Page 1 - Calauza_1992_119
P. 1

—  Domnule  pastor  Petru  Du-
                                                                       gulescu  aţi  revenit  din   Anglia   Dramele  din  suflet  şi  din  viată
                                                                       la  Timişoara  cu  o,  de-acum,  ce­
                                                                       lebră  distincţie  care  onorează  e-
                                                                       forturile  dvs.  încă  de  pe  vremea   IUBIRE  SCUMP  PLĂTITĂ
                                                                       cînd  eraţi  predicator  la  Haţeg.
                                                                       Pentru  cititorii  noştri,  despre  ce   „Spune-mi  că  mă  iubeşti"  zise   iubise  niciodată  în  viaţa  ei,  cum
                                                                       anume  este  vorba V          femeia  rîzînd  ca  o  nebună,  agă-   nici  nu  visase  că  va  putea  iubi
                                                                        —  Anul  acesta  am  fost  invitat,   ţîndu-sc  de  gîtul   iubitului   ci   un  bărbat.  Vedea  bine  că  Mihai
                                                                       după  ce  în  ianuarie  am  răspuns   pentru  care  ar  fi  făcut  lotul.  „Te   e  cu  tot  sufletul  pentru  casa  lor.
                                                                       domnului  preşedinte  Buşii  prin   iubesc  nebuno,  te  iubesc  ea  un   pentru  căminul  lor,  un   bărbat
                                                                       participarea  la  „National  Prayer  disperat,  ca  un  om  pentru  care   gospodar.  Şi  erau  fericiţi  de  ne­
                                                                                                     nu  mai  există  docil  un  singur  lu­  spus,  o  pereche  care  poate  să
                                                                                                     cru  în  Cer  şi  pc  pâinint !  Tu  eşti   se  caute  multă  vreme  fără  a  se
                                                                        „PREMIUL  NOBEL"             soarele  meu,  lumina  mea,  dra­  găsi...
                                                                                                                                     Ioana  era  însărcinată.  Desco­
                                                                                                     gostea  mea  cea  mare"...  Şi  Mihai
                                                                                                     nu  minţea.  Nici  Ioana.  Era  nu­  peri  înlr-o  noapte  acest   lucru,
                                                                                                     mai  dragoste  din  cap  pînă  în   fericirea  era  şi  mai  mare.  Nu-1
                                                                        LA...  TIMIŞOARA!            picioare.  Nu  odată  La  zis  Mihai:   trezise  pe  Mihai  pentru  a-i  spu­
                                                                                                     „Ioana,  dacă  ai  şti  cil  de  drag
                                                                                                                                    ne  bucuria.  Aşa  spera  ea  —  că
                                                                                                     îmi  c  să  vin  acasă,  poate  nu  mă   va  fi  o  bucurie...  Timpul  trecea
                                                                                                     crezi.  Tc  iubesc  atit  de  mult  in­  iute.  iute  şi  ei  păreau  a  fi  fe­
                                                                       Brcakfast”  (Micul  Dejun  cu  Ru­  cit  numai  Dumnezeu  poate  să-mi   riciţi  cu  adevărat...
                                                                       găciune  Naţională)  de  la  Capito-   fie  martor,  să  fie  martor  al  iu­  Fină  intr_o  zi  cînd  Mihai  de­
                                                                       liu,  în  Anglia  la  Spring  Harvest   birii  noastre.  Doamne,  de  abia  aş­  veni  crud  de  nespus  eu  ea.  As­
                                                                       (Recolta  Primăverii),  care  este   tept  să  treacă  cele  opt  ore  de   cultă  vorbele  lui  şi  tot  mai  cre­
                                                                       un  foarte  mare  eveniment  al  a-   muncă  de  Ia  serviciu  pentru  a   dea  că  aparţin  altuia,  nu  lui  Mi­
                                                                       nului  în  ajunul  Paştilor  şi  care   veni  lingă  tine,  lingă  tine,  iubita   hai,  iubitului  ei,  omului  in  care
                                                                       are  loc  în  trei  localităţi  din  ţara   mea..."         îşi  pusese  toată  nădejdea  ei  şi
                                                                       cu  capitala  la  Londra  şi  una  din   Ioana  îi  răspundea  la  fel  de   a  copilului  amîndurora...
                                                                       Scoţia.  Eu  am  fost  la  Skag  Ness,   sincer :  „Şi  cu,  iubitul  meu,  abia   —  Ştii,  Ioana,  te  rog  să  mă
                                                                       în  nordul  Angliei.  Cu  acest  prilej   aştept  să  vii  acasă,  mi-c  pieptul   ierţi,  dar  m-am  împăcat  cu  fos­
                                                                       toate  cultele  creştine  din  Marea   greu  cînd  nu  eşti  cu  mine,  opt   ta  soţie...  Nu  am  crezut  că  tu  iei
                                                                       Britanie  se  unesc  şi  organizea­  ore  de  muncă  e  un  calvar  pen­  în  serios  legătura  noastră,  dra­
                                                                       ză  trei  săptămîni   de  manifes­  tru  mine,  sufăr  atunci  cînd  nu   gostea  noastră  care  ţi  s-a  părul
                                                                       tări.  Spre  deosebire  de  noi,  en­  eşti  lingă   sufletul  meu,  lingă   că  e.  De  acela  ţi-am  spus   că
                                                                       glezii  sînt  de  apreciat  pentru  uni­  trupul  meu...",  zicea  femeia,  luîn-   încă  nu  e  timpul  pentru   copii.
                                                                       tatea  lor  în  diversitate.  Am  fost   du-1  de  gît  şi  sărutîndu-1  cu  foc   Tu  eşti  tinără,  poţi  să  mai  ai
                                                                       singurul  vorbitor  pentru   care  şi  patimă...  Mihai  era  un  bărbat   copii  şi  încă  mulţi.  Numai   să
               ROS.VI.IE  VAN  UREEMEN  manechin  olandez  —  La  dăruit
            lui  Alain  Delon  o  fetiţă  —  pe  Anouchka.  Şi  ce  fericiţi  sînt  toţi   meor.AE  PlRVU   frumos  şi  foarte  gospodăros,  un        D.  M.
                                                                                                     om  care  ştia  să  iubească  şi  pc
            trei !  Chiar  dacă  Rosalie  e  mai  tinără  decit  primul  copil  al  lui
            Delon...                                                                                 femeia  lui  şi  lucrul  pe  care  pu­
                                                                         (Continuare  în  pag.  a  2-a)  nea  mina.  Ioana-1  iubea  cum  nu  (Continuare  în  pag.  a  2-a)














                                                                                                                                   bombonclen  labe  (n.r.  .   pistoale
          INTERVIU  LA  PARIS  CU  D O A M N A   MONiCA  LO VINESCU                                  Ne  scrie  un  hoţ            cu  gloanţe).  Aşa  şaibă  lao  adică.
                                                                                                                                   Numai  ieu  şi  Lingi  ieram   goi.
                    „Există  impresia  că  nu                           lumea  interlopă             palaltâ  felie  dă  mare.  Intrăm   fără   Minruncă  unu  dăl  chema  Giulio
                                                                                                                                   puşcociu  lui  personal  şi  mirîie :
                                                                                                                                   acopcrâmă  !  Bă  tâticu  mîncaţiaoş.
                                                                                                     cioc  cioc  şi  politeţuri  din  filme­
                                                                         Ieram  legat  dă  nuini  şi  dă  pi­  le  cu  lordul  jion.  înăutru  un  in-  cu  ce ?  cu  plcdu ?  cu  z.iaru,  co
                    se  poate  face  nimic..."                         cioare  da  jucam  lioran  bătătură                         dam ă  dă  consumaţie ?   Tipuşi
                                                                                                                                    ied e  dă  treabă  nu  răspântie  la
                                                                       cum  cîntau  broscanii  (n.r.  în  ja r­
                                                                       gonul  interlop,  italienii).  Ştiam   ANDIAMO!             provocări.  Trozne.şte  o  uşă,  saren
             (Continuare  din  numerele    M.  I..  :  In  acest  ca/  este   de   că  după  viaţa  dă  dolce  vita  u r­          lături,  dăm  năvală  ca  turcii  pă
                   IUI.  117.  118)      vină  traumatismul  pnsl-icvnluţi»-   mează  legatul  Legat  cîinelui  pă                 costişă  la  Vaslui  şi  nentîlnim  cu
                                         nar.  Presupun  că  cci  care  vin   lanţ  Ciulele  aţi  ghicit?  Se  moa   divit  se  ţinea  de  sticlă  şi  soilca   cinci  lăzi  cuminţi  puse  can  cas­
            M  Viii AVA  i ’ W D A R U :   Ce  pu­  acum  sint  aceia  care  au   avut   ie  (n.  red  :  joc  de  cuvinte  care   non  stop  muzical  nocturn   cun   telele  de  nisip  dăn  Spania.  Lă­
          rece  a \e ţ i   despre  exilul  r o m â ­  mari  speranţe  m  decembrie  1989   in  „dicţionarul”  lui  Valone   ar   radio  lingă.  zile  subito  !  Andiamo !  Atit  or
          nesc  "                        şi  care  m  primele  luni  ale  anu­  însemna  „cu  sint”)  dară   tanţu   Lam  dăştâptat  fuguţa  co  caz-   vorbit  num i.  Valone  ciiido  calea
            M O M ( '\   I.OYINESCU  :  Exilul   lui  1990   11-ar  fi  pleeat  în  Occi­  lovea  dalalalt  cap  Naşu.   Papa   man  gulie  (n.r.  :  o  lovitură  pu­  cu  troznitoarcan  mină.  Ura  şi  la
          romanesc  trebuie  pus  bl  plural.   dent  pentru  nimic  m  lume.  Dar   Rodolfo  !  Am  început  lecţiile  pă   ternică  dată  cu  pumnul  in  cap).   gară.  Ce  ieran  lăzi  ghici  ghici­
          Există  exiluri.  Au  fost  unii  ex i­  cred  că  traumatismul,  mai   ales   viu.  Dupo  lună  şi  ceva  fire  pas­  Dormi  în  pace  suflet  blind  !  Nu   toarea  mea.  H abar  naveam.  Bă­
          laţi  politie,  alţii  economie.  Exi­  la  tineri,  este  considerabil.   Şi   tă.  Primo  tempo.  Cu  Lingi  şincâ   ştiam  încă  cc 'avem  dă  lucru  pin   ieţii  ii  chema  mutun  probleman
          laţii  economici  plecau  dc  mize­  asta  mai  ales  după  Piaţa  l'nivcr*   -!  am  sărit  întro  noapte  din  m a­  teritoriu.  Băieţii  icrriu  misterioşi   chestiune.
          rie  şi  pentru  că  nu  suportau  re­  sităţii.  I)c  fapt,  e  un  fenomen   şini  întrun  depozit  din  t„  Port  ca  faţa  nevăzută  a  lunii.   Tre­  (va'  urma)
          gimul.  Insă  pa ian  pentru  a  so   foarte  grav  abţinerea   eare   se                  ceam  pun  culoar  şobserv  că   Ic
          adapta  intr-o  ţară   occidentală.   manifestă  la  tineri  pentru   că                   crescuse  la  gagii  stropitori   cu       RAI  \  \I.O M .
          Există  o  altă  parte  din  exil  caro   orice  s-ar  iutimpla  ci  sini  schim ­
          a  venit  aicea  să  lupte  şi  să  spu-   bul  de  miine.  Şi  deci  ar  trebui  j   Povestea  tragică   I
          r.ă  :.oi  \ ăi ul.  Alţii  pe  ru  că  le
          cran  cen/urale  cărţile...           M  \ 1 £T  \ \   \  1*AM)  \ltl         fîoeky  j           Turcul  e  gagiu  bine.
            Kep  -.  Eu  m ă  gindcam   la  aceia                      1  a  Marelui
          ca re  ies  acum   din  ţurâ.    ((  onlimiare  in  pag.  a  2-a)
                                                                       I   Prieteni  !  Căutaţi  in  librării  |                   şi  ca  să  ne  trădeze  cu  turcii...  Iţ
                                                                          şi  la  difuzării  cci  mai  buni  —  I   Întîmplări  de  !a  A’a  păşea  un  flăcău  chipeş  pc  i
                                                                       8 carlca  „l’ăcal  dc  line,  Rocky”, |                     la  noi  !  Mai  bine  mă  sacrificam  '
                                                                       r  povestea  tragică  a   copilului  J                      cu...  Dar  aşa-i.  aşa  se  intim -  ţ
            In  cămaşa  de  noapte  a ...  primăriei                   I  de  mahala  eare  prinlr.o  uri a-  3                    piu  ;  cind  ţii  la  cineva,  tc  corn-  l
                                                                        şă  voinţă  a  ajuns  cel  mai  ho-  1
                                                                                                                                    placi  mtr-o  tindălcală  sporind  ]
            \m   crc/ir  <a  prietenul  şi  co­  cum  or  li  fii iaci,  n-a găsit alt spa­ I gat  şi  mai  mare  boxer  ai  Iu- I   mereu  că  m omentul  final,  cind  ţ
          legul  meu  de  breaslă,  Gheorghe   ţiu  dc  locuit  docil  in  faţa  clădirii   >  mii.  Rocky  —  o  poveste  sfir- 1   Plec  trist  dc  la  stabiliment.   o  femeie  îşi  pune  întrebarea  ^
          J’opescu  tic  ta  cotidianul   „Re­  care  adăposteşte  Primăria.  Chiar   |   şită  tragic  nilr-un  accident  dc I  Pur  şi  simplu  imi  venea   s-o
          naştere;-  bănăţeană"  (in  treacăt   In  intrarea  principală  de  pe  bd.                   suprimi  pc  Madam  Aura.  Pina  (Continuare  in  pag.  a  2-a)   \
          tic  spus,  acesteia  i-u   declarat   C.D.  Logn.  Oamenii  si.au  adus,
          război.  Consiliul  Municipal  Ti­  pur  şi  simplu,  tot  calabalicul  a-
          mişoara i.   glumeşte.  Publicase,   dunat  de-o  viaţă  întreagă  :  vase,
          intr-un:;  din  zile,  o  fotografic  şi   cratiţe,  scaune,  haine,  paturi,  ta­                                                                  t
          un  text  sui  genei is:  „Primăria   blouri,  candelabre  şi  tot  ce  vrei
          oferă  spaţii  de  locuit  doar   in   şi  ce  nu.  Imaginea  este  dezo­                  NOU  IN  JUDEŢUL  HUNEDOARA                              i
          faţa  propriului  sediu".  Şi   cum   lantă  şi  nici  vorbă  să-i  şteargă
          tot  aveam  eu  teabâ  in...  buricul   cineva  urmele   Dimpotrix ă.  Cu                           Societatea  comerciaiâ                          i
          tiigului  fi.i’  sa  văd  şi  minunea
          minuni;  i  Adevărul  mi  s-a  de/                   N.P.                                                                                           i
          valuit  in  tidei â: .iţe  sa  d ra m a ;                                                         „Riar  Prodservice“  S.R.L.
                                                                                                                                                              i
             familie  de  r..,mcni.  buni,  rai  (('oul iu un re  în  pag.  a  2-a)
                                                                                                      ®  Vinde  cauciucuri  noi  precum  şi  folosite,  mărimea
                                          lE.l.,  măturător  de   stradă,  ■{                    jenţii  13  16,  camere  13— 16  şi  camere  camion.         i
                                         noaptea)  :               5
                                          —  \u/i,  bă  lonei,  lu-ţi  mai                            ®  Montarea  şi  echilibrarea  roţilor  se  face  cu  promp­  i
                                         iubeşti  nevasta ?        ?                             titudine în  atelierul firmei.
                                          —  Aoleu  !  Minca-ţi-aş...  Nu  f                                                                                  i
                                         mai  dom’  şef.  Eu  lucrez  dc  J                           O  Informaţii  se  pot  obţine  zilnic  la  telefon  194  co­
                                         noapte,  nevasta  tot  de  noap-  W
                                         tc.  I  n’  să  tc  mai  iubeşti  cind  JÎ              muna  Burj’uc, judeţul  Hunedoara.                           i *
                                         pc  ţoale  gardurile  dom  pri-  î                           O  Vă  recomandăm  să  apelaţi  cu  toată  încrederea
                                         m ar  a  pus  afişe  că  ne   con-  5                                                                                i
                                         drimnă  dc  ne  dezbrăcăm...   *«                       ia  această firmă deosebit de serioasă  !                    *
                                                                                                                                                              i
                         ■ ■ .Y .-.Y .-.-rr.-.Y .Y .Y .Y .Y rr.V .'.'.'.V Y rY .Y .'.’.V .V ,
   1   2   3   4   5   6