Page 1 - Calauza_1992_121
P. 1
Arabii „atacă“ INTKItVi r LA PAK1S CU DOAMNA MONICA LOVINESC1?
„Odată cu pămîntul trebuie să dai
orăşelul
ţăranului şi mijloacele de a munci"
studenţilor...
(continuare din numerele 116. Ştiu eă în multe locuri la sale,
117, IUI, IU», 120) presa centrală mai ales cea de
Distinsul dascăl do română, opoziţie, nu ajunge. Şi atunci ţă
Topliceanu — caro avea să ajun M ARIANI PY N D U tli : Doam ranului mi-i rămîne dccît tele
să vrednic cadru universitar la na Monica T,ovinoscu, haideţi să viziunea. Deci am putea spune
Clu.i — mu examinase, prin anii trecem acum la o altă problemă. că cl este supus unei dezinfor
'60. la Caransebeş fiind elev de Ce impresie aveţi despre refor mări sistematice. I,a noi a mai
liceu-seral — şi lecţia m-a în ma agrară 7 avut loc încă un fapt. Televiziu
demnat să recit : ,,Las vouă MONICA l.OVINESCU : Este nea noastră, în ultimii ani ai
moştenire/Cre.şteren limbii româ evident că reforma agrară se fa. domniei delirante a Iui Ccauşcscu
neşti /Şi-a Patriei cinstire". „Stai ce greu, că se face cu un fel de aproape că nu mai era privită
jos — mi-a zis profesorul in li propagandă coleetivizanlă m a- pentru că era saturată de cuplu
niştea clasei. Ai nota cinci". (Pe celaşi timp, ceea ce mi se pace şi de manifestările în jurul lui.
atunci, era nota maximă !). După un nonsens, dar odată cu pă- Dar brusc a început să fie pri
aproape trei decenii, episodul niintul trebuie să dai ţăranului vită. Televiziunea este in gene
mi-a revenit in memorie, în timp şi mijloacele de a putea munci ral acaparanlă şi nu lasă liber
ce — zi de duminică fiind — acest păinînt. \ or fi probabil mai tatea spiritului critic...
mi-am ales ca loc de „documen multe legume pe piaţa liberă dar Rcp. : Şi este şi calea cea mal
tare", vestitul „orăşel al studen asia nu este de ajuns. Aşa nu comoda de a te informa...
ţilor", nu numai timişoreni, şi nu se va obţine niciodată randa M. I.. : Şi cea mai pasiv ă. De
numai... români. Adică... şi alţii. mentul ca pe vremea cînd Romă. aceea zic că am impresia că in
Mai ales arabi. Nimeni n-are ni nia era grinarul Europei. Insă sate e mijlocul principal de in-
mic cu ei, dar cei în drept ar ce mai pot spune cind am văzut
trebui, poate, să aibă ceva cu că Ia alegerile locale, votul A consemnat
„dughenele" şi „coşmeliile" lor F.S.N.-ist, cel mai puternic, a M VUIA NA 1* ĂNUAItU
care, în mica aşezare, au răsărit, fost la sate ? Deci ar trebui ca
precum ciupercile după ploaie. şi acolo să se petreacă o trezire... (Continuare în pag. o 2-a) *
Trec printre ele şi rămîn literal,
mente uluit şi uimit de ce-mi este
dat să văd şi să... adulmec. Toa ! DIN NUMĂRUL VIITOR !
te aleile sint mărginite de ade-
| # O relatare palpitantă despre o tinără întoarsă dintre {
NICOLAK PÎKVU , morţi — „STRIGOAICA PĂRĂSEŞTE CAVOVJ. Şl SE l \
— Dragele mele ciHţi în pagina a JV-a rubrica „Ar I TOARCE ACASĂ". (
(Continuare în pag. a 2-a) bitrul eleganţei !“
«*•«**«*«•
* Se zvoneşte că mai mulţi J
* oameni de afaceri fac presiuni!
î asupra executivului spre a .
J iniţia un proiect de lege care J
* să prevadă eliberarea de per-;
; mise port armă către unele ea-J
| Săptăntîna] independent aflat în slujba tuturor oamenilor J ANUL >11 ■ NR. 121 ■ 1992 / I pagini 8 lei I * tegorii ale populaţiei... 3
**»*♦******+******»*****»♦♦«*-•*<
DRAMEI.E IUN SUKEKT Şt DIN VIAŢA (Of)
Vine sţît fitul lumii? j „Mor cu gîndul că moartea I întâmplări de la
Presa noastră — scrisă şi vorbită — abundă in ştiri vizind * m n cu
cele mai terifiante fapte şi întîinplări, orori greu de închipuit, a
Şi, toate se petrec, aici, la noi, acum cînd nc bucurăm de liber- ’ mea îtl va aduce fericirea..."
tatea pe care atît de mult ne-am dorit-o ! Luînd cunoştinţă de l | Dc Mustaţa m-am dcsgăc
ele, nu poţi să nu-l aprobi pe Richard Lewinsohn, care afirma : î — Mihai, nu mă părăsi, tu tragi familia, mai zise Mihai îna * ţit tirziu. Ne-am făcut un ir,
„Omul este unul dintre acele rare mamifere care, fără să fie * eşti dragostea mea cea clintii, inte de a părăsi încăperea. | de fraţi dc cruce furci să a-
minat de o foame excesivă, este capabil să-şi ucidă semenii". | dacă mă vei părăsi, o să fii pri Ioana îşi dădu seama că nu - jungem la schimbarea si.n-
Realitatea tristă, dar, din păcate, confirmată cu regularitate 1 s mul şi ultimul bărbat din viaţa mai poate face nimic. O singu | gelui. Toate amabilităţile tur-
Este suficient să inserăm doar cîteva cazuri din largul e- 1 mea... Şi lacrimi mari îi picu ră calo mai era : aceea de n-.şi | cului au fost primite dc mint.
vantai de fapte antisociale a căror gravitate vorbeşte de la sine * rau din ochii nevinovaţi. pune capăt zilelor. Nu-i părea I cu circumspecţie — doamne
despre tenebrele condiţiei umane : li Dar el stătea ca înţepenit in rău de ea. cil dc micul ţine din fereşte, da' dacă insistă să
• în Bucureşti, o mamă (???), inginer chimist, i-a adminis- ’ hotărîrea luată. Ioana reveni: burtă... J aiba relaţii sexuale eu mi-
trai cu bună ştiinţă (şi din motive doar de ea ştiute) fiicei sale , — Acum e cel mai diEicil să Se duse la serviciu tare abă | ne .' — j
de 9 ani. 20 de tablete de Bromoval, pentru a o ucide !?! 1 se facă o intervenţie. Copilul a tută, colegele o văzură indispusa
• în jud. Vaslui, un tată (???) şi-a incendiat fiul, stropindu-9 cu ? mişcat, e foarte riscant şi pen şi se gîndirâ eă din pricina sar
benzină !?! | tru el şi pentru mine... cinii. O ştiau măritată... L -ii s i m ţ i t | h> cilii |
• în Bucureşti, şefa unei farmacii şî-a făcut o sumă frumu- * — N-ai dccît să-l păstrezi ca O muncea un singur c:nd: „Ce
şică vînzînd preparate în care, în loc de codeină, pusese laic i amintire, dar eu te anunţ că nu-l 1). M. n i v în f i ...
(praf dc cretă)??? J recunosc. Nu căuta să-mi dis- (Continuare in pag a 2-m
• un locotenent din Bucureşti fură f pistoale din instituţia i I
unde lucra şi le vinde cu ccl mai autentic talent de negustor, 1 | Am noroc. fler ist mai bir.. I
în Piaţa Universităţii. J O F ! Criminali la cumpăna J clocit turcul la băutură ,,,
Indivizii ce se pretează la astfel de fapte execrabile, plus | — Costică, tu de ce nu-ţi Mustaţa c aproape grogg. Cu
ceilalţi răufăcători de toate soiurile, prin amploarea şi gravita- » sărbătoreşti niciodată ziua de I mustaţa lui marc — adoann,
tea aclelor/faptelor lor, evidenţiază un climat social maladiv, | naştere ? dintre ani (II) | pc spătarul confortabil ai
o precaritate extremă a moralităţii! Am putea contura acest ' — Păi. eu m-am născut | fotoliului-pat. Spun că c-n
climat, citîndu-1 pe Rebrcanu: „Organismul arc friguri. Socie- I noaptea... T. ONtCA * regulă. Pol să o şterg la fet, .
tatea suferă. Pulsul vieţii noastre bate prea neregulat". * Cu soţia. Vasile lanoş se mai | Mai ales eă am aurit eă multe
îngrijoraţi, ne întrebăm : unde este frica de LEGE şi de u certa din cînd in cînd, ba oda . au plecat, multe au venit
DUMNEZEU în c'urînd . . . tă chiar. Floarea plecase la pă | 1 ’rcau să le inlilncsc., să ştiu
DORU BOCĂNICf „Sfîrşitul Lumii" rinţii ei, dar asta a fost mai l cc sc mai intimplă in indus -
sociolog demult, în ultima vreme trăiau , trio sexului românesc. Aici.
In curînd — va începe di în înţelegere. Unii oameni sus
fuzarea de la sediul nostru I la madam Aura, pulsul <■ cel
a volumului „SFÎRŞITUL ţineau că i-au văzul în sat li- J real şi pc teritoriu...
Procesul autoturismelor... LUMII"... nîndu-se dc mină ca doi tineri. | Ca dovadă, o cunosc pen-
s-a am înat pentru data dc 6 Ba mai mult, în penultima seară • tru primo dală pe Daniele
iulie 1992. După ce s-a a- au fost văzuţi dansînd împreu | D.T. Frumoasă şi elegantă
nunţat că procedura este com iumea interlopă^ s e n e u n h o t nă la o petrecere şi din acea sca , înaltă şi eu figură de mane-
pletă, a intervenit o anume | chin german. Toate atuurik
persoană „Ghiţă" care a dat ră Vasile dispăruse lăsînd săte J sini de partea figurii feminine
peste cap totul... „ M ă dublau dă-n umbră... nilor săi cea mai neplăcută sur I carc se mişcă precum un pă
priză în pragul Anului Nou. ianjen acaparator pc rara pri-
Şo urm at dupăala altele. A cîie cum papagalii mu dublau Subofiţerul Giurcă a luat mă ' firilor melc. Pot pune pariu şi
treia goangă am făcut-o pă clin din umbră. f pc ecl mai scump lucru din Iu
două cu Carlo unu cu meclă dă Pînăntro zi cînd ăl mare mă suri pentru paza locului şi-a ra - mc cu ăl mai al. dracului băr-
bandit şi lăbuţe dă pianist. O- cheamă la aparate. Icra zi dă portat imediat superiorilor săi de I bat eă n-ar rezista Ia fan-
biqctivul Ieftin. O fescată (n.r. film. Cinema cinccita. Scîrba î toma as la blondă şi eu muş-
casă dă bani) dîntrun albergo dracului îmi punea caseta. Pen O V\ II) RUŞI • ehii dirijaţi ea la circ Pc
(han dă pă autostradele dăn tru cultură generală, zice ! Aiu- (Con lin u a re in pag a)
Nord) Lucru uns cu scuipat dă rean tram v ai; icrau toate loviţii, (Continuate in pag. a 2-a)
maimuţă şi dat eu clei. Loveala? rlle mele trasen culori şi cu e-
Un sac dă lire' devalorizate. Bune fecte speciale. Totul eiam făcut
şa lea ! Şaşa mai dăparte. Ieram fusese cacialmate. Să dai în bîl-
(D, R„ reporlcr la revista Lum ea interlopă Mafia
sexy): Intr-o formă dă zile mari, aveam bîialu... (va urma)
dă toata damî simţeam pă căl-
(Alina C.Z., dam ă de con RAI’ VALONE Dacă sînteţi un om rezistent din puiul dc vedere p,
sumaţie) : N.R.: Zilele acestea di BAI’VALONE şi-a serbai ziua dă Inc, dacă aveţi inima sănătoasă şi somnul liniştit — f.n
— Tu crezi în dragostea la naştere. Ascuns vederii oam enilor, discret aşa cum e şi în viata coşmaruri, dacă sînteţi un ins realist şi priviţi Europa
prima vedere ? de interlop eelebru. La TIBCO— un inspector INTERPOL — a America în ochi — cu 10 lei cereţi de la chioşcurile
— Mi s-a-nlim plal de cîteva întrebat de Raf. Dragă Valone ai intrat în conştiinţa INTERPO presă rc\ isla „I l illIU 1NTEKI.OP i/M VI I V !
erî„, LULUI! LA MULŢI ANI, PRIETENE» (V. R>
