prin  care  au  fost  trecute  în  proprieta­
                                                                 tea  stalului  fermele  model  care  s.au  transfor­
                                                                 mat  în  actualele  I.A.S.-uri.  Şi  ar  fi  fost  adoptat
                                                                 şi  acest  articol  (care  nu  figura  in  Proiectul  de
                                                                 lege  depus  de  Guvern)  dacă  un  deputat  a.
                                                                 gronom  n-ar  fi  intervenit.  Disputa  caro  s-a
                                                                 iscat,  a  ţinut  o  zi  şi  jumătate.  Au  luat  cuvintul
                                                                 zeci  de  deputaţi,  unii  respingând  propunerea
                                                                 comisiei,  alţii  susţinind-o.  Cei  care  respingeau
                                                                  am endamentul  (in  general  specialiştii  din  a-
                                                                 gricultură)  erau  dc  părere  că,  actualele  I.A.S.-
                                                                 uri  devenite  Societăţi  Comerciale  pe  acţiuni,
                                                                 au  răm as  baza  aprovizionării  populaţiei   cu
                                                                  produse  agro-alimentare.  Ceilalţi,  care  au  sus­
                                                                 ţinut  abrogarea  respectivului  decret,  —  în  ge­
                                                                  neral  din  opoziţie,  dar  nu  numai  —  aveau  în
                                                                  vedere  repararea  unor  m ari  abuzuri  şi  nedrep-
                                                                                   DUMfTRU  ARMĂŞESCU                         inteligent,  dar  puţin  cam  decadent
                                                                                                                             dl  Nicolae  Ulieru...
                                                                                (Continuare  în  pag.  a  2-a)                    Foto :  FLORIN  USCATU

    S.R.I.-ul  iese  din  întuneric  sau  intră  îd  întuneric?  j                                   V i o l a t ă             l a      9     a   n  i

      Probabil  din  iniţiativa  pro­  critic  dc  film  şi  de  literatură,   re  F.B.I.-ului,   C.I.A.  (în  felul   i
     fesorului  VIRGIL  M.AGUREA-   poet)  insolit  de  şefii  birourilor   acesta  li  se  spune  că  demoern-   i  d e  t a t ă l            (III)
     NU,  SERVICIUL  ROMÂN  DE     judeţene  de  informaţii,  află  ce   ţia  funcţionează  doar  pină  la   1                   e  i  .  .
    INFORMAŢII,  un  fel  de  Direc-   mai   gîndesc  ziariştii,  îi  foto­  poarta  S.R.I.),  le  spune  şi  cîtc   ^  Nu  după  mult  timp,  bărbă­ că,  fetiţa  promitea  de  fiecare
     ţie  a  Supravegherii  Teritoriu­  grafiază  şi   filmează  pe  toate   ceva  foarte  puţin  despre  S.R.I.   l
    lui  (la  francezi),  a  început  o  se­  părţile  (pentru  eternitate  sau  o   îi   asigură  că  instituţia  dum-   7  ţia  întăritatâ  din  nou  de  plă­ dată  că  nu  spune.  Timp  de  doi
                                                                                                                                   fetiţa  fu  siluită  de  pro.
                                                                                                   cerea  sexuală,  nu-1  lăsa  în  pa­ ani
     rie  dc   conferinţe  de  presă.   eventuală   implicare  juridică),   ncalor  nu  se  ocupă  dccît   cu   \
    Punct  ochit,  punct  lovit.   Dl.   le  citesc  o  serie  de  prevederi  a-   contrainformaţiile,  nu  arestează   l  ce.  Se  ridică  şi  se  apropie  din  priul  ei  tată  şi   nimeni   nu
                                                                                                   nou  dc  fetiţa  leşinată.
                                                                                                                        Tînjea  ştia  nimic.  Avea  11  ani,  era
     Nicolae  Ulieru,   (un  apreciat  nierieane  care  dau  putere  raa-      PARTICIPANT      |
                                                                                                   după   vaginul   exagerat   de  bine  dezvoltată  şi  foarte  fru­
                                                                   (Continuare  in  pag.  a  2-a)   ^  strim t  al  micuţei...  O  pătrunse  moasă.  Răgînul  o  poseda  cu  o
                                                                                                  din  nou,  fără  piedică,  de  data  plăcere  nebună  pină  cînd,  în-
            „Acum   sau  niciodată!”                                                               aceasta  plăcerea  fiind  mai  ma­ tr-una  din  zile,  mama   venind
                                                                                                                                                    intrînd
                                                                                                   re...  Apoi  se  linişti  din  nou,  a-  acasă  mai  devreme  şi
                                                                  Ne  scrie  un  hoţ  j            priga  fiară.  Se  îmbrăcă  şi  în­ în  casă  fără  să  facă  zgomot,
                                  SIT.  încerc  să-mi  lipesc  obra­
           ÎNTÎMPLARI  DE  LA     zul  de  claia  aia  de  păr  creţ,                           j  cepu  să-i  dea  palme  fetiţei  ca  văzu  în  dormitor  cel  mai  ori­
            CASA  CU  DAME         bănuind  că  astfel  făcînd  se  mai                            să  sc  trezească.   Ea  îşi  reveni  bil  spectacol.   Bărbatul  ei  îşi
                                  linişteşte :  pentru  că  cinstit - să                           şi  nu  ştiu  la  început  ce  s-a’ in­ siluia  propria  fiică,  gemînd  ca
        Mă  dezmeticesc  greu  că  e                                                               tim plat  cu  ea.  Dar  imediat  îşi  un  ieşit  din  minţi,  iar  fetiţa,
      vorba  de  o  negresă  care  n-avea   vă  spun  — se  aburcase  pe  mine   lumea  interlopă^  dădu  seama   că  s-a  întîm plat  deja  învăţată,  nu  zicea  nimic,
                                  ca  pe  un  copac  şi  făcea  nişte
      mai  m ult  de  1,55  înălţime   şi   mişcări  rapide  probabil  pentru                      ceva  rău  şi  îşi  puse  niînuţa  sta  cuminte  şi  supusă.   Mama
      45— 47  de  kilograme.   Mîinile   a  ajunge  cu  sexul  aproape  de                         între  picioare,  de   unde-i  ve­ leşină  de  cele  văzute,  căzînd
      subţiri  ca  nişte  liane  negre  s-au   gura  mea.  Intre  tim p  —  tre­  „FIŢI  PE  PACE,   nea  durerea.             pe  podea.  1*1  auzul   zgomotu­
      încolăcit  pe  după  gît,  se  m u­                                                           —  Tăticule,  mă  doare...  lui,  bărbatul  sări  din  pat   să
      lează  exact  pe  pielea  fină   a   mura  toată  şi,  între  coapsele  ei   VA  FENTAT  UN   —  Taci  !  Şi  să  uiţi  ceea  ce  vadă  cine  este.  Văzînd  femeia
      gîtului,  am  impresia  că  nu  are   agile  fiind  corpul  meu,  m .am                      am  făcut  noi  acum,  că  dncă-i  căzută  o  luă  şi  o  puse  pe  fo­
                                   trezit  atit  de  excitat  incit  aş
      oase  sau  că  ele  se  arcuiesc  aşa   fi  vrut  să  mă  urc  pe  un  perete   MANGLITO*..."  spui  la  maică-ta  te  omor,  auzi,  toliu,  întrebîndu-se  dacă  o  fi
      cum  doreşte  fiinţa  asta.  Chiar                                                          te  omor  !  şi  ca  s-o  convingă,  văzut-  ceva.  Se  gîndi   într-un
      o  aşa  primire  n-am   mai  întîl-   cu  tot  cu  maimuţică,  să  las  dra   Iam  tras  tot  lozul !  Nu  aveam   îi  mai  trase  citcva  în   cap.  timp  s-o  omoare,  ca  să  nu  cum­
                                  cului  totul,  să  o  posed  pe  ta-
      n it  pină  acum.  AVEN TU RĂ  AM                           timp  dă  pomenit  sfinţii  nici  dă   Fetiţa   plîngind,   promise  va   să-l  denunţe,  dar  nu  avu
      VRU T  — AVEN TU RĂ  AM   GĂ­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  mozoleală  la  mardei,  săi  piep­  printx-e  sughiţuri  că  nu  va  spu­ curajul...  Femeia,  după   ce  se
                                                                  teni  şi  săi  bagi  la  cec.  C'iuciu ;   ne  nimic.  în  felul  acesta  vio­ trezi,  nu-i  spuse  nimic.  îi  era
                                                                  băgat fuguţa la  sacoşă  şi  dupăia   lul  criminal  fusese  ascuns.  O  frică  să  nu  păţească  ceva,  dar
    De  Sfinta  Varvara, patroana minerilor                       în  portbagaj  la  Aro  pastă   iei   săptăm înă  Liana  zăcu  bolnavă.  se  furişă  afară  din  casă  şi  fugi
                                                                  cu  nişte  ţoale.  Iera  un  risc,  da
                                                                                                   Tăticu  venea  ,şi-i  aducea
                                                                                                                                                unde  spuse
                                                                                                                           tot  direct  Ia  poliţie,
                                                                  cine  nu  riscă,  vorba  aia,  moa-
                                                                  ren  cet  şi  labă  tristă !  Rapid  în   felul  de   bunătăţi,   dar  avea  tot  ce  văzuse.
                                                                                                   grijă  ca  de  fiecare  dată  să-i
      Dragi  cititori,  vreau  să  aduc   şi  de  toate.  Acum  de  ziua  mi­  mişcări,  pantera  neagră  ca  Ca.   amintească  să  nu  spună  nim ă­
    un  omagiu  oamenilor  care   lu­  nerilor,  cînd  Sfînta  Varvara  rl.   sius  clei  pă  vremea  cînd  iera  ăl   nui  nimic  că  o  omoară.  De  fri-  (va  urma)  D.  M.
    crează  în  adîncuri,  departe  de   dică  m ina  protectoare  deasupra   mai  tare   din  parcare,  ademe­
    lumea  de  afară,  departe  de  toţi  minerilor,  cei  oropsiţi  şi  uitaţi.  nesc  precum  satana  pă  mama
                                     în   prim ul  rînd  vreau  să   ia   cva  —  ăla  cu  m ăru  şi  cu  secsu
                                   cunoştiinţă   lumea  că  oamenii
                                   adîncurilor  vin  cu  idei  noi   şi        RAF  VALONE                   CHIAR  SENZAŢIONAL
                                   utile  pentru  unele  lucrări  din   (Continuare  in  pag.  a  2-a)                       Citiţi  în  pag.  3
                                   subteran  şi  anum e :  am  conce.
                                   put  şi   gîndit  trei  modalităţi                                                          drum  spre  clădirea  din   Piaţa
                                   pentru  a  transporta  cărbunele      CADAVRUL  DISPĂRUT                                    Libertăţii  a  trecut  prin  cea   a...
                                   prin  conductă  nemaifiind  nevoie                                                          Operei.  Zeci  de  mii  de  oameni,
                                   de  benzi  care  sînt  foarte  costi­  Promiteam,  în  episodul  ante­  atunci  eu,  voi  fi  ultimul".  Şi  a   mai  ales  tineri,  erau  m asaţi  în
                                   sitoare.  Doi :  frînarea  şi  suspen­  rior,  să  revenim  —  pentru  că   fost  ucis...  Cum ?  marea  piaţă  clin  centrul   oraşu­
                                   darea  autom ată  a  coliviilor   şi   doamna  Aurora  Vasilescu,   şi-a   ...în  după-amiaza  zilei  de  du­  lui.  Cineva  îşi  aduce  aminte :
       (l.C.  ziarist  Independent)   schipurilor  în  caz  de  rupere  a   adus  am inte  de  cei  ucişi  în  pri­  minică,  17  decembrie  1989  tre-  „S-au  auzit  primele  focuri   de
        (A.I.  inginer  electronist)  funiilor.   T re i:  cuplarea  auto.   mele  zile  —  asupra  unui   caz-                armă.  Lotzy   (deci,  dispărutul)
        —  Tu   ce-ai   făcut  de   l   m ată  a  vagoneţilor  şi  decupla­  simbol:  Ladislau  Csyzmaryk.  Era                le-a  auzit  şi  a  strigat  d isp erat:
      Decembrie ?                  rea  cu  vîrful  piciorului  nemai-   profesor  de  muzică,   în  ultimii   Revoluţia a intrat   „Oameni  buni,  nu  trageţi !  Sînt
      —  Am  adunat  m ărunţişul  ce   iiind  nevoie  dc  aplecarea  m ine­  ani  metodist  de  specialitate  la   pe  poarta  Operei  (V)  oam eni!   Şi  copii !“.  Apoi  a  că­
      mi-a  mai  răm as  din  ajutorul   rului  cu  risc  de  accidentare.  Centrul  judeţean  de  creaţie.  Un                zut  pe  caldarîm ul  pieţei.  Cada­
      de şomaj...  Dar, tu ?         Aceste  trei  invenţii  ar  aduce  bărbat înalt, frumos  chiar,  cu pă­  buia  să  fie  de  serviciu  la  insti­
        —  Am   aprins  o  luminare                               rul  lins,  lăsat  „puternic"  peste...   tuţia  unde  era  angajat.  Soţia,   vrul  —  pentru  că  murise  pe  loo
      pentru  dl.  Stolojan,  care  ar   BOANGIU  COSTICA,        cap.  Iubea   muzica  şi  îi  plăcea   Işi  aduce  am inte  că  a  plecat  de   —  i-a  fost  aruncat  pe  platforma
      dori  ca  şi  ziarele  noastre  să   de  la  I.M.  Livezeni  să  dirijeze.  Ii  plăcea  să  spună,   acasă,  deşi  ea,  sărm ana,  Insis­  NICOLAE  PÎRVU
      fie  transform ate  în  bancnote...                         mai  m ult  în  glumă:  „Dacă  un­  tase:  „Nu  pleca".  A  plecat,  pen­
                                   )  (Continuare  în  pag,  a  2-a)  gurii  din  România  vor  fi  ucişi»  tru  c i   îl  asteDta...  moartea.   în  (Continuare  în  nan  a  2-al
   1   2   3   4