Page 1 - Calauza_1992_105
P. 1
*********■4*H I*** ** n *i i** ** ***k &
i n c r e d i b i l a c r i m a c o m i s a a s u p r a u n e i f e t i ţ e
Criminalul era femeie în numărul viitor!
In fiecare zi, Miruna se plân Ie ei mici şi fugi iute pe scări
gea mămicii ei că fetiţa unei pînă la magazinul din colţ... „LA PIOVRA"
vecine de la etaj, din casa na Timpul trecea şi Sabinuţa nu
ţionalizată în care locuiau, îi mai venea. Mămica deveni tare
vorbea urît. Mama o alinta, ne- îngrijorată. Coborî scările şi [VARIANTĂ
iuînd in seamă vorbele unei fe merse direct la magazin. Intre-
tiţe puţin răutăcioase. Asta. pl- bîndu.le pe vînzătoare, mare îi ROMÂNEASCĂ)
nă într.o zi cînd Miruna veni fu mirarea cînd acestea îi spu
în casă bătută de fetiţa vecinei. seseră că nici n-o văzuseră în de MUNTEAN SORIN-ADAM
Plîngînd în hohote îi povesti dimineaţa aia...
mămicii că Sabinuţa îi vorbise Mama Sabi-nuţei se întoarse a-
urît şi pentru că ea n.a reac casă supărată foc, gîndind că
ţionat în nici un fel, a fost bă fetiţa se abătuse pe la vreo co
tută.
legă de joacă şl uite, acum va „VIOLATA
Mama' Mirunei, supărată foc întîrzia la şcoală. Nu bănuia bia
îl spuse : ta femeie, ce necaz mare sa a-
— Lasă Miruna, că nu are bătuse asupra micuţei şi cum ÎN CIMITIR"
să-ţi mal zică ea vorbe urîte şi chiar ea o trimisese în ghearele
nici n-o să te mai bată. Pe loc morţii, în dimineaţa acaea. Ba de CALIN CARPIN
îi încolţise un gînd criminal, încă o mai şi grăbise...
gîndul de a o pedepsi pe mi Dar ce se întîmplase cu feti *¥*¥+ * *¥******¥**¥-** **+**>•****.¥**
cuţa cea obraznică. ţa ? Să no întoarcem înapoi.
în una din dimineţile cînd Cînd Sabinuţa cobora scările, se
copiii se scoală şi merg la şcoa întîlni cu mama Mirunei, care S
lă. se sculă şi Sabinuţa, fetiţa cu vorbe mieroase o ademeni la Mărţişor
vecinei de la etaj. ea. îndemnînd-o să intre numai
— Sabinuţa, zise mămica — puţin pe Ia Mirunica. Amăgită, Semn numit Timp. Spaţiu cernut dc lumină, din care
du-te repejor să iei lapte şi pîine fetiţa intră... Dar nici nu pă vor creşte fire dc iarbă. Zbor pînă departe, şi atîtca pri.
să-ţi pregătesc cacao cu lapte. trunse bine dincolo de prag, că viri apropiate de noi. Dc acest Mărţişor. De acest semn pur.
Fuguţa, păpuşa mamii, să nu în- fiara de femeie se şi repezi a- Dc aşteptatul său chip. De care nu ne ferim. Cum nu ne
tîrzii de la şcoală... D . M . ferim să-i oferira cuiva dragostea. I
„Ce mă fac dacă n-or fi buni Sabina, îmbrăcată în uniforma M.Ţ. « .
ăştia pe care i-am ales ?“ de şcoală, luă plăsuţa în mîini- (Continuare în pag. a 2-a>
Se zvoneşte că dl Crin Ila-
laicu, fiind „mai greu de cap*-
îl va numi ca viccprimar ge
neral al Capitalei pe dl Ca-
zimir Ioneseu. care din punct
de vedere al doctrinei e „mai
uşor dc cap“... |
Sâptămînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor | ANUL III ® NK. 105 # 1902 j | 1 pagini S Ici
* *•*♦■•* *•*■■*-•*■+*• *”*•■*-•*-+ J >•■*"**'*
Testamentul lui Avram laneu L u m i u e a z f i - l c aia ctesc în cmtale
„Ultima mea voinţă ! D o a m n o m i n t e a ! de ieim&ţicate...
Unicul dor a vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea feri
cită, pentru care după puteri am şi lucrat pînă acum, durere „Călăuza" felicită pe toţi T)c aproape doi ani de zile, îr, vjne. Au venit de pian toate
fără mult succes, ba tocmai acum cu întristare văd, că speran primarii şi consilierii aleşi hintuic prin oraşul „tuturor po. colţurile ţării, din nordul ei, diu
ţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. prin vot l i b e r în toa sibiIităţiIor“, un adevărat flagel răsăritul Moldovei, din Dobro.
Nu ştiu cîte zile mai pot avea : un feli de presimţire pare
că mi.ar spune, că viitorul este nesigur. te comunele şi oraşe uman care, dureros, poate fi vă gea. Oltenia sau Bucureşti. Se
Voiesc dară şi hotărît dispun ca, după moartea mea tată le unde este citită ! zut (şi este !) de fiecare concita- împrietenesc, îşi dau mina, şi
pornesc, hai.hui, prin oraş, pen
averea mea mişcătoare să treacă în folosul Naţiunii, pentru a. Să le dea Dumnezeu sănă din. Sînt copiii, mai ales mi tru c i seara, nu prea tîrziu să
nori, scăpaţi dc sub, cel mai e-
jutor la ’nfiinţarea unei academii de drepturi, forte crezînd că tate şi să le lumineze min Icmenfar control din partea fa se întilnească, coborînd în acee
luptătorii cu arma legii, vor putea scoate drepturile Naţiunii miliei, al şcolii, autorităţilor tu aşi hidoasă gură de canal- Aşa
mele“. tea pentru a şti că silit re telare (dar, oare, mai există şi începe lungul drum al crimina.
Câmpeni 20 Decembrie 1850. prezentanţii tuturor cetă aşa ceva ?), al societăţii în ge lilăţii juvenile, pentru că, fie
AVRAM IANCU m.p., avocat şi Prefect emerit. ţenilor şi sînt datori să le nere. Nimeni nu le ştie numă care dintre ei, nu este, acum,
(pentru conformitate Jurcă Petru, Boz) apere interesele I rul exact, dar, ei, aceşti minori nimic altceva decît un potenţial
sînt atraşi de mirajul unui Criminal poate chiar dintre cei
i oraş.mare care le promite ma care, în viitor, va fi căutat de
) intîmpfări do la ica şi sarea. Unii îşi găsesc cul INTERPOL. O asemenea „gaş.
cuşul tocmai prin
că‘‘ mi-a ieşit, în cale, într-o di
ungherele
Gării de Nord, însă cei mai mulţi mineaţă geroasă de iarnă, tem.
isa eu “ dintre ei, îşi dorm somnul de peraturile fiind cu mult sub ze
Mergînd eu pc str.
ro grade.
noapte, prin canalele de termo-
Primul autograf al d-lui deputat Ion Raţiu, la Deva ficare, lingă conducte fierbinţi,
a fost acordat pentru cititorii gazetei „Călăuza'1. în timp ce deasupra capului lor. NICOLAE PlRVU
gerul îngheaţă pînă şi singele (Continuare în pag. a 2-a)
ziaristule... [ c—--—■—»—* —- — *, ,—,— »—,—. _ . , —
Madam Aura a foarte dră- i
gută astăzi cu mine. Atentă, 1 FENOMENAL! Un trimis al lui Dumnezeu pe pămint!
m-a sărutat pe amindoi o- ţ
brajii şi puţin cam fugitiv ţ în oraşul sfînt Fatima. din mii, predici în faţa oamenilor, ceputul secolului au mai existat
' şi-a atins buzele de-ale mele. Portugalia s.a petrecut un fapt suferinţe uneori greu de su aproximativ douăzeci de cazuri
' Mi-am zis în su flet: „Dracu’ neobişnuit. Un italian, pe nu portat. Dar Giorgio este feri asemănătoare şi nu s.a putut
i goî şi femeia coaptă ca para me Giorgio Bongiovanni, in cit pentru că el a fost ales de găsi nici o .explicaţie convin
ce stă să cadă în gura flă- vîrsiă de 27 de ani, catolic Dumnezeu să trăiască greul cal gătoare.
1 mîndului..." Am încercat s-o J împătimit, se plimba liniştit varului crucii. Rolul său în ca Dar Giorgio, după ce a fost
> îmbrăţişez dar s-a eschivat I şi calm pe străzile oraşului. litate de deţinător al stigma. însemnat cu dragostea lui Dum
i atît de fin îneît am rămas cu I Cînd brusc îi apar în palme tului Iul lisus Cristos este sim
1 braţele goale şi fără replică. 1 rănile sîngerînde ale Iul Cris- plu : de a predica în faţa ma nezeu, şi-a transformat viaţa
\ Afurisita! Mă serveşte cu o tos, însemnele crucii. Din ziua selor catolice de pe pămînt. intr-un lung şi anevoios drum
l cafea şi îmi spune din cinci aceea el declară că lisus nu Oamenii de ştiinţă, în ceea ai credinţei.
/ în cinci minute că are o sur- i-a mai lăsat nici un răgaz: ce-1 priveşte pe Giorgio, rămîn
) priză-foc pentru mine... ,TA- călătorii în toate colţurile lu perplex!. Se ştie că de la în- V. N1COLAS
1 namită, z ia r is tu le Ie i foc şi
i diseară adio — strip teasc!"
i Femeia cînd nu vrea, nici
\ dracu’ nu pune mina pe ea, Butoiul cu pulbere de la Lăpuşnic
1 aşa că aştept cuminte să văd
) care e surpriza. Bănuiam vag în urma unei scrisori, ne-am ţine de I.A.S. Mintia trece prin lumea interlopă Ne scrie un hot
I că e vorba de o rochie . nouă deplasat în data de 18 februarie momente mai mult decît dificile.
^ adusă de afară pentru sin- ’92, în localitatea Lăpuşnic. Aici, După cum arată dl Moise A-
(Continuare în pag. a 2-a) ferma de animale condusă de drian, locuitor al satului, pose
dl. ing. Ivîihuţ, ferma care apar. sor al suprafeţei de 16 ari de Frec m enta constincios'
pămînt, 167 de ţărani din această
localitate au fQst forţaţi în 1951- Ieram conştent că dacă no tai iipeala pentru broscării. Frec
(S. T. ţăran) s 1952 să fană schimb de pămînt, urgontesco jţă pă melcagu lu Ti. menta conştincios vreo juma dă
(ÎL D. merceologul pe baza unor acte de schimb, to rige- 0 ciocnclia dă nui drept oră după 3 damiază. Apare o
=■*■ Te-al lăudat Câ‘ dacă a- care au fost şi au rămas nesem, Ctţ Î>îilicia şi nam parcea njei dameză şi magaţă la fics în lim
jiingl primar, pe toţi îi dai jos. na te atît de foştii 'proprietari tandevu. Măntdfc la origini şi ba ce Se vorbeşten cizmă şi pă
caro o port la mine In buzunaru,
la nea Cartuş caraliu dă la A-
şît şî de cei care trebuiau să le
~ Da, aşa am zliJ» numai că semneze din partea autorităţilor. iud. Ajuns cu bine în L. unde
alegatorii nu «n-au ridicat sus, punctam da plecatu la macaro- dă la ceas dă mic copil. Ciau
nUan lăsat |mde.ara fost ? RiAXlSf DÎNCULESCU nari, aştept după ce msm învîr- RAF VALONE
^ (Continuare în pag. % ţiţ să caut cafeneaua Majestia (Contiuuare în pag. 2-3)
